Capitotut 2 Fluctuatiile agregatelor macroeconomice si cauzele acestora 2.1. Static si dinamic | « Cresterea economic reprezint dezvoltarea capacitafii unei economii de | a produce bunuri si servicii si se masoara prin cresterea produsului intern brut teal, Dinamica producfiei, inflafia si somajul stint principalele elemente ce caracterizeaza ciclurile economice. Un ciclu economic reprezinta fluctuafia acti- vitatii economice a unei {éri, caracterizata printr-o crestere a indicatorilor econo- | mici agregati urmati de o scidere a acestora. P| | + Productia sau output-ul potential reprezinta nivelul productiei ce ar putea fi atins in conditiile utilizirii complete a tuturor factorilor de productie. Acest nivel tinde s creasc& lin (pe linia trendului) in timp, pe masura ce nivelul factorilor de productie se dezvolta, Cresterea_populatiei conduce la _cresterea nivelului forfei de munca; investifiile in educatie si utilajele noi cresc stocul de capital uman si fizie, iar progresul tehnic conduce la cresterea productivitatii pentru orice stoc dat de factori. Output-ul potential se mai numeste output al \| utilizarii complete a factorilor. Diferenja dintre productia potential a economiei si productia reala realizata este o masura a capacitafii de crestere. | ~~ PIB nominal reprezinta valoarea output-ului total din economie, expri- \ | mata in preturile perioadei curente, respectiv ale perioadei in care a fost produs. | PIB real reprezint& valoarea productiei totale dintr-o perioada, exprimata insd in preturile unui anumit an de baza (de referin{2). Cu alte cuvinte, PIB real va \ masura modificarile productiei fizice din economie intre doua perioade diferite | iprin evaluarea producfiei din cele doua petioade in aceleasi pretur. | — Pentru a trece de la PIB nominal la PIB real este necesara utilizarea unui | indicator care s& reflecte evolufia prefurilor tuturor bunurilor din economie. } Datoriti faptului ci un indice al prefurilor va masura modificarea nivelului mediu al prefurilor bunurilor si serviciilor incluse in calcul, vom utiliza mai multe tipuri de indici.brut ee acti- yno- cest velul de ital at al miei xpri- val va ferite unui omie. elului 1 mai Capitolul 2. Fluctuatiile agregatelor macroeconomice $i cauzele acestora 39 Cei mai important indici uilizati pentru misurarea nivelului pretuilor sunt: |" 1) indicele prefurilor bunurilor de consum (wo; \ ) 2) deflatoral PIB; | 3) indicele preturilor de productie (IPP) ) 1. Indicele preturilor bunurilor de consum (IPC) masoara evolutia preturilor unui cos de bunuri si servicii reprezentativ pentru cheltuielile efectuate de 0 gospodarie tipicd. 2, Deflatorul PIB arati evolutia nivelului mediu al prefurilor tuturor bunurilor gi serviciilor incluse in PIB'. PIB nominal o\ Deflatorul PIB = ~PBreal 100 Exista trei deosebiri fundamentale intre IPC gi deflator: deflatorul include un grup de bunuri si servicii mult mai mare decat cel utilizat in calculul IPC; IPC masoara evolutia prefurilor unui cos dat de bunuri, acelagi in fiecare an (ceea ce nu este cazul pentru deflator); IPC include si preturil lor_importate, in timp ce deflatorul include doar prefurile bunurilor produse in interiorul Zrii. 3. Indicele prefurilor de producfie (IPP) misoar’ evolutia prefurilor in stadiile anterioare consumului final (incluzand preturile materiilor prime si semifabricatelor). Scopul principal al determinarii IPC si deflatorului PIB fl reprezinta misurarea inflasiei. Rata inflatiei reprezint modificarea tuturor preturilor (exprimate procen- tual) int-o anumita perioada. Rata cresterii economice este data in principal de rata cresterii PIB real. Rata somajului reprezinta proportia populatiei care, apta fiind de munca si in citutarea unei slujbe, nu poate gsi de lucru intr-o anumit& perioada. ‘ Deflatorul PIB se exprima statistic prin intermediul indicelui general al prequrilor (IGP).| 60 Macroeconomie * O abordare cantitativa Vom nota w= -100= 100, | unde: ma u—rata somajului; U—numiarul de someri; | L - populatia totala apt de munca si in cdutarea unei slujbe; \ N - populatia ocupata, O relatie intre cresterea economica real si modificdrile ratei somajului este data de legea lui Okun. Aceasta afirma faptul cd rata somajului scade cu 0,5% pentru fiecare procent de crestere a PIB peste o rat a trendului de 2,25%. Au =-0,5 (y— 2,25) (2.1) Din comparatiile efectuate inte modificatile PIB, ratei somajului si ratei inflajiei s-a constatat cf, in general, reducerea ratei somajului conduce la cresterea ratei inflatiei. Aceastrelafie intre somaj si inflatie este evidentiata de curba Philips. 2.2. Cererea agregata gi oferta agregata | | Blementele-cheie in analiza productiei, inflafiei, cresterii economice si rolului politicilor economice sunt cererea agregaté (CeA) fi oferta agregata” (OA). Rolul modelului CeA-OA este acela de a explica si a previziona fluctua- | fiile PIB real de-a lungul trendului si fluctuatiile nivelului preturilor. Modelul | utilizeazi o curba a cererii agregate si o curb a ofertei agregate, fiecare dintre acestea find determinata ca 0 relatie intre PIB gi nivelul preturilor. Nivelul de echilibru al productiei si preturilor rezulta la intersectia celor doud curbe (CeA si OA). Pe de alta parte, faptul c oferta de produse este limitata la un moment dat constituie 0 problema importanta a politicii econo- mice gi necesita o abordare separata. | {i | Pana in anii °60, teoria macroeconomica era axat& in mod special pe analiza cererii, dar in ultimii ani s-a reliefat rolul tot mai important detinut de nH oferta. Multi economisti au afirmat cd aceasta deplasare a centrului de greutate \ (de la cerere catre oferta) a fost determinata de sc&derea cresterii economice si inflatia ridicaté inregistrate de farile industrializate in anii ’70. \) | ? fn literatura anglo-saxoni se utilizeazi notatiile AD — Aggregate Demand si AS — Aggregate Supply.cantitativa Capitolul 2. Fluctuatiile agregatelor macroeconomice si cauzele acestora 6h Cantitatea agregaté de bunuri si servicii produse intr-o anumiti perioada se evalueaz4 prin PIB real, iar_preturile medii_ale_tuturor acestor produse (mai exact evolutia acestora) sunt date de deflatorul-PIB, Cererea agregatd de bunuri si servicti a economiei nationale reprezint& cantitatea bunurilor si serviciilor solicitate de gospodarii, firme (pentru investitii), autoritatea publica si sectorul extern. Astfel, cererea agregata depinde de deciziile gospodatiilor, firmelor, puterii publice si restului lumii. CeA depinde doar de cantitatea de bunuri si servicii ce formeazi PIB real si de nivelul preturilor. Daca vom mentine constante toate celelalte influente asupra CeA in afara nivelului prefurilor, atunci Ced va avea o pantit negativd. Prin urmare o crestere a nivelului prefurilor va conduce la sciderea cantitatii cerute. somajului i scade cu de 2,25%. 21) Oferta de bunuri si servicii (OA) reprezint& suma cantitatilor de bunuri si servicii finale (in expresie valorica) produse de toate firmele din economic. OA se exprima ca relatie intre cantitatea de bunuri si servicii oferiti si nivelul Ja cresterea preturilor, celelalte elemente fiind menfinute constante. Aceasti relatie depinde ba Phillips. de modul in care este considerat timpul. Astfel, vom distinge dou’ abordari: ie 4) curba ofertei agregate pe termen lung (OAL), care va indica relatia dintre PIB real oferit si nivelul prefurilor in condifiile in care PIB real este egal cu PIB potential, respectiv in conditiile utilizirii complete a factorilor de onomice $1 productie. in acest caz nivelul PIB real este independent de nivelul preturilor, a agregattl astfel incat OAL este o dreapta verticala la nivelul potential al PIB; ma fluctua- or. Modelul b) curba ofertei agregate pe termen scurt (OAS), care va indica relafia scare dintre ce exist intre PIB real si nivelul prefurilor pe termen scurt in conditiile in care celelalte clemente care influenteazi programul de productie raman nemodi- sectia celor ficate (salariile, nivelul preturilor materiilor prime etc.). Curba OAS are panta roduse est¢pozitiva deoarece cresterea preturilor atrage firmele in ramurile cu profit mai ticii econo-mare ~ OAS, = f (p,.1) — iar pe de alt& parte sporirea volumului productiei este insofita de cresterea costurilor (datorité cantitatii limitate de factori) gi ca urmare este necesar un pre{ mai mare care s4 stimuleze extinderea productiei | special pésau output-ului. t detinut de ~— de greutati Figura 2.1 (a) reprezinta un nivel al echilibrului pe termen scurt sub zonomice §nivelul celui pe termen lung (anul 1). Figura 2.1 (b) reprezinta echilibrul pe termen scurt ce este egal cu cel pe termen lung (anul 2). S— Aggregatt alui gi rateia | | 2 Macroeconomie * O abordare cantitativa Figura 2.1 (¢) reprezinta echilibrul pe termen scurt peste echilibrul pe termen lung (anul 3). Figura 2.1 (4) araté modul in care fluctueazi PIB real in jurul PIB po- tential in cursul unui ciclu economic. | T OAL OAL, OAL a ; i ' Bs Ree age ' i 3 1 : : S140 ' ' { 1) 7 1 OAS: mit 3 130}... Diserepanti : Ocopare | 2 oy NO ' comple 5 i = | teeae ' i _ 5 li brainntay te = Sendo ariih Se anbgeith Hh Fe eneunsT z PIB real miliarde dolari 1990) PIB real(mitiarde dotari 1990) PIB real (miliarde dolari 1990) | (a) Subechilibrul ocupitii complete (b) Echilibrul pe termen lung (©) Peste echilibrul pe termen lung 2 74 A & PIB potential 5 ae z ~ CCea as : +L innsonses = Discrepanta | | PIB real actual f | meses | | zit 2 i { 1 1 2 3 4 re (@) Foetuafite PUB real Figura 2.1 Echilibrul economic pe termen scurt se atinge in punctul in care PIB real cerut este egal cu PIB real oferit, respectiv la intersectia curbelor CeA si OAS. 4 Echilibrul economic pe termen lung este atins in punctul in care PIB real egaléaza PIB potential in condifiile utilizirii complete a factorilor de pro- ducfie (vezi figura 2.1).antitativa librul pe PIB po- tolari 1990) termen lung 3 potential \ care PIB lor CeA $i 1 care’ PIB) lor de pro- Capitolul 2. Fluctuatiile agregatelor macroeconomice $i cauzele acestora (63 2.3. Veniturile si cheltuielile de consum. Efecte de multiplicare Pentru a explica de ce output-ul real fluctueaza in jurul nivelului poten- fial, teoriile economice porese de la interdependenfa dintre output si cheltuieli: cheltuiclile determina output-ul si venitul, dar si output-ul si venitul determina cheltuiclile. Pentru a arata acest mecanism, vom utiliza un model keynesian simplu de determinare a venitului, in care vom presupune c& prefurile rman constante in timp. fn acest caz curba OA va fi orizontala. Mai tarziu vom relaxa aceasta ipotez, insa concluziile se vor pastra. Cererea agregata (CeA) este dati de CeA=C+I+G+Nx (2.2) Dar CeA reprezinta cantitatea de bunuti si servicii pe care consumatorii doresc sa le cumpere, in timp ce investitiile si consumul sunt evidentiate in contabilitatea nafionalé drept cantitati de bunuri si servicii cumpéirate efectiv, inclusiv modificarile — voluntare sau nu — de stocuri. Astfel vom face distinctie intre cererea agregati efectiva (CeAE), masurati in contabilitatea national, si conceptul economic de cerere agregatd (CeA), care reprezinta cererea planifi- cata, dorita. in sistemul conturilor nationale avem CeAE = C + 1 + G + Nx, iar diferenta IU = CeAE ~ CeA va reprezenta modificarea neplanificati a stocurilor. Deci cand cererea agregat (CeA) nu este egal cu output-ul Y, Y— CeA = IU. Prin definitie, productia (output-ul) de echilibru (respectiv venitul) este acel nivel al productiei Y pentru care CeA este egala cu output-ul: CeA=Y (IU = 0). (2.3) Coneluzii: a) in condifiile in care prefurile si salariile sunt constante in timp, output-ul se aflé in echilibru pe termen scurt dacd CeA egaleazi output-ul produs. b) CeA determina nivelul de echilibru al output-ului. c) La echilibru JU = 0, iar consumatorii cumpara intreaga cantitate pe care doresc si 0 achizitioneze. d) Orice proces de ajustare a output-ului bazat pe modificarea stocurilor (IU) va conduce la deplasarea catre nivelul de echilibru. :