Miscanthus x Giganteus

( sau altfel numit Iarba Elefantului sau Stuf chinezesc )

Resurse regenerabile foarte valoroase in loc de campuri in paragina.

Cultura de Miscanthus este una foarte ecologica si

economica: dupa stabilirea marimii terenului ai a
culturii, nu sunt necesare mici un fel de prelucrari
sau de ingrijiri ale terenului. De aceea nu veti avea
costurile anuale pentru seminte/ rasaduri precum si
cele de prelucrare a pamantului. Singurele cheltuieli
pe care le veti avea vor fi cele pentru recoltare.
Miscanthus este una dintre plantele C4 - si de accea
este o planta foarte rezistenta si perena. Dupa o
plantatie reusita, anual din rizomii plantati se va
dezvolta o noua cultura Dupa ultimele standarde ale
stiintei din ziua de astazi durata culturii este de cel
putin 25 de ani. In Europa de Est Miscanthusul nu
face seminte. De aceea reproducerea va fi una
vegetativa.
Perioda de plantare ideala ar fi in martie sau aprilie.
Pentru aceasta se vor folosi riziomii, care cu ajutorul
unei masini de semanare semi-automata vor fi
plantati. ( Densitatea 1metru x 1 metru = 10.000 de
buc/hectar

Cultura de 2 ani toamna tarzie

O mare oportunitate pentru investitorii si

anteprenorii romani.

Fabricarea materialelor de constructie Obtinere de masa plastica - Combustibil

( pentru obtinerea de energie termica )

Recoltarea se va face cu o combina obisnuita

In pricipiu Miscanthusul creste si fara ingrasamite.

Miscanthus creste in general bine in acel pamant,
in care creste si porumbul. In primii 2 ani de
dezvoltare este nevoie distrugerea buruienii
pentru infiintarea culturii de Miscanthus. Pentru ca
Miscanthusul ca si porumbul apartine plantelor C4, sunt tolerate toate tipurile de ierbicide care
sunt folosite in cultura porumbului.
Dupa cei 2 ani de cultura, dupa iarna incep sa
cada asa de multe frunze, incat se alcatuieste un

covor pe pamant care nu mai lasa nici un fel de

Pe perioda iernii cad toate frunzele iar planta se
buruiana sa apara. Astfel ca in urmatorii ani nu va
usca, pana la un procent de apa de 10 - 15%.
mai fi nevoie de ierbicidare. Depinde de locatie si
Materialul recoltat poate fi depozitat usor, fara a mai
de clima, din al doilea an de cultura - se poate
fi necesara uscarea. Recoltarea se va face cu o
recolta in primavara.
combina sau cu prese de balotat, acest lucru
depinzand de felul in care va fi utilizat.

Modalitati de utilizare:
Ca si combustibil ( ideal de utilizat in sistemele
automate de incalzire )
.
Pentru decoratiuni de gradina in loc de scoarta de
copac, inlocuitor de paie in culturile de capsuni,
Miscanthusul tocat se poate folosi in loc de paie si
rumegus pentru cai si animale mici.

Miscanthus poate fi prelucrat FARA adaosul de

lianti si presat in brichete
si peleti

Miscanthusul fermentat si maruntit poate

fi folosit ca turba pamantoasa pentru flori,
este ideal si pentru fabricarea diferitelor
materiale de constructie precum: panouri
pentru pereti, tencuiala interioara si exterioara,
tigle, placi de izolare.

Miscanthus se foloseste pentru materiale de decor

pentru gradina

Firme bine cunoscute se ocupa intensiv cu dezvoltarea tehnologiei de a obtinecombustibil si masa

plastica din Miscanthus.

Conform experintelor de ani de zile pe campuri, se poate spune ca in medie, de pe un hectar de

Miscanthus se poate obtine aprox. 15 tone de materie prima recoltata - aceasta corespunde de ex. la
utilizare termica corespunde unei valori calorice de aprox. 8.000 litri de ulei pacura ,, foarte usor"
2,23 kg de masa Mischantus tocata cu 14% apa ( umiditate ) corespund unei valori calorice de 1 litru
de ulei de pacura ,, foarte usor ''

http://www.miscanthus-rhizome.at/romania.htm
http://agro.afacereamea.ro/

aparate pentru: panouri pentru pereti, tencuiala interioara

si exterioara, tigle, placi de izolare.

http://paulowniadevelopment.ro/plantatia-paulownia/
http://www.culturienergetice.ro/content/informatii-utile/informatiiutile/culturiplante-energetice

http://www.agroinfo.ro/index.html

http://www.miscanthus.com.ro/
http://www.recolta.eu/

http://igfpp.asm.md/ro
http://agrointel.ro/
http://www.fermierul.ro/
******************

O bun parte dintre agricultorii judeului Slaj au renunat la culturile de cereale,

nlocuindu-le cu creterea arbutilor fructiferi, respectiv coacz, afin, zmeur, ctin,
cpune sau chiar fructul exotic goji.
Satul Cozla, o aezare cu mai puin de 200 de locuitori, este cel mai bun exemplu n acest sens. Aici,
ranii au renunat la cultivarea porumbului i cresc acum coacz negru, zmeur i goji, ndemna i
chiar de preotul satului, Adrian Bora.
Dup ce preotul a nfiinat el nsui prima plantaie, n urm cu patru - cinci ani, i a ob inut profit,
acum, culturile de coacz negru se ntind pe o suprafa de peste 13 hectare, n comuna Letca.
Chiar recent, un clujean a cumprat dou hectare de teren pentru a cultiva coacz

negru. n

total sunt apte - opt hectare cultivate cu coacz negru n satul Cozla, trei hectare n Soimuseni i trei
- patru hectare n satul Ciula. Mai sunt vreo 40 de ari de culturi de zmeur i un lot de 30 - 40 de ari
de goji. De asemenea, s-au cultivat cinci hectare de pomi fructiferi: mr, pr, cire , a declarat
primarul comunei Letca, Dorel Man, pentru graiulsalajului.ro.
Fructe vndute la export i n supermarket-uri
Fructele sunt cutate la export, dar de civa ani sunt preluate i de un distribuitor care asigur
desfacerea ntr-un lan de supermarketuri, n Romnia.
Preul bun obinut pe kilogramul de fruct, chiar i de la procesatori, cerinele mari pe pia a de

desfacere, precum i investiia redus, i-au determinat pe tot mai mul i agricultori s nceap s
creasc astfel de arbuti.
Printre ei se numr i familia Orlaie, din localitatea Hida, care cultiv cpun i coacz negru.
Naomi Orlaie, inginer horticultor, a povestit c n urm cu doi ani a nfiin at o planta ie de coacz
negru, pe o suprafa de dou hectare, mpreun cu un asociat.
Recomandrile editorilor Yahoo! News:
Salcia energetic, o afacere profitabil care salveaz pduri
Lavanda, o cultur cu profit de 8.000 euro/hectar
Usturoiul negru, aclimatizat n Romnia i vndut cu 6 lei bucata

Profit mare, costuri mici

Ne gndim s ne orientm nspre productorii de sucuri naturale, pentru distribu ie, sau spre pia a
en-gross. Iniial aveam cteva plante doar pentru noi. Coaczele sunt foarte sntoase. Ideea
nfiinrii unei asltfel de culturi ne-a venit dup ce oamenii ne-au cerut de multe ori sucuri sau fructe
de coacz pentru tratarea anumitor probleme de sntate, n special la copii. Nu tiam nici unde s-i
orientm, dar acum se cultiv. Coacazul negru este mai uor de ntreinut dect capunii,
cu trei - aptru stropiri i 2 - 3 prile, plus irigare. Recoltarea se face u or la coacz,
a spus inginerul horticol.
Potrivit acestuia, cultura aduce un profit sigur pe termen lung, pentru c chiar i cu un pre mic pe
kilogram, de ase lei de exemplu, la 8 - 9 tone de fructe pe hectar se adun un profit de
42.000 de lei pe an.
Preurile butailor variaz n funcie de soiuri. La cpuni, de exemplu, pentru nfiin area unui
hectar este nevoie de 40 de mii de plante. Preul la fir este ntre 60 de bani i un leu, n func ie de soi
i de comand, rezultnd un pre mediu al investiiei de 28.000 de lei la hectar.
La coaczul negru este nevoie de 3.300 de plante la un hectar de teren. La Hida, un
buta cost ntre 3 i 3,7 lei, de unde rezult o investiie la plantaie de 9.900 de lei,
echivalentul a 2.000 de euro.
Productorul a spus c n trei ani, investiia este recuperat de patru - cinci ori, n timp ce durata de
via a arbustului este de 10 - 12 ani.

La zmeur, investiia iniial este mai mare. Pentru un hectar de teren cultivat, este nevoie de 7.500
de plante, iar costul unui buci este ntre trei i cinci lei, de unde rezult un pre minim de 22.500
de lei pentru o plantaie.