Subiect 1.

MANEVRE INTRODUCTIVE LA NIVELUL PICIORULUI N REFLEXOTERAPIE (sau

MASAJUL DE RELAXARE A PICIORULUI N REFLEXOTERAPIE, sau TEHNICA LA NIVELUL
PICIORULUI PREMERGTOARE REFLEXOTERAPIEI)
Rezolvare. Tehnica la nivelul piciorului premergatoare reflexoterapiei

Pozitia pacientului: - culcat pe spate cu fata plantara a picioarelor la nivelul marginii canapelei
de masaj sau sezand cu membrele inferioare intinse si planta la marginea suprafetei de lucru
Pozitia terapeutului: - sezand pe un taburet cu fata spre fetele plantare ale picioarelor subiectului
Sensul de lucru: de la nivelul degetelor spre calcai/articulatia gleznei
1. efleurajul initial- forma longitudinala- de la degete spre calcai simultan o mana pe fata
dorsala si alta,pe cea plantara
- forma transversala simultan alternativ pe fata dorsala
2. presiuni - compresiuni in bratara ce interseaza ambele fete in acelasi timp
3. framantat - sub forma de ciupire cu degetele pe fata plantara
- sub forma de scuturat al degetelor si al spatiilor intermetatarsiene pe fata dorsala
4 frictiune - cu pumn ,nodozitati radacina mainii pe fata plantara
- liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene
5. vibratii -alunecari vibrate pe ambele fete cu toata palma i cu degetele
6. tapotament - tocat fin -cu degetele semiflectate
7. tensiuni si tractiuni tensiune si tractiune calcai
- flexie extensie picior
- rotiri in ambele sensuri
- inversie eversie
- tensiuni tractiuni degete
8. efleurajul final
Mobilizarea piciorului
-miscari de flexie dorsala si plantara in articulatia gleznei
-miscari circulare(de circumductie)in articulatia gleznei

-flexia talpii in jurul "diafragmei" sustinand cu policele punctul situat imediat sub proeminenta
de sub haluce
Subiect 2. MANEVRE INTRODUCTIVE LA NIVELUL MINII N REFLEXOTERAPIE (sau
MASAJUL DE RELAXARE A MINII N REFLEXOTERAPIE, sau TEHNICA LA NIVELUL MINII
PREMERGTOARE REFLEXOTERAPIEI)
Rezolvare.Tehnica la nivelul mainii premergatoare reflexoterapiei

Se lucreaza cu o mana, cealalta sustine mana pacientului

A. Fata palmara
1. efleurajul initial- sens ascendent de la degete spre palma
2. framantat - sub forma de ciupire cu degetelepe eminenta tenara si hipotenara
3. frictiune - cu marginea cubitalape degete -cu radacina mainii si cu osul pisiform in palma
-cu degetelepe fetele laterale ale degetelor
4.vibratii-alunecari vibrate
5.tapotament -tocat -cu degetele semitlectate"nuiele"
6. scuturari ale degetelor
7. efleurajul final
B. Fata dorsala
1. efleurajul initial- sens ascendent de la degete spre palma
2. presiuni - cu degetele in spatiile intermetacarpiene
3. framantat - sub forma scuturat al degetelor si al spatiilor intermetacarpiene
4. frictiune - cu marginea cubitalape degete
-liniar cu degetele in spatiile intermetecarpiene
5. vibratii -alunecari vibrate
6. tensiuni si tractiuni fine la nivelul articulatiilor degetelor
7. scuturari ale degetelor
8. efleurajul final

Mobilizari ale mainii in scopul relaxarii:

-miscari de fexie-extensie in articulatia pumnului
-miscari circulare( de circumductie) in articulatia pumnului
-flexia talpii in jurul "diafragmei" sustinand cu policele punctul corespunzator acesteia
-rularea mainii, priza facandu-se la nivelul marginilor acesteia
Subiect 3. MASAJUL DE ACTIVARE A PICIORULUI (sau MANEVRE SPECIFICE DE STIMULARE
A REFLEXELOR PLANTARE)
Rezolvare. Tehnica de pregatire(activare) a talpii - se realizeaza dupa directii bine

stabilite.incepand cu varfurile degetelor si terminand la nivelul calcaiului. atat pe talpa, cat si pe

fata dorsala a piciorului. Metodele folosite sunt neteziriLe mai ample sau marunte, dar
intotdeauna profunde, accentuate. Acestea se executa cu policele unei maini cand cealalta
sprijina piciorul sau cu ambele police cand sprijinul se realizeaza cu restul degetelor pe fata
dorsala a piciorului.
Activarea reprezinta primul contact efectiv cu zonele reflexe ale piciorului, fara insa a le delimita
si a lucra in mod diferentiat la nivelul lor. In timpul activarii insa, incep deja sa se contureze
unele afectiuni sau dezechilibre, asupra carora se va reveni in timpul sedintei propriu-zise.
Activarea piciorului
Directiile de activare pentru talpa:
-pe varfurile degetelor(falangadistala) neteziri in sus spre varf
-baza degetelor(falangaproximala) in jos spre talpa
-radacina halucelui(degetul mare) si primul metatarsian dinspre intern spre extern - radacina
degetelor si rnetatarsienele 2,3,4,5 dinspre extern spre intern pana la metatarsianul l
-marginea laterala a talpii se maseaza cu o netezire lunga pe toata distanta atat spre degete cat si
spre calcai
-pe marginea mediala a talpii alunecari scurte dinspre calcai spre haluce si in sens mvers
-pe baza metatarsianului 2 neteziri in jos spre calcai
-de la marginea externa a liniei de demarcatie a calcaiului fata de restul talpii in sus pana la baza
metatarsianului 5, apoi transversal pe directia talpii spre intern pe talpa dreapta; pe talpa stanga
se porneste de la baza metatarsianului 1(chiar articulatia acestuia cu primul tarsian) transversal
pe talpa spre extern unde se coboara spre calcai dupa care se indreapta din nou spre intern

-pe calcai neteziri ample dinspre intern spre extern

Directiile de activare pentru fata dorsala:
- neteziri de la varful degetelor spre baza lor
- pe fetele interne si externe ale piciorului se executa neteziri lungi de la degete pana la calcai
- la nivelul metatarsienelor alunecari de la baza acestora spre degete
- de la baza metatarsienelor pana la articulatia gleznei se lucreaza spre intern la nivelul
metatarsianului 1 si spre extern, de la metatarsianul 2 la 5, pana sub maleole
- pe fata anterioara a gambei se executa neteziri de la glezna spre genunchi
- pe fata interna si extena a calcaiului directia netezirilor este oblic in sus spre tendonul ahilian
- de o parte si de alta a tendonului ahilian netezirile sunt mici si numeroase, atat in sus, cat si in
jos
Subiect 4. MASAJUL DE ACTIVARE A MINII (sau MANEVRE SPECIFICE DE STIMULARE A
REFLEXELOR PALMARE)
Rezolvare. Activarea mainii se realizeaza incepand cu varfurile degetelor si terminand la nivelul

articulatiei pumnului, atat la nivelul palmei, cat si al fetei dorsale a mainii. Manevrele folosite
sunt neteziri profunde , accentuate .
Directiile de activare pentru palma:
-pe jumatatea distala a degetelor(falangadistala si medie) neteziri in sus spre varf
-jumatatea proximala a degetelor(fulangaproximala) in jos spre palma
-regiunea tenara(primul metacarpian)dinspre partea rediala spre partea cubitala
- radacina degetelor(portiunea distala a metacarpienelor 2,3,4,5 dinspre partea
cubitala spre partea radiala, pana la metacarpianul 1; pe portiunea centrala a palmei sensul se
pastreaza, dar se aplica doar pe rona hipotenara
- marginea cubitala a mainii se maseaza cu o netezire lunga pe toata distanta atat spre degete cat
si spre articulatiapumnului
-pe marginea radiala a policeJui-alunecari scurte dinsprepumn spre varf si in sens mvers
- pe portiunea distala a spatiului dintre metacarpienele 2 si 3 - neteziri spre articulatiapumnului

- de la baza metacarpianului 5 spre degete pana la jumatatea distantei, apoi transversal la nivelul
palmei drepte, pana la marginea radiala a acesteia, apoi se continua cu palma stanga de la acelasi
nivel, marginea radiala, transversal spre marginea cubitala unde se indreapta spre articulatia
pumnului, pentru ca la nivelul acesteia sa se indrepte din nou spre cubital(directia colonului)
-pe articulatia pumnului neteziri ample dinspre cubital spre radial
Directiile de activare pentru fata dorsala:
-neteziri de la varful degetelor spre baza lor, pana la articulatiile metacarpofalangiene
-la nivelul metacarpienelor alunecari de la capatul proximal al acestora spre degete
-pe portiunea carpienelor si a articulatiei pumnului se lucreaza de la jumatate spre radial,
respectiv cubital, inconjurand apoi extremitatile distale ale radiusului si cubitusului
-pe fetele anterioara si posterioara a antebratului se executa neteziri de la pumn spre articulatia
cotului
Subiect 5. METODOLOGIA UNEI EDINE DE MASAJ REFLEXOGEN (sau TEHNICA UNEI
EDINE DE MASAJ REFLEXOGEN)
Rezolvare. Tehnica unei sedinte de masaj reflexogen presupune:

1. Pregatirea mainii terapeutului (gimnastica mainii)

II. Examinarea regiunii (vizuala, tactila)
La inspectia piciorului se constat daca persoana beneficiara a masajului reflexogen are
tegumentul integru , sanatos. Prin inspecie se observ culoarea pielii (daca este roza pe fata
dorsala si bine vascularizata, daca este cianotic), iar palparea piciorului ne indic puncte
dureroase.
III. Masajul initial de relaxare a regiunii este reprezentat de masajul somatic al regiunii ce
urmeaza a fi masata reflexogen.
IV. Masajul de pregatire( activare) a regiunii (reflexodiagnosticul) reprezinta primul contact
efectiv cu zonele reflexe ale piciorului, fara insa a le delimita si a lucra in mod diferentiat la
nivelul lor. In timpul activarii insa, incep deja sa se contureze unele afectiuni sau dezechilibre,
asupra carora se va reveni in timpul sedintei propriu-zise.
V. Masajul reflexogen propriu-zis
- masajul de inceput const n masajul rinichiului, sediul energiilor de baza ale corpului,
masajul coloanei vertebrale, pentru a armoniza sistemul nervos vegetativ cu activitatea

organelor, sistemul limfatic care detoxifiaza si echilibreaza sectorul lichidian al organismului

(lichidele din interiorul vaselor sanguine trebuie sa fie in armonie cu lichidele interstitiale).
- masajul organelor si sistemelor
-axarea pe organul in suferinta
-masajul de incheiere (Implica doar sistemul limfatic)
VI. Masajul final de relaxare a regiunii
Durata unei sedinte de masaj reflexogen nu depaseste 45-50minute
Subiect 6. REFLECTAREA CORPULUI LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE (sau

PROIECII REFLEXOLOGICE LA NIVELUL PICIORULUI)

Rezolvare.

Conform teoriei zonale a lui Fitzgerald , fiecare hemicorp va fi strabatut de 5 benzi longitudinale
numerotate de la 1 la 5 dinspre median spre lateral. Liniile pornesc din spatiile interdigitale si la
membrele inferioare si la membrele superioare.
Orice organ sau glanda a corpului care este situat intr-o anumita regiune va avea un reflex in
zona corespunzatoare din palma si planta.
Se constat urmtoarele:
Organele aezate n partea dreapt a corpului (umrul drept, bra i antebra drept, coapsa
i sold drept, ficat, colecist, apendice, ovar drept, etc.) vor avea proiecie reflexologic n
piciorul drept.
Organele aezate n partea stng a corpului (inima, splina, rinichiul stang, ovarul
stang,intestinul gros zona descendenta) vor avea reprezentare reflexologica in piciorul
stang in zona corespunzatoare zonei din corp in care sunt situate.
Organele asezate central n corp, dar si cele pereche vor avea proiectia pe ambele talpi
Capul (emisferele cerebrale, ochii, urechile, sinusurile)va avea reprezentare inversa,
partea dreapta fiind proiectata pe piciorul stang si invers
Organele interne (ficat, colecist, stomac, splina, pancreas, inima, plamani, rinichi, uretere,
intestine) au proiectie in partea plantara
Organele din partea anterioara a corpului (trahee, bronhii, sani) au proiectie in partea
anterioara (dorsala) a picioarelor, dar pot fi stimulate si plantar
Organele situate in partile laterale ale corpului (ovare, articulatii) au reprezentare pe
partile laterale ale picioarelor
Coloana vertebrala se reflecta pe fetele interne ale picioarelor.
Zonele longitudinale sunt ntretiate de trei zone transversale si permit o reprezentare fidel a
unor harti bidimensionale ale corpului uman la nivelul picioarelor si mainilor.
Zonele transversale sunt:

prima linie transversala este linia umerilor ce corespunde liniei ce trece prin articulaiile
metatarso-falangiene . Deasupra liniei umerilor se gasesc puncte refleze pentru cap, gat ,
sinusuri si coloana cervicala.
A doua linie este linia diafragmei ce corespunde liniei ce trece prin articulaiile tarsometatarsiene . Linia diafragmului este un pic arcuita si separa punctele reflexe
corespunzatoare organelor din cavitatea toracal de punctele reflexe corespunzatoare
organelor din cavitatea abdominala.
A treia linie transversala este linia calciului ce limiteaza zona de presiune a talonului.
Deasupra liniei calcaiului sunt reflexele organelor din cavitatea abdominala, iar sub linia
calcaiului se gasesc puncte reflexe corespunzatoare organelor din micul bazin.
Subiect 7. INDICAII I CONTRAINDICAII ALE REFLEXOTERAPIEI (sau

CONTRAINDICAII REFLEXOLOGICE TEMPORARE I DEFINITIVE )

Rezolvare.
Reflexoterapia poate fi utilizat la toate categoriile de varsta n majoritatea afectiunilor cronice.
Cu toate aspectele benefice determinate de reflexoterapie , sunt situa ii, cazuri i afec iuni care
impun contraindicaii n utilizarea ei.
Contraindicaiile temporare tin de:

afeciuni, traumatisme sau afectri dermatologice n zonele c eurmeaza a fi supuse

masajului,

stri fiziologice precum menstruaia care nu permite terapie n zona uterului

afectiuni su dureri mari in zona abdominal, susceptibile de abdomen acut (apendicite

acute, ulcere gastrice perforate, ulcere duodenale), dureri cu contractura abdominalapana la controlul si decizia chirurgului

afectiuni susceptibile de a produce sau mentine hemoragii interne

sarcini cu risc

ulcere varicoase

febra pana la elucidarea cauzelor.

Contraindicaiile definitive sunt reprezentate de:

afeciuni infecto-contagioase

stari depresive cronice dependente de medica ie

cancere cu metastaze.