_ EDucATIA sExuAL - un p_ri__l pentru copiii no_tri Ed_tura Arh_ep_scop_ei Suceve_ _i Rdut_Ior 2011

_ __

Educatia _exual - un pericol pentru copiii no_tri _ru__ u__'i tip_rJt_ cu h_n_-c__v_nt_J'cc_ In8 l _preasnn titu Iu i I' imen, _rhiepiscnp al Succvei x. i _U4utiIor

{';uIc_cr_ ___ t__xlL' _Icm_ __il4 cIcIrina Nystasju __Uitur_ ._rI_iepiscopiei _. ucevci s_i K' _d_ufilor 20tI

_ ___

_ln vremea Uech JuIul reXoment, sub d0mnIJ Iu_ los_a, a fost deSCOper_l _n templu carfea 0euferonomuIui, ad_cS Legea dat de Dumnc2Cu lur Mo_5e. Iar regele, dup_ cc a ci_'t_o, )i-_1 dat seama Cu durere de cnDrma d_5tant ce se produsesc imre porunc_Ie Iu_; 0UmneIeU 7_ COmPOrtamentuI pop0rutu_ pe cJr_ rl, regclc, ;'I crmu_a. A5a S-a hDttrt Sa_ St6rpeasc _doIatr_a si relcIc moravur_, rstaurnd 0rdineJ mor_l5 in soc_etate A)a s-ar cuvcn_ 5 fie s. _-n 2iIeIe noas_re 0rb I_o d_n Part_mcnc ar trcbu_ s exlstC nu doar ca ob1ect in fata c'ru_a dcmn_tar__ i5. i dep_n Jur9M51)tuI, ci __ ca ndreplar pentru Iegile pe care ace)ha Ie pInu_esc, Ie vOlealj t_ le promuIg. Daca el ar desch_d_ __bIro numa_ cteva P4gInl, atUnCI rn tara nOaSfr nu ar ma_ cx_sta acte normg_ve men_te S' leg_fCrcze sau 5 pennlt pornogra_a, proshtutia, homosexual_tatea, COnCUb_nJlul. prac_c_ care nu Sunt altceva dec_t tot attea c_ desch_5e SPrC deI_nteBrarea fam_lle_ 51 disoIu!la soc_eftr_ , E _nadm_s_b_I s j ur_ c4 mna pe BJbIre )_ s facr Ieg_ mpocriva B_bI_e_l Dc aceca ne v0m ru_a nc_ncetal penlru ei, aIe___ na?r_, pentru ca Dumnezeu s le lumrne7p m_ntea 51 s le _nCl_nc _n ima doar spre ceea ce eXe drepc, bun )_ de toIo5 acesfu_ popor, a_a cum a fcut, pc vremuri, _gete rosia. _n atUnci _i fOB _efbinte pe p_rimi _ aib _j de wpiii Iar. 5_u C aVem m4lte hmtlii adevrate, cu p_rinti iub_ori _a capii cuminti. Dar tocmai de aceea vt fog _i v_ ndemn, parintiIor, mi veghetori, ca nu cumva copiii vo_tri bun_ s ncap_ pe mna celor cei striu sau s aibt la _ndemn ceve ce le poate n_na _inp. Mui tsati doar pe _eama _Iii, ui inh_ _oaI poI e_ista progfame pefverse sau o directoa_e wre, in schimbut utoNa cadouri ieftine, le permite tra_cantiJor S6_i etate_ srbaa_eIe mrfuri n vzul cop_ilor. Ajutati_v_ odrasIele _ i_ cu dng _i _ _ poarte _rumos! Cut_emurat.j_v_ de familiilg de__mde ?i de COpiii lol _ma_i pe dr4muri, bmuiti de m_zerie _i de _i_ P__. Oferiti-le pruncilor Vo_ri mai putin televizor 1i mai mUlt leCtu_; din C_rt_t_ frumoase _i, pe dt se pode, pa__ni atese din S_'ntele Scjpfuri, Eu cunosc un copil __re a iM' BibIi_. n intregime, la Vnta de zece ani; nu e important ce _i t a intele, ci __uJ n sine ._

_t

c a ci_t-o _i n-a uitat-o. Facqi din fi_l Manei un p_ieten aI copiiIor vo?ri; _i _ti siguri u PruncuI Jis4s v va sur_de dln _e_le, iar CopiluI lisu_ va merge spre Naram tinndu-v de mn_'' tBARTo _omEu. Arh_ep__copul Vadulu_, feleaculu_ _i CluJ4lu_, Mitropol_tul CluJulu1, AIbe_, CTitane1 __ Maramure_uIui fdec Ioro!io de pres cu ocoz_o srbtorJIor de Jornd, _O10J

__oRnLA LA NA_TEREn DomNu Lu_ A m_TRo_oLnulu_ BAno LomEu ANAN_n (25 Decembrie 2010) ,,Porn_nd de Ia prem_5a cd planeta noastr este opera Iu_ Dumnezeu, sunt un pamzan aI m__cr_lor ecoIog_5te, care nu-?_ propun altceva dect retacerea ?i men_inerea pmntulu_ in toat puricatea, frumusetea _i rodn_cIa lu_. Nu am auz_t ins de un ecologlsm spir_tual, de un curent mpotr_va polur_i su_elelornneTe, s_stemanc agTesate de I_bcmnaJul med_ahc care le incrt gustuI pentru vulgar_tate, pornograhe, v_0lent !i destru Or, gu_ut v_cidt devine mentalitate, _ar mental_tatea dev_at rstoarn valorIIe, cons_nt_nd anormaIicatea drept normal_tate, in _nter_orul une_ l_bertt_ prost ntelese !_ ru folosite. Aceasta, ns, nu exclude nepunnta de a ntetcge I_berta_ea in sensul ei profund __ adcvrat. Cum am inteles_ no__ L_be_atea de a nu ma_ respecta regul_le de c_rculatie _tier_, I_bertatea de d deva5ta addpostur_Ie d_n stat__le de autobuz. Iibertatea de a _ dccmt__, I_bertatea telev_z_un__ de a a__a neru__na rea, liberta_ea prese_ de a cuI__ l_mbaJuI mIwnnesc, calomn_a __ asasinatut morat, I_bertatea copIIuIu_ de a-__ shda print__, l_bertatea mame_ de a-_i uc_de pruncul nenscut, l_bertatea Ieg__ de a cons_nt_ anormaIul drept normal, I_benatea sind_caI_stuIu_ de a _mpune legea c_0maguIu_, I_bertatea patronuIu_ de a-__ ascunde ven_turile, I_bertatea fron_ereIor de a nstr1na bunur_ cuIturale 5_ de a asigura _nvaz__le J

_ _ __ t _

nOC_ve de tot feIul, I_bertatea rnsuI u_ de a crede c poate or1cnd s fac ce vrea.. Nu este Iiber ceI care poate s fac )_ s spun ce vrea, c_ e_e I Ibel Lel Care 5pune _l face ccea ce t_ebu_e )_ ceea ce esce cuv__ncios Avem o Iege pentru protect_d copiluIu_, dar ea nu se res_mte si pe micuI ecnn, _r cu att ma i pu__n n )colxIe publ_ce unde functIoneaz, obligator_u, a?a-2iseIe pr0grame de sntate care-_ invat _ cop__ cum s mbtrneasc vcrhg_nos pr_n depravare plan__cat. Avem D lege anndro6, dar nu __ una annde2mt. Avem o lege anhcorupt_e, dar nu ?_ una an_sedum_e. AveMsmentul annaIcool_c dev_ne hmtd __ nepu_ncios in vecinWtea Imediat a be!_vuIu_ pr0clamat erou Ora de relrg_e nu poate tace mare lucru da efartur_le B_seric__ nu sunt sprij_nite de _nsntut_ile statuIu_, de _c_etacea c_v_I )1, nu in ulnmuI rnd, de pres. Ne intereseaz _Pi_I X_z_x, dar nu avem dreptuI sj-_ u_t_m pe cop___ ma_danulu_ moral As_zi suntem ntr-o febriI cutare de soIuti_ impotr_va cr_zei ?_ a src_el, dar nu vom face nimic fr remed__le sp_r1tuaIe impotriva acestei cr_me lente )_ b_ne stud_ate care distruge con )h 1 n ta _n er i loc 2adarn_c cu_t_m pmntul de gunoaie dac-l vam Isa popuIat cu oamen1 deformat_ )_ muhlati suflete_eV rog, pr_ntilor, ocroht_-vj cop_t_ I E vorbg de vt_toful no5tru ca neam, popor __ patr_el''. [.I

, ,,Un IuCru r u 5e face foarte u?or- _ns var rspunde tot_ ce_ ce fac aceI ru. No_ trebuie s combatem rul s._ s anfm gdevrul _ nu c_ad c_neva c scap de man_a lu_ Dumne2eu! PrDarocul David spune Ia un momenl dat Il_oore de Iocrimi am _rsot, pentru c_ n-am pr_t Legeo To. 0_n cauza aceasta se abat asupra noa5tr toate nenoroc_r_Ie_ penlru a ne tace sj plngem pencru pcateIe noastre'' . t GHERA5_m puTNEANuL, EpiscopVicar

RELAT))LE )_ImE __ E_u_. _A co__)LoR ,, I n urm cu pe5te 30 de anr, )coliIe drn Scatele Unrle incepeau s u2urpe autor_latea pr_ntrIar _i s_ predea educat1a se_uaI, a_rmnd c pr}ntr_ sunt _ncompetent_ n a o face, _ar copi_i au nevoie s _e rnfarmati. Dc fa_, au _n?_at ceva ca re n u avea n_c_o Iegtur cu procesul de educare, ci o manrpulare 5_ o indoctr_nare 5istema_c a copiilor Programelc crau predate _n_tial in uIhm_1 an_ de I_ceu, dar au fost apa_ exnnse __ la clasele ma1 m_ci, aJungnd pn la grd>n1t Ace5te p ro_ra me denu m i te n 5e l to r in d_ferite modu r _ ' _ c re _te re ?_ de2voltare umanN, _v_ata de fam_I_e__. xpopulatie ?i dezvoltare_, __educarea papuIat_er}_ ndoctr_nea2 pe copii _i pe adorescent_, _noculndu-Ie, sub a_arenta __Inte_ _i a pragresulu_, _ncept_1 de v_at_ nema_incIn_te in niciun s_scem educationa I e_istent vreodat'' nIn acest sc0p. n cadruI acestor programe 5e prea_nt b_et_ ?_ fAe dezbrcat1, amv_tt_ sexuaIe _ncIu2nd masturbare, 5odom_e, aoo_l_e __ pros_tutie, precum _i metode de contraceptie __ avort Iat, a)adar, care e5te rspunsuI Ia intrebarea pe care o pun print_i responsab_lI 5_ _ntercsat_ de educatia copr_lor _i ch_ar copiii ins._5_ ce se poate preda sistema_c 1n cadruI ace_or ore de ap-_i_ educat.ie 5exuaI pe o penoad att de Iung, ncepnd cu prtmii ani de _coaI _u chiardegrdiri_, pn_ n ul_mii ani de liceu7 Cc_ 4r_clne ?1 poate da seama c omen_rea, _mp de mi_ de anr, nu a avut nevoie de n_c_0 Icctie spec_ala despre reIat1_le _nnme, care au avut Ioc d_nt0tdeauna _n mod firesc ?_ naturaI, av3nd drept consecint, la feI de fi-reas ?i naturaI_, na_terea __ cre)terea cap_1lor EMe as_l ev_den_ c_, in pr_v_nta educat_ei sexuale, ceea ce se pred actualmente in _col_Ie d_n Occ_denc nu este ceea ce 5-ar b_nu_, c_ sub acaper_rea unor 5copuri ?_ _ntent.__ aparent bune, vator_te moratc __ de bun-siTTt sum marginal_2ate sau chrar date Ia o parte, pentru a face I0c une_ deg_ngolade sexuaIe fr limite. Consec_n_eIe sunt d_Xruoa_, _ar sta_s_c_le v0r_esc de Ia s_n_' . vAce5te programe de educatie sexuar au d_strus casntatea 51 madesna cap__lor, _nc_tndu_> s_ intre!_n relat_i sc_uale premar_tale.

__

In _O de an_ de ameI de educat_e, ac_v_tatea sexual premar_taI aPr0ape s-a dublat la adoIescenti_ d_n 5UA Acesta este mo_uuI pentru care n SUA, in _eure an, un milion de adolescente rmn nsrc_nafe __ 2,5 m_IlOane de adoIescen!i contractea2_ boIi cu cransmitere sex4gI, care au ca re2utfaf ster_Iitatea s. i chrar decgsuI'' ,A5fz_, toaTe aceste campan_i de _n(ormarc ?_ programe apI_Cahve n_ se _nft_seaz cu toate man_puIr_te s_ gresellle fcute CentruI de greutafe al acestor gre?el_ se a_ n conccpcul de educat._e I SeKuaId AraChcat cu ad0rescent_1 51 nncr__ pr_n cxcluderea pr_nt_ror_ Guvernu I br_tan_c a fosf ascfel manipula_ de anum_fc organ__at__. inwt a _mpus Ieg_ __ norme pr_n care a _n_tut_onal_2at cducat_a sexua I in ?colI Trnlele urm_r_tedeguvern nuau fosf a_nse, adic n u s-au red u5 sarc_nrIe Ia adolescenle 51 n_c_ numrul de mboInv_r_ cu b0I_ cu Transm_tere sexuaI, in momentul de faT. Maree Brltanie confruntndu-se cu o S_tu6tic care a 5_pat de sub control' rata sarc_n_Ior Ia ad0Icscente a ahns n_velele cele ma_ mar1 d_n Eurapa, _ar debutuI v_et_i se_uale Ia vrste foane mrci esTe o mod 0 mare parte d_n fam_l__Ie br_tan_ce nu esce de acord cu poz_l_a BuvernuIu_, pf_nt__ I uptndu-5e in tribunale 5_ in parlament penfru a-__ reM?__a re5ponsab_Iitatca spre bineJe copiilor Ior. Pal__caguvcrnulu_ br_tanIc 5e bazea2 n con_nuare pe n_teg__ care s-au daved_t a h ine_c_cnfe, alterna_va de ncuraJare a absnnente_ in rnduI bner_lor ___nd intmp_nat_ cu oshl_tate 1n cercur_le ofic_aIe. Exper_enta acestc_ tr_ arat c estc ma_ u?or s previ_ dccf s combat._, odat crEa1 un PrecedenC fi>nd f0artc greu de _h1mbat un s1slem intreg e__stcnl dcJa. DanemJrca, tar scandxnav, care este, de mai muIt_ ani, camp_oana educat1er sexuale in _coI_Ie europene, se confrunt cu urmtoarea s _tua t _e __ v_oIur_le au crescut cu 3O0%, r_ bol1le __uale au crescut cu 250_o Ia _'ner__ sub ZO de ani, c u_urile de gravid_late n afara cstor_e_ s-au dublat, _ dJvort.uriIe s-au dubfgf, n avo_ur_le au crescut cu 500%, n doar dau_ Iucru r_ au sccut' rata na!ler_lor __ v_ m_Jie a pr_muIu_ raporf se_ual J

O aI_ ta_ in care edu_t__ seNuaI a e?uat este 5ued_a, I0cuI de na_tere al 4revolutie_ sexuale_. CursurrIe de educa!_e sexual_ au fast introduse n _coI_ in 1938, pentru o per_oad de 51 de an_. Ulter_or a fost legaI_2at_ cont_ceptia, homosexualitacea _J avortul. _n 1955, d_n caula numrului foarte mare al gdalescenteloc nsrc_nate !_ al baI_I0r vener_ce, educa!_a s_uaI a deven_t oblrgator_e, n 1975 guvernuI ofer_nd gratu_t intrerupen de sarc_n pn_ n sptmna a 28a. _nd_ferenl de mohv Cu coate aceslea. un _porc guvernamental d_n 1985 sublin_a dezamg_rea autor1tt_lor fat_ de liberal_2area sexuald_n uIhm__ ani, in privin!a creia Sued_a a inceput s dea inapo_. a_a cum va trebu_ s fac __ celelaIte tr__ . le spun ul_mele ce_ce_rl ?_inti___ ,,Stud__le moderne n neurologie _n_rm _ot ma_ des c_ ac_vitt1Ie sexua)e afecteaa cre_erul, in bine sau in ru. n5rfel, abMncnta __ viata conJugaI monogam au un efect pozi_v asupra cre_eruIui, pe cnd ac_v__t_Ie sexua te a nterioare 5au d_n afa_ stor_e_ afectea_ creieruI in mod nega_'v, schimbnd funct_onaritatea normaI a creieruIu_ uman, ab_I_tatea de a g_nd_, pAcum _i decizi_le _mportan_ de v_at- Cnd ac_vi1t_le 5exuale sum intrepr_nse n mod sntos, ca o cansec_nt nreasc a un1ri_ d_ntre soti, ele 5poresc reIa!ia de incredere __ dla_ament rec_proc, dnd nab_titate reIatilIor de famiI_e ?i cop__tor, Cnd sunc ntreprinse in mod ne5ntos, rezull compo0mente sexuale aberante, aucod_5truc_ve ?_ duntoare soc_ett_1, viata de _n_m_wle dcven_nd o pa_m_ nesntoas_, ta feI _ fumatul sau abu2ul de atcool, pencru ce_ care se _mplic in relat_i sexuaIe muIhpIe, de durat scurt sau cu pa_ener_ muI_pl_ In _nsec_nc, canch_d a4car__, spre deosebire de animale, _intele umane au fost create _i desemnate s_ _e monagame ca m_Jloc de mpli n__ emot_onaI rec_pr0c , Oamen_i nu sun_ sc1av_ _mpulsuriIor sexuaIe naturale __ normale. cr, d_mpatr_v, h_nta uman e echipat cu capac1wlea de a dIriJa, la nxvel rat_onaI ?i de voI_t_une, v_ata de rnnm_r9t_

___ _ _ _ _

St_u_un creierul4i _i imp4Isul _exual ,,Un aIt fapl interesant con_rma_ de oameni_ de ___ntj es_e c5 Vlata de IntVm_tale e mal mult dect un s_mpIu act _z_c De f6pf, spun 6utor__, Cel ma_ _mpo0nt a_an sexuaI aI fi_nte_ umane e cre_eru_, atf brba_ut ct )r femera secretnd sub5tante care, des. _ d_ferjte, n mOmenteIe de _n_m_tate, genereaz Simt_m_nte ti senzat_r de plcere similare Ia n_vel cgrebnIA , ,,Relat_rIe in_me in afara cadruIu_ mono_m ?_ conJugal sunf dUntdare, _enernd canseclnte nefaste in persoana uman depres__. Pred_leCttI Spre s_nuc_dere, d_verse problemc emotronaI__ le indi _udiiJe de specialita_e? ,Crelerut e inc6 )n formare pe d urata pubertt, r_ )r dev_ne matur dOar la 2S de an_ Pn atunc_, achv1tt_Ie sexuaIe iI modeIeaz 5_, spun cercettori_, au urmtoarele con_c_nte: _ adOIeSCentl_ cale nu prach abs_nenp hnd s s4fere de depres_e de tre_ or_ ma_ mutl dect adolescen___ carc o prac_cj; (t adOleScentele care nu prac__ absnnent.a 5unt de lre_ or_ ma_ InClI nate dect CeIg Care o pra_u s ncerce _ se s_nuc_d, __ adOIeSCent__ neabshnen(1 sunt de !apte or_ ma_ inclina(_ dect adolescent__ abs_nent_ s incerce s 5e s_nucid_, r, adOtescent_l ?i adolcscenlele neab5nnente pre2_nl_ un risc mUIT ma_ mare dect adolescent_I abshnent_ de a d_vorta dupg castDrle Sau de a avea csjTor_r nemplrnite, pl_ne de contIicte )_ o vIa_ conJugal_ nesansfctoare, __ adoIescen!1_ neabshncnt_ de5copen, migrnd de la un pg_ener Ia aItUI, c 5e S_mt tot ma_ m_2erab_l ?i neimpl_n_ti )_ c, n I_ de s_mtmrnte de afcct_une penlru pe_ana de se_ opus, s_mf de_gu_, _ _. ab_l_tatea de a forma relatii s_ntoase, mature ?i de lun_j duratj ! eStC ma_ s_zLI_ ra persoanele care nu prachcd abshnenta; ;_ adoI_ent_i neabsnnent_ e1 in?_)i __ atr_bu_e d__curtt__e _I I

emo!ionaIe rela!__lor _xuate mulnpte __ ne5tab_le,' r_scul de _nfect._e cu bol_ fnnsm_s_b_Ie e, de asemenea, cu m4lt ma_ r_d___i la 0nen_ neabmnenf_; Ia ora actuaI 70 de m_lioane dc ameT)can_ sufe_ de o boat_ se_uat transm_s_b_I, _ar anuat 19 m_I1oanc de no_ cazur_ apar tumlate d_n no_le _2urI se _vesc Ia hner_ sub 25 de an_. Tn an_i '60 erau cunoscufe doar dau bot_ venerice - g0nareea __ s_fil_suI, ambele fi_nd tntab_Ie cu pcn_c_I_n. Astz_, ns, sun_ cunoscule cel pu!_n 25 de bol_ sexuaIe transm _s_biIe, d_ntre care multe nu se pof crata Tn ani_ -6O doar unul d in 15 adoIescent_ erau intena!_ cu boIJ cnnsmJs_biIe Astz_, unuI d_n patru adolescent_ neabs_nen(_ amer_can_ sunt Infectat._ cu o boaI tnn5mi5_b_l,' incident.a sarc_n_i e nd____,' 50_ d_ntre _nerele amer1cane ncabsnnence nmn gm_de Ia un an dup_ ce i_i incep viata de Innmi1ate, _ pcrsoanele neabs6nente au o prDbab1litate redus de feric_re conJugaI __ una crescut de a nu se putea adapta viet__ de fam_l_g. E5te faar_e probabIl, a_rm aucor__, c _ner__ _re se confrunt cu aces_e consec_nte nu au fost _nforma!i de efecceJe neBa_ve ale neab5nnente_ pe parcursul pubertt__- _n sondaJe de op_nJe efectuate in SUA, 70Po d_ntre adale5centele __ 55% d_n_re adol_en!_i ure nu au prac_cat abs_nen!a a_rm cu regret nu au _mas a_snnent_ pn Ia cstor_e. De asemenea, ma)or_wtea d_nfre ei recomand predarea cursur_lor de absnnenf_ in I_ceu. De ce _ a_tepti_ Cre_erul unui adolescenf esfe n cun de maturrzare, _ar dec_cille luace de un cre_er _matur _nfluenteac d_rect_onarea acestu_ proces dc maturizare sprc un desnn po2_nv sau nega_v. Tn vrata de in_m1tate, retatIrIe frecvenle de ala_ament urmate de ntreruperea lor cauzeaz simtmince dc depres_e. Ele afecceaz nega_v ?_ capac_tatea cre_erului de a trasa o d_rectre moraI5 s_ stab_I v_e!__ __ il tace nedisc_pI_nal lar _nd15c_pI_na gencrcazy r_scur_ ma_ mar_ pm_nd cantactarea de bal_ IU

__

transmis_bIIe sau sarc_ni nedor_te. Fiecare act de inhmnate presupune ata_ament, _ar cu c_t ata_amentele sunt ma_ desc __ cu pe_oane diferite, cu att va h mai di_'c_ I de redlicac unul permanen_ '' Sfat u r i le cenet5tor i lor , . ,,Studi_te de spec_aI itate sunt conv_ngtoare pentru molivarea hner_Ior de a rmne puri pn ta cs_or_e, iar dup aceea, de a avea o v_al_ de fidet_Wfe conJugaI. Autor__ ev_dent_ac )i alte __spectc un Ie' _ tormarea de rel___ de pr_eten_e ntre _'ner__ care prac_ca_ __ afirm absanen_a; _: p_mcarea ab_nente_ sexuale 5_multan cu prac_carea abs_nen!ei h_ de alt. _ factor_ noc_v_, cum ar _ tulunu I, alc0oIul, d rogu r i le, pornogra_a , _ limitarea cortactulu_ _zic intre adoIescent_ na inte dc cstor_e; n reducerea, sau el_mInarea ch_ar, a timpuIu_ petrecut pe _nternet or_ n fa!a letevizorulu_ 5i _mpl_carea adolescent_Ior n achv_t!_ uhle cum ar _ ndelecnIc_r_ dcadem_ce, ar_shce sau mu_icale, achvitt_ atletice, munc vofun__, aniunI filantrop_ce 5_ _mpI_carea in vlata B_ser_cil )_ a soclec!_i, o impl_carea pr_nt_Ior )_ a Intreg_i comun_tt_ pentru reducerea achv_t___ sexuaIe a adaIescent_lo_ Concluzii ,.Oac n prezent ex_st tend_ntadea lua prea put_nn cansiderare _ermeni precum abshnen_a, cashtatea _I _del_tatea, cumptarea sau pur_tatea. ex_std _l aspecte ma_ pracmce care se d0vede5c inopa_une, or_nnd 51 oriunde, lecl_1le deeducat_e 5exual a cop__I0r S presupunem _ _ar 0rgan_aa cursur_ de conducere auto pentru cop__ nc de Ia prImele clase 5colare. Oac ar _ pu__ s dea examenul teorehc _i prac_c pentru perm_s de canducere, o pa_e dinlre etevi n mod s_gur ar reu__ s-l treac, deoarece teg_slal_a runer este ma_ s_mpI dect multe d_n d_x_ptineIe predate ob__nuic la 5caal, ia r ndem narea n a conduce un vehicul este probat de mull_ cop__ pe pistele de karhng, de exemplu. II

Cu toate ace5tea n_c_o autorrtate nu )i-ar asuma rspunderea de a Ie ofer_ pcrmlsul de conducere na_nte de mpI_n_rea une_ anum_te vrste, _nd_ferent de cun0__nteIe te0re_ce _i ap_tud_niIe pracnce doved_te, deoarece ar avea n vedere ?i alte aspecte caracter_s_ce aduIt_lor, cum ar _ re5pan5ab1litatea n cazuI incIcr_i reguI_lor de c_ rcuIat_e sau capac_taTea speci_c persoa neIarmature de a lua dec_zi i n s_tuat_ _le cr__ce d_n trafic. DIn aceste consideren1e pramce este ev_dent c ar _ _nop0rtun _ntroducerea unor tecti_ de conducere pentru copii )_ c ar _ cu totuI absurd s _e permis cop_Ilor a conduce un vehicuI pe drumur_le publ_ce, ch_ar n condit__le organ_zr__ unor cursur_ de educatie ru_er sau de conducere preven_v, ncepnd de la grd_nit pn in uI_mI_ an_ de I_ceu AceasT anTud_ne prudenf este dat ns Ia o parte nd este varba de relat__te 1n_me, uni_ considernd c, sub acoper_rea unor cu rsur_ de educa!le sexuaI a cop__Ior, pot _ _gnarate aspectele legate de respon5abil_tate )1 matur_tate, genernd consec_ntele gnve pre_entaTe in sta_s_c_ Intr-un mad s1m_lar, n_c_un pr_nte responsab_I nu permite unu_ cop_l de!_nerea, unl_zarea sau accesul Ia arme, drogur_ sau anumrte med_camente or_ substan!e toxIce. Ch_ar dac s-ar organIza IectI_ de educatie pe ace5te teme, _nfarmatiile, expIicati_Ie sau cuno)_ntele orict de amnunt_Te dobnd_te de copII nu-I pot conv_nge pe un p rinte re5pansab_l s _e ind1ferent fat de pericolele respec_vc ?_ n_ci pe autorItt_Ie pubI_ce s mod__ce leg_slat_a n ace5te domen1_ Pe de a It pa_e, ch_ar in conditi_Ie n care _ s-ar arta n detaI_u toate efectele nega_ve, este ev_dent c, vorb_nd unui cop1I n mod s_stema_'c ?_ repetat despre, de exemplu, cum ?_ de ce se consum drogur_le, nu te ma_ pot_ a5tepta ca acesta 5 nu doreasc s le incerce. Acest aspect, carc !ine de domen_ul ps_holog_e_. este u_Irzat in publ_citate __ marke_ng pentru cre)terea consumuIu_ _i a vnzriIor. Un exempIu, mai cunoscut este e_ecuI mesaJelor de avemzare de pe pachetele de t_gri, care d_n m0_ve complexe sunt ign0rate de 1oti fumtori_. A?a sc face c ntr-un mod s_m_Iar, n urma educatle_ sexuale, s-au s_muIat __ amplIficat n nner_ dor_nte ?_ a_'tud_n_ opuse scopuIui ?_ _ntent_e_ decIarate a aceste_a'' 11

__

Rewmandri finale ,.Poate c un__ 5_ nch_puie n mod idrI_c arete de educat._e 5exuaI ca un fel de Joc _nocent cu ppu?_, de-a mami ?_ de-a tan Ins exper_enta precentat pe parcunur acestui mater_al, cu pr_v_re la continutul ?_ consec_nteIe educat_e_ sexuale a copi_lor in aIte tr_, arat un adevrat dezastru, strn_nd pr_nt_Ior 5I ntreg__ societti romne_n monve cIare de ngr_Jo_re, care s ndrept_easc o a_tud_ne hotrt de re5p_ngere a init_er_i unor as _el de IectI_ sau cursu r_ n _coI _Ie noastre. Trebu_e avut in vedere 5i faptul c promoT0r__ educat_e_ sexuaIe recurg Ia d_ver5e strateg__ pentru a-?_ ahnge scopul, as_el nct atunc1 cnd nu reu?esc impunerea 4nor m5ur_ de sus in Jos, pr_n _ntermed_ uI unor _ee_ 5au regtementrl, s apele2e Ia instru_rea ?_ su5t_nerea _nancra r a unor persoane, care 5 le rspndeasc apoi concept__te pe teritar_u I ntreg_i tr_ n a5a feI, nct educat_a sexuaI a cap_Ilar s apar ca _mpus de Ia s_ne, de los n sus, la cererea papuIatie_ adresaf autor_tt_ Iar 5coIa re _i guvernant1lar. Toa_ aceast antud_ne hotrt a ceIor con?nent_ 5_ responsab_ I i fat de vtlt0ruI cop__Ior in Romn_a trebu_e exhns ?_ asupra intregutu_ medlu soc_al n care ace_. a cresc, avnd n vedere ofens_va erohcuIui __ ch_ar a pornograhe_ nu doar asupra educatlei ?coIare, c_ _I asupra med_iIDr de _nfarmare ?_ publ_citate pres, em_5_un_ TV, chios.cur_ de z_are, a_?e sau recIame. cuIm_nnd cu achvitt_Ie Ia mod de pe _nternet, care au o _nftuent ?_ o putere de penetrare foarte mar_ in rnduI cop__Ior, de la vnte d_n ce n ce ma_ mic_ Spre deosebire dc tot_ ace_n tactor_ nega_v_, educat_a sexuaI n ?coli presupune _ns_tuf_anal_carea ruIu_, a crei acceptare ar conduce , I6 O ampI_ficare ?_ o mulhpt_care a tuturor ceIarlaIte reIe ex_stente deJa Respingerea acesfei insntut_onal_cr_ este un ncepuf necesar, care, pr_n _ntermediu I unor compIexe mecan_sme de natur 5ocIaI __ ps_hoIogrc, s indrepl!easc o perspec_v ophmist asupra v_itoru Iu_ cop_iIor ?_ aI hner_larn tara noastr, cu efecfe bene_ce la niveluI ntreg_i societt_'' Ovidiu Buru_an

0EZBATERI PARLAMENTARE

,,Neces1tatea eIaborr__ ?_ aplicr__ Ia niveI nat_anal a unu_ proeram de educat_e pentru s_ntate esle ev_dent. Pretuhndeni se_c efartur_ pentru erad1carea consec_ n!elor l_pse_ de informare n domeniul educat_e_, penfru sntatea propr_c __ a semeniIor, pentru stoparea rros_r__ de viet_ amene5ti d_n, s-ar putea spu ne, ne_h'int eIementar'' uEv_dent, trebu_e reaI_zat un program pentru educa!ie _i s_n_laTe, cu respe_area leg_sIat_e_ _i a Consh'tuf_e_ R0m_n_e_, care s respecTe valor_le monIe_ cre_ne, trad _tia __, nu n uln'mu I rnd, bunuI Stml. Edu_tia sexuaI este o tem consacratd pr_n capac_tatea de a eenera nemuttum_r_, dJspute. penpec_vele contemporane g_s_ndu-5e nu neap rat n con_ _cf. cf mai degrab nt r_o I ip 5 de comp IemenTa r_tate cu moraIa trad_t_DnaI Or, o asrtel de abordare p_erden _p viilorului. care aJunge sd cunoasc aceIea_i __ aceIea_i dnme ale _nenlor afectati de con5ecintele unor concept__ imature despre sexualitate. 0e unde deducem neces_tatea de a ofer_ _ner_lor pe In_ cuna__ntele despre anatomie, __iolog_e )_ _g_en, repere ma_Ie _1 sust1nere p5_hologic_ a personaI ittii n formare a acestora Trdim momente n care nu avem drepcuI s _m pasrv_ __ s pr_vim cum _eneratia, pe care nai trebu_e s a formm, este zdrobit de nendem_narea sau reaua cred_n__ a celor care au puterea de a lua dec_l_i Unele lnfarmat_1 nesust_nute din pun_ de vedere %_m)_c se dovedesc a fi nocwe pentru evoluc_a penonaIitt_i umane. Cal_tatea )hinti_c_ _i pedagog_c a materiaIeIor eIaborate __ aprobale in cadrul programului na__onal de educat_e pentru sntate este de_c_tar 5e prez_nt ca normaIe sau par_cuIare a5pecte ale _mportamenTulu_ sexual care sunt cons_derate aberante nu doar pr_n tndit_e, prrn prisma morale_ cre)tine, c_ __ d_n perspec_va _h_nte_~, , __

___

... ,,Un program nat_onal de educa!re pentru sn_ate nu poate __ nu lrebu_e s fac apolog_a anarhosexualismulu_, fenamen distrucnv pentru soc_etate. Soc_0log_ cunoscut1 de_'nesc tentat_a de a o_r_ homasexual_tt_i statutul de comportament sexuaf normal ca un simpcom al anarh0sexual_tt__, _den_fic_nd, drept ba a ace5tex tend_nte, reaua _ntelegere a notiun__ de mulhcultu_lIsm 5_ inc 5_ mai _nadenrda ei apI1care, ctre care pare s ncIine lumea con Temponn. Concep!i_ conexe muIhcuItural_smuIui pra5t receptat afung 5 Ieg_nmeze _deea unei Iumi indrumat5 s_ renuntc la axiolog_a heTerose_ual_T!li, la pud0are, la ru__ne 5_ abt_nere, la ca__ate 5_ la _reasu ncI_nat_e de a disnnge genur_le mascul_n __ femin_n. Anarhosexuali5mul este un fel de anam_sm cobo_t in p_mi_Ie cahd_ene Ie Bate de pIcer_le trupe5h_ fDc ce _re Du cu trupuI meu, spune adeptul anarho5exual_smulu_. La care, 5pre e_emplu 5_ pentru _h_tatea precentr__, cre_nnul opune iar _i _ar avemsmenTul S_nTuIui ApoxoI Pavel _N_ _hfl oore c tr_purl Ie _oo_re5unt mdyIare o Ie Iu_ Hn05_. fygrf_ de des_rnore .l Oricepcot pe core iIlo_ omuIesce _n DJDr0 de trup, dDr cine se d desfrnr_r, pctuJe_ce n nsu_i cr_puI 5duu fI CorJncen_ 6, 15, 18J. Ce-ar in5emna eduut._e pentru u_at_ Ce anume trebu_e s _nducem copi_lor pen_u a obt_ne efecte prov_taI_ste, care 1n_resc _an_Ie net_i, am- aIe viet__ lor, _t 5_ ale v_eti_ caIec_'ve7 Care su nt acele elemen Te _id_are pe care, da__ le afecte2_, ve_ provoca ru_narea v_ct__ indw_duale 5_ a ne?_ n comun_ Ce ntelesuri capt o chestiune ca aceea a anarhosexualrtti_ in v_l_unea soc_otogiei ca _ni nt a v_et_i n comun ! Ce semnifV__!ie sociolog___ au fenomene precum cele socDhte normale in unele d_ntre mderialere o_r_te u_ aux_l_are pentru disc_pl_na de educat_e _n_u _ntate __ w nefirem de wtre morala trad_tionaI_ In op_n_a lu_ E- Durke_m, cultur_le care educ_ _ndiviz1_ pentru famil_e cu _p_i ii proteJea n _ta sinuc_der_i GraduI de protect_e in _ta unor r_5cur_ precum acela al 5_nucider__ cre_1e spre fam_I_a cu cap_i !_ sude spre hm_J_a fr cop__ !i _nd_v_2_ s_ngur_ (cel_batuIt, AutoruI 5ugereaz c s_tuatia ahm_JiaI rnduce un fenomen de subsocJaI_1are. care pred1spu ne apo_ la s_nuc_dere, v_olent, prbu__rea _ ter_c_r_i med_i_} lsocialet etc~ I_

__

. nNu se poc gene_I__ _i pre2enta ca repere penlru tara noastn rezultatele unor stud__ efeccuate in StateIe Un_te sau in alt_ !ar_ acc_dental, unde normele mo_le sunt cu tolul alleIe, lrendul generaI al soc_el!__ in pr_vinta compokamentuIu_ se_ual este aItuI _.a.m,d,'' - nAducem observat2a conform cre_a _ner__ pot _ t4ntafl s exper_ment_e ceea ce _sesc expI_cat in as_el de mater_ale, experImente __re ar putea wea efecte nebnuite, merg_nd pn la unele de2astru0ase asup_ integr_t5t_i Ior _21ce 1i psihice, de Ia rn_re _i _nfectii pn la tutburri de personal_tate. Nu ar _ de m_rare ca un tnr care se apuc s expenmente_e anum_te modur_ de obt_nere a _lcer__ _xuaIe, a_a cum sunt ete preccntate n materiaIele educanve, s se nneasc __ ch_ar s afung s-__ pun Ia indo_a I prapr_a _den_tate s_uaI. Este b_necunoscuc _pfuI c pentru cop__, pentru _ner_, lmpaccul eIementelor refe_koare la sexuaIitate este putern_c )r c poate fi putern_c n_m, _. nl, crauma_zant dac inlIne_le aceste etemenle nlr-un con_m rngde_t''.. , ,,Bun ul simt, 5ens_b_I italea nu sunl n_c_ complexe, n_c_ inhib_?_ )l ele connnu s cxiste ta_'ner_i no_tri. Nu trebuie canfundate bnvadele cu cant_nut ma_ mult 5au ma_ put_n vulgar, decerm_nate de anum_!_ factori psihologici sau conjunctural_ __ de g_dul de perm_s_v_fa6 pe care o man_fest 5oc_elatea Tn aceas_ dire__e. cu o I_ps verrtabil a bunuIu1 s_mt. Mater_alele de 4duca__e pentru sriatate Iuate in discu!_e Tncadrcaz homosexual_tatea in sfera narmaluIui, n conlnd___e cu __1n!eIe b_omed_caIe __ cu psIhoIog_a Matcrialele preparate pentru se?_unea de educa!_e sexuaI a_ng, adesea, intr-un mod care s-a vd_t a _ complet 1nadecvat pr_n consec_nte anum_te aspecte aIe compo__menluluI sexual uman. Asrfel, s-a pulut constata, in kit-uI mul_med_a, atturarea intrc heterosexuat_tate, b_sexuaIilate w _puri de compo0ment 5exual normaI (Comporcamenr s%u_I nonnoI: Hecero_xuaIitoreo. Homosexual_tatea. B_sexual_toteoJ Acela__ pachet _nforma0v ahrm u __le__ferarea cstor_e_ ntre homosexuali in anum_te 5tate repFez_n_ 1_

__

un ___g cert_. _ poate spune prin aceste a_rmat__ mater_aluI se consntuie nTr-o apologre p_udo__nt__c a unor pracn'c_ sexuale asupn __ro_ inc ex_n wntroverse sust_nute in Iumea _h_nt_hc, reta_v la ncadrarea lor in sfen _rescului sexualitt_i uma ne. 0_n acest punct de vedere, pachetul _nformanv mulnmedia conex Programulu_ de educa!_e penlru sntate reu_e?e tr_sta performant_ de a surclasa or_ce alt punct de vedere ohcral _pr_mat n tara noastr. CoduI PenoI (a_. ZDl) p_cI2eaza. Con_tu)eperversJun_ s_xuoI orrce octe neJre_h _n Iegturd cu vioto s_uoI0, o I_eIe dect ce Ie prevdIuce _n orncoIul lOO (anume, mult dezbtutulu_ amwl wre prevede c retat_iIe desf_urate n publ_c - sau _re au ca urmare snndaIuI public - ntre persoane de acela__ sex conMuIe hpte penale) A_ada r, homosexual_tatea c0ntinu s _e, n ac_p!_a legilor noastre. un act ne_re5c Tresrire _nvoluntar a can__nte_ leg_u_tonlar 5au, drmpotr_v_, construct_e elaborat ln mod con?nen_ ?_ asumaT, amc0tul Z01 Cod PenoI, arat_ msura soc_ettI_ noastre, ned_spus s _nctud anamaIia in _rescuI co_'d_an. Ar_coIul 200 este un exemplu de leg_slatIe ar_z0ntaId Iegat de pr1nc_p_ul can_tut_anaI al dreptuIui la _n_m_tate, el nu d_scutd naturaluI sau nenaturaluI relat__Ior homo5exuale, c_ opr_te nIn_rea _nhm_ttI_ persoanelor ad uIte care desf__oa r de comun acord a_I de retati_ De-ab_a ma_ jos textul Codu I__ _n_I Imure?e care esTe, de fapt, a_tud_nea Jus_t_e_ autohtone fata_ de actul homo%xual, pnn arncoIuI 20I, care de2v_Iuie faptuI c homo5exualitatea consntu_e, un yact nehresc in Iegtur cu viata sexual_ tpre deosebire de tealog_a moral, a cre_ poz_!_e h_ de relati_le sexuaIe nenaturale este b_ne prec_zat. _n_ma nu a reu?it pn n precent s em_t o op_n_e coerent retam ta aceast probtem Da s-au adus, adesea, ar_umenle penlru ncadnrea homosexual_tt__ in sfera _resculu_, se cere s he semnalah mcar __ argumentele care nu 5u5t_n acea5t perspec_v Este un fapl _ncontenabil _ special_?n de renume, pubIicat__ de pres__iu a_rm homosexual_talea nu _mr in sfera hrescuIu_ uman. As_el, dict_onarele consacrde _inte_ med_cale de_ne5c h0mosexual_tatea masculin __ fem_nin n __nd comportamente I1

sexuale a_erante sau perversiun_ Dm cTeva exemple: trata_e de psiholog_e conside_ homosexuaI_tatea fem_nJn s.i ma5cuI_n pervers_une a _ns_nctuIu_ sexual altur_ de n_mfoman_e. __riasis, exh_btt_an_sm, fe_s.Ism, sad_sm, masochtsm. besnal_tate, necro_l_e, fer0nto_I_e, ped0_I1e (C-hn Enchescu, Trotot de ps_ho IogJe, ed a Ila, Ed Tehn_c, Bucure?_, 2OO1, p. I55J, ve2_ Larousse, D_ctronor de psrhr0cr_e )i psiho Iog_e cI_nrc _ sub redact1a J. Po5teI, Ed__ura Un_vers Encicloped_c, Bucuretn, I998. pag. 407, D_ctionar medicaI, Valer_u Rusu. Ed_tura Med_cal, Bucure__, 2OOt, pag 518 IHomosexuoI_tote' dev_ere a inshncruIui sexuoI coroccerrr0c prrn o__nirore sexuoI pencru pe_oaneIe de oce Io_i sex). rrdtdtul de e_c_ psihiotrrc al lui Bloch _i ChadoN face preci_area cd Asoc_at_a Psrhratr_c_ American nume_Te homosexual_talea atulburare de orientare sexuaI1_ (5ydney Bloch, Paul Chodoh, rrDcDc de enc6 ps_hrarrrc, Asac_at_a Psih_atriIor Liberi, Geneva, In__anve on P_chiatry, Bucure?__ 2000, pag. I50t~ .. , ,,Cons_denm c v_2_unea propus de M_n__erul Educatie_, Cercetr__ t_ Tineretulu_ este vuIgar_zant. s4scep_b_l_ de producerea unar adnci Traume emotionale __ psihIce la n_veluI personal_tti_ _ncr_tor _n acest sens, cerem recons_derarea programei fducatia penfru sn0tDte in _cooI_ romneasc, n sensul fundamentrii conccpt_ei asupra educatiei sexuale a copi1lor romn1 din per5pe_n moral-cre?_n''

_riware de_his_ adn__ ministrului Educa_iei. Cerce_rii _i Tineretylyi, _lyi AIe_ndry Athanasiy Domnule Min_stru. . ,, _n caI _tate de med_c _i de coordonaTor al proiectului _nr_ _iot. desf_u_T in liceeIe din Cluj, m s_mt obI__at s_ v_ 6duc la cunathn_ obse_at_rle __ concluzI_le Ia carc am a1uns, dup do1 ani de predare a cursulu_ fdycof_o sexuaI borot_ peprJncipJiIe moroI-cre5hne _n aceste I_cee l_

___

Concluzii _i propuneri: ,,It frecventa bol_l0r cu t_n5m_tere sexual va cre_te in connnuare, dac nu vom ofer_ o educa!1e sexual ba2aT pe PREVENTIE pr_n ABSTINEN_A pn Ia cstor_e. Con5ider _ aceana ene s_ngura metad carect, sntoas, fr per_cole tI _nsecin_e nefaste att h2Ice, ct )_ psih_ce a5upra adotesccnt_lor. Am constatat cu sa_sh?_e c foarte mult_ elevi au nteles acen lucru 5_ I-au acceptat. Propun dcc_ ca acest modeI de educal_c sexuaI s ne luat in consrderare. Suntem canv_n)i c mult_ pr_nt_ accept ace_ modeI ma_ mult dect promovarea exce5_v_ a contracep_'velor n _I_ __ li_e, cum s-a fcLt pn acum. F0losirea pre2erva_vulu1 nu va reduce numrul de avortur_ __ aI boliIor cu transm_tere se_uaI_, c_, dlmpotr1v, va ncunJa elevii ?_ eleveIe s nceap a v_at sexual de _mpur_u (cum de aINel se intmpI deJat, necunoscnd rIscur_le la care se expun 2t Pitula cantracepnv ab__nu_t ct _i cea _de urgen_y denumit )i _de-a doua 2i 1_ care este pur abomv, cons_tuIe adevnte per_cole pentru sntatea elevelor, nema_vo_ind de _ta Ior de e_ec. Cu _ceptJa cazur_Ior nd sunt adm_n_strate ca med_cament pentru d_feme afectiuni g_n_alog_ce, cantracepnveIe contribu_e ta cre)terea nTe_ awnurilor in rndul elevelor, Ia scderea vrste_ de ncepere a v_et__ sexuaIe, la cre_e_a nerll_tt__ __ a afect_un_lor acute ?_ cronice, aT_ g_necologice T ?i ale altor organe _n _naI ne vom tre2_ cu un _neret balnav. _re nu ne va ma_ h un spr_J_n la btrnete, c_ o mare povan3) Propun _ materia _ducotio pencru s_n6coc_ s he predat_ de ctre medic__ xolari. med_c__ pediatr_ sau medlci_ de familie, de0arece acema cunosc ceI ma_ b_ne toate aspectele e_ _ntrebriIe pe care Ie pun elevii 5unt de multe ori de natur med_caI de spec_al_tate, u neor_ _nacces_b_le unui profesor, poaTe cu excepc_a profesor_Ior de b_ologie De alml, am obse_at c ace_a d_n urm sunt ce_ ma_ _nteresat_ in predarea acestu_ sub__ 4) Propun u prognmul de educatie pentru sntate s he dezbtut publ_c 5_ la dezbaterea Iu_ s parncipe att organ_aat__ neguvernamenwIe, cum sunt organ__at_ile p_o-vita, reprezentant_ a_ l9

mas_media, ct __ reprezentantr a_ 8'iericilor (Ortodo_, _loli_ __ alte confes_un_t Aceste probleme nu pot_ dezbtute in afara pr_nc_p_ilar moraI-cre__ne. 5t _ntetegem c_ _ntraducerea prognmulur de educatre pentru sntate in _coI_ este necesar. Fcnd refer_re la educat_a sexuaI, ca parce a educacie_ pen_ru sn_ate. m declar impotr_va _ntroducer__ n ?col_ )1 tIcee a unu_ madel de educat_e sexuaI, bazat pe promovarea contnce_velor )_ a prezeNa_velor ln acest fel, _ner_i sunt ncurajat_ s foloseasc p_lula sau pre_ervanvul, adoptnd un s_I de v_at Iipsit de responsabiI_Wtea actului sexuaI CeI ma_ ngr_Jartor este faptul c acest model nu pune in ev_dent dect faIsele _bene_c___} ale metodelor de contracept_e, incuraJnd _ntens_fiurea sexual_tt__ ANeI, va e__sta mereu 0 rat de etec t_ vor e_ista sarcin_ nedor_te, prin urmare, vor ex__a avorturi de care vom _ d1rect rspun2tori 6) Trebuie s avem gr_J _ ace_ instrument de (ormare a _nerilor - educat_a se_ual5 - s5 nu se transforme n unul de deformare 7t Propun ca, in elaborarea manualelor ?_ predarea eduLat_e_ sexuaIe, ca subcap_taI aI educatiei pentru sntate, s se pun accentul pe promovarea absnnente_ ta elev__ d_n _coI_ ti Iicee. fr reperele moraI-cre__ne, _re presupun d___plinarea sen_menteIor, cas_tatea ?I respectut fac de celIaIT. educa!_a sexual 5e poate tran5forma u5or n anneduca__e. Ment_one2 in SUA funct_onea2 deJa de o bun per_oad de _mp programele educationaIe ce promaveaz abs_nenta pn Ia cstor_e, _ar 5tgt4I amer_un cheltu_e anual 50 de m_I_oane de dolari pentru _mplementarea unor a_I de programe n _col_ Acescea au re_ultate durabite, contribute Ig scdereg num_rulu_ de avortur_ n rnduI adoIcscenteIor )_ te ofer _ner_lor un mod de v_a_ cu adevnt s_ntos~.

Cu Mm, Dr. TODEA-GRO5S _HRISTA: coodonatorul __iectuIui Pentrv Uiot, Cluj-Napoca _l1

_)_t_ _ _

POZ?_A B_SER_c__ o_O_o_E RomNE _BombardatI cu recIamat__ __ sesI2_ri d_n partea pr_nciIor __ a __drelor didaMce, repre_entan!__ __5erIc__ Ortodoxe Rom_ne au atras atent_a, in 2DO3, asupra per_coIuIu_ _ntroducer__ arelor de educa_ie sexuaI in tcoIi !_ a neces_ttI_ rev__uir_i proerame_ _colare pentru optronalut fducotre pentru sncocc_ Potnm' pu_owlui de cuvnt ol Potrtorhiei BOR, prinre Ie Con_n_n Stoica, Bisen_ o pnm_ mii dE 1esi1ri din pDrteo p_rin_ilor si pro_jIor din wdc_ __, 4ando Ii1oti de moduI exagerot n cDre prD_sorii insiit_ osypw ynor defa Iii Iegote de seyuolitate. n Exi_t6 D Ierie de situ0i- in care ceea ce in_of elevuI lo oro de educofie _xyaI in tr in coM_di?ie cu ceea ce invo_ lo Dro de reIigie. Prin cii ocy_ _ptuI cd pro_5orrr loi_c bonane ca materiol didoch'c _i c_ in5i_ Exoge_t de muItpe subi_e cym or_ onh'conceptiona Iele _au p__e_wl, _r s vorbe0m eleviIor ?i despre coracterul morol oI oce_tora. _n plu_, Bi1erico ny poote _ de ocord nr pr_ntareo _omoseyuolitdfii in fcoII ca pe yn pt o6sDIyt normaI, _eo _ ny se nt_mpl6 nicieri n furopoy, ne_ de_owt p_jn_e S_ica. _n oceoIt_ odine de Idet, membrii _finnrIur Si-nod oy _ryt JbXonIor re_pon_abili s rEf7rmylere pwgrama orelor de edu_cie I__ u0Id, in urma ynor consuItdri cu reprerentDntii Biierini (CohdionuI, edit1a din 14 na_embr_e 2003t ' Cu toate acestea, apt_anaIuI Educatrepentru sntoce, in I_psa unar spec_al___ _nstru_t_ )_ a unor manuale b_ne structu_te, permite, n con_'nuarc, abord_r1 __ _nterpretr_ per5anale, nepotriv_tc n_velutu_ de intelegere aI _colaritor de vr5t_ m_c O p0z_t_c tran_ant_ a B_senci_ va duce Ia regnd_rea aceste_ mater_i __ Ia el_m_narea din programa !coIa_ a no!runilor contrare duhuIu_ cresnn''

Educati-a se_ual, sub umbrela legiil ,,Pe fandul unei adevrate _expto2___ de _nr_ tegate de fehtc rmase insrc_nace Ia numa_ 1l-13 an_, d_n ce in ce ma_ muIte voc_ suslin neces1tatea _ntroducer_i educat_e_ sexuale in _col_te d_n _omnia, _ o soluliepentruprevcn_rea ace5tor inc_denle.Numeroa5estudi_ academ_ce au relevat, ins, c educat_a sexual duce la ncurajarea sexului premarital !_, in consec_nt, Ia cre_terea numruIu_ de sarcini nepIan_ficac_ . ,,Profesorut J0hn Jemmat. autorul scudiulu_, susl._ne c_ mulc mai efic_ent ar fi ncuraJarea c0p__lor s ne absnnent_, decc predarea cursur_lor despre con_racep__e'' (lJbe_oceo, 3 fcbruarie ZOlO, Cop___ core pr_mesc educot_e sexuoI i)_ pierd vIrg_nltatca mai devremet ... ,,Occ__ia MEn de a _mplementa, la nivel nat_onaI, precum _i __eIaborarea _drulu_ Ieg_sIa_v secundar_ viccal introducerea obl_gatorie in programa _caIar a Educot_e_ pRntr4 s_ntote, deci _i a educatie_ sexuaIe pentru eIev_'' . u_n cadrul evenimentulu_ c_50 de ani de pilul_ contracep_v_, des(_urac la CtuJ in toamna anu_u_ trecut, dr Aurora liiceanu constata faptuI c evolutia n_velului educat_onal s_ economic se dat0rea2 in parte _i piIule_, cci, da na_nte femeile abandonau scudi_le penlru a ntretine o intreag tamilie, s_tuatia s-a imbunl!it rad_cal. n_n mo ce pri_e_te relotiiIe dintre /emei _i __oti _i ocmea s_u smimbat _o_e my_ Unii o Ieag de piIyI. Este adevrat, synt Iegate (...J _naX_ ino_i e1te e_troordi_r_, pentru c permite /emeii s _e 1t_p_n pe propnyIei corp_. (h_p //radia ubbcluj ro/t Ace5tea sunl prrnc_pi_Ie moraIe dup care se ghidea2 4expert___} atestat_ de M_n_sterul Educat_e_! Or_ce all camentariu csce, credem, de pr_sos. :' Ed4__tia pentru _n__ e - materie obliga_ri4 n _coIi ,,Pe dafa de l2 apr_l_e lOl1, Ia Grupul 5calar 4Al. Vlahut}} _cndr_ceni, n parlener_at cu DSP Boto)an_, 5-a D_gani2al D intInire

__ _ _ __ _ __

aVnd Ca Tem_ _dUm.ia _lU1I _ o p_oblem important_ n formg_g perSona I it_t i i ind iv idu lu i. AC_V_tJtea S_a des__urat la Sala TegtruIu_ d_n Doroho_, 6v_ndu-r ca inv_tati pe _ngelica Stranc_uc, _nspector Dsp go_o_an_ s_ COOrdOnaTor al Funda!iei _T_ner_ pentru nner_)) __ dr corne__u saradan. Cel S50 de eIev_ precentl Ia man_feStare a u afIal c nedycofi4 Se_uOi PSte nPcPsO_ _IOr mici (pr__IoI_n_ __Drit, dor _i _ne_i ggner___ dg Od DleSCPnfi (...J Educa!la scxuaI este ceo care trebu_e s-r inVCtePe nnelI Ce nSPOmn In_mItoteo, dar s ofere sl a persppc_v _PnPl0I 05UPrO O CPeo ce n5eomn si5temuI reproducror, mccodelp dC Cdntl0CPPtre __ BrS, sr, mai mYIt deCdt orr, s Ig o/erg__i_JJj_tp_ de _ shbili singyri ce inseamn iden_- go __yor, _Iyl_gc6ruJ 0fn 1PXYol in JVrmiIie, societate, percgptiD a_up_ wmrui, rgl_iire lY PPM_ne Ie de OceIa_i xex _i cu cPIe dg sex opus_ ( su rsa_ __ ___W___Sv!ahu a,ro !ndex _h__o__on_-com cantent8v_ew=ami_eg_d= _1S8 _ _v!a-fr-ri s u r!Bcand--78: - _ - _& Item _o = , 4 . Ce feI de p_r_nte este acela care poate asisu indIferenl _g (_COntam_nareau propriului cop_I cu asemenea not_uni_t cg te_ de _daBOg eSte cel ure le poate vo__, cu sen_ntgte, pre_co_ar__0r __ __IarllOr deSpre _rescul relati_tor cu pers0anele de acela__ sex? De ce a_Ceptm, rn mOd pasrv, toat aCedst avalans. a rdulu_ care ne VIZeaZ _n mOd dlrRCt COp__I7 CUm a aJuns o as_el de Igge pe masg ParIamentariIor nottri, fi_nd, deJa, adoplata de cgmera 0eputat__or! Pn_ la vatul dec_s_v din _naf, ma_ e un singur pas. Rjmne de _zul care va _ reactia soc_et!i_ c_viIe in fata aceste_ provoc r_ f_r_ preCedenl _n _sTorla _nv_t_mntulu_ romnesc~_ _ In4tn_O ne9reI Str6intti c_d codni noxn secuI0ri., .~ . ..Intr-o scrisoare desch_s_ adresa_ m_n_stru_u_ Educat_e_, Ce_etr_l __ T_neretulu_, Alexandru Afhana5iu, n sepfembr_e 2oo3, dr. ChrISta TOdea-Gross, coord0natorul Pra_e_uIui _pntry noc . c_uJ. Napoca prec_2a urmtoarele= F_c6nd l_PlilP ID gd__i_ sgxya I_, co pO_f a N E_uc_tie i_n rry _n_tf Nr m dec_r mpo__D introdyceni n _c0Ji _i IiCpe D unyl __t

_ modeI de educafie se_uaI, bazot pe promovoreo conlrocep_veIor_i a prerenra_veIDr. _n acest JeI, _nerii sunt incyrojofi sJoIDseosc piIu Ia sau pre_ervo_v4I, adopt_nd un stiI de _io_ lipsir de _sponIabiIi1ote0 act4lui sexuol. Cel moi ingrijortor e_e/apty1 c ace_t model ny pune sn evident dec_/a IseIe Nben_cii_ ale met Ddelor de controceptie, ncy_ind intensi_careo semratittii. As_I, _a exi_to menu o rat de _c _r vDr exi1ta _arcini nedome, prin 4rmare, vor existo avortu_ de __ _Dm _ di__ rspyn_tori. rrebuie _ o_em gni ca ocest instr4ment de Jormare a _neri Ior_uc%io s__ uaI_ s ny _ transf7rme in ynuI de de/ormare (...t P_pun co, _n ela_roreo manua IeIor _i pndarea educaciei s_uale, co sub_pihl ol _Edyc_iei pentry Sn6tatex, s se pyn6 occentuI _ promoyoreo o_jenfei Ia e Ie_ii din _co Ii _i Iine. Fw re_reIR mo_I_rem. _e, _re presypyn di_ciplinoreo sentimentelor, w_tofeo _i respeml _! de _IIo It, educafia sexuaI Ie poate tran_nno y_. r in on_educacie. 0e Ia data trrm_tcrii aceste_ scr_5ori au trecut ma_ b_ne de ?apte an_, _ar apti0naIul fd_cocic pcntru sn0cote, depake de a promova repere m0raI-cre__ne, canhnu s perverteasc mII de cap__, de toa Te v rSte le , r i sc nd , in cu rnd, s5 devin mater_e ob t _gato r_c n cu rr_cu tumu I na__onaI, Poate c o partc din v_n5 o pu_am __ no_, pr_n!I __ cadre didac_ce, care, prin_1 n tvIuguI ru_ne_ _iln_ce. rgno_m aspecte importante legate de cre_terea __ edu_rea cop__Ior no!Tr_ Poate c a sos_t momentuI n care, cu demn_tatea mon. en__ de Ia nai nta__, s spu nem Nu _om mai_nnite,dealiinointe, dimgereo moroI a copiiIor nottri! P0ale c_ vom rcal_2a cj avem impreun, profesori _i pr_nt_, a att de mare responsab_l_lace fat_ de ace?h _p_I _i mine poate _ prea tr__u pentru c_! D0mniIor formator_. nu v jucat_ cu sufletele unor cop_i nev_nova__l Nu u_tat_ c suntet_ p_on_ ntr-o bTl_e ce are drept m_z c__garca _n_m_lor 5r m_n__Ior cop__Ior n0tfr_! Ce dar ma_ dc prct pute!_ face une_ natiu n_, decc educ nd capiii __

__ _ n sp_r_t cre_hn, promovnd bunuI-s_r% _i dragos_ea fat de semeni_ 0e ce nu ab0rdat1, asemenea c0teB_Ior de ta a)te 1ns_tuti_ _ s_m_lare d_n tar_, cur5ur_ de preven _re a v_arente_ sau Infract_onaritt_i n ?cot_, prin _ntermed_uI oretor de reIig_e7 _ Oare aceste cunur_ nu v_ 5e par su_c_ent de mohvante sau de modcrne! Sau, mai degrabd, nu rspund d_recnveIor _ncerna_._ongIe in mgter_e de _mbeciIi2are g _nertuIui7 Oece ptat_ memarra 5trmo__ Ior no?tr_ care _r-au vrsat sngeIe pentru aprarca vaIorrIar cre__ne _i a _dentittri nat_anaIe7 5i, nu n uI_muI rnd. de ce )_Rn_tr suce de dascl1 _I p5rint_ ure a_eapt de Ia dumneavaastr repere pcntru u n nvjtm_nf de calitatc! Inche_em acesce rnduri cu varbele paetului 5_ strluc_tulu_ ga2etar M1haI Emrnescu, ma_ a_uaIc azi ca n1c_odaf: rc_nointeanegrei s_jindtti con mpn_e_te foro cod codrii no_tri secul0ri _i, impreund cy gi, to_ i_forra, tot ca__pf4J no_tru. Moa_eo, dg_crest. efgo p Dpul_fiei indepline__ opoi _stul: __ireo ___ o neomylyi _m6nesc_ (fragment pre_uat d_n amcoluI Reoct_yneo pubI1cat de M. Em_nescu n 2_arul consenralor Trmpu_, ed_t_a d_n 2Z iuIie J880t Ed4catia pentru s_n__te _u ...im__ur_?! .,_n1r-un _nte__u pubIicat n nr 13 at reviste_ ASTRA - rev_sta l_ceului cu Prognm Spomv P>acrJ Neamt din decembr_e 2O05, cu ocac_a deruIri_ Caravane_ SEXDEX _re a avut ca punct terminus mar sus-am_nnta un__ate de nvj!mnt, doctorut Cr_5nan Andre_ prec_2a: arrehie _himbo16 a_tydineo tingriIor_ti de ri_cyriIe pe core le implic viofa se_4ald. T_b4ie s vorbem_ _ s__i interDm_ in abordo_ trnenIDr, infe Iyloce_ta tg gndg_h' _ s-orpyteo cD aceIrompo_oment s _e _himb_ rn bine, ny door pe parcyr_uI _iritgi to Ie, cI _i dup ce pleci. _titi _ exist n on_t moment in deru Iare ?i ProgramuI Na _onaI dg fdycotie pentry 5n_c_ in _oa Io rom_neosc_. E4 aco Io m _trddyiesr _i n_t 0b_gsiy poote idgeo c, in mun_ aceo_a pnmr sdn_t_ cy Nneni, em impo_ont _ _chimbam IimbajuI _i modal_- file de _mynicare, dinspre a_'_ele r_re sunt pu_ in _4 biroyIyi directDru Iui, pIIontele _i roo_ IecriiIe _rm0le, sp_ conaIele dg _unicare multimedia (pe care Ie prgter odo Ie_centii, dg obiceit.

A_l de IectIi educ_h'_e oJer_ oce_e C_ynmum'media pe _re Ieam od_ cynoisoud_' tii Iedepein_met_1. _htt_: wwwan,vrrlanro _e _ri a _r_i.ht_!t Ne putem lesne nchlpu_ ce pot invta cop_1i na_cTi de la asrteI de formator__recunoscut_ __ promovat_ de factar_i dec_c_anaIi - n spet_, ni?te _mp0stor_ __ perver__. S intelegem cu tot__, mcar in al nou_Iea ceas, c nu ne putem I5a copIi_ pe mrnIIe unor indivizi cu grave t 4 tbu rr _ ps i h ice ! S nu permitem ca educat_a sexualt s p_trund, n mod oficial, in s_cot1le d_n Romn_al~ Mate_al reali2at de Irina Na_a_iu __f ,, S_n ru IGrig or_ e Po Iomo oJtrm .' n O m rnte core - L prse_ce pe Oumn_reu de_ine _'e onimoI_cd, _e demonicd _7, dyp ce se va _ rrdJcot impotrrvo Ieg_ Ior_r_r, rvnes Cc dup c_ ce opor?ine a ItDra _r Icom_a er nu-__ ma_ a_ impIJnirea,' un os_eI de om 1e rrs)pe_te n donnte trupe_h si nrcr nu cunoo_te msuro pIcerr Ior- Vreo s _e re5pectot de tot_, dezonorndu5e pe 51ne p rrn fapre/e sa Ie 51 vrea ca totr s-J_oAze _i s_'e de o_rd cu eI _r cy pdreriJe so_, ror otuncI cnd nu reu_e_te lcum s-or pyceo aore ncmpIo oceosto_J 5e umpIe de o mn_e nereprimot. M8nio _i furia mpotr_vo ceIor deopotriv cu el este precum ceo o _orpelui. IDr ceI ce o /ost creat dup chipyl _i osemnoreo lui Dumnezeu devJne f1Dm_cld_J _ se oseomn Iu_ 5ocon jnsu_r. A rci se po_ cd _nrun%oreo mintIise Ieo_ dc cder_o d_n romun_une0 cu Oumne_ey _i cu osemnareo cu cel ry, _ar ocest Iucru ore consecinte cump Iice pentru v_ara omului. lntrucdt eI a abd_cot de Ia IeqiIe vJeX_J naturo Ie, o oJun5 Io Icomre, o ojuns sd po_eo5c ceea ce opartine oproapelur su. Urmre_ce _ohiAcereo dDr_nte Ior rrupesh; neawnd vreo msyr n toate _cest_o, c0de vic_mo pohmiIor de_orte _I o nedrepttiIor _r pr_rr Ior oItoro, se mnre _ se in/urre u_orotuncr ndesce controzis _r, in generoI, se oseomn6_ore Ior 5_ dIovoIuIui Toote oceste consec_nce 5ocJoIe sunc rDduI __ relyIcocuI ncunecr_r minf_r_ (H_erolheos, Mitropol_t de Mafpaktos, Pers'oana n trodJtro orrodox, Ed. Bunaveshre, Bacu, 2OO2, pag. 1D7-1O8t

___

_ __ _

E_uc_lE sExuA_ sAu EDuCAT. _E ' moRnL-cRE_T_N_ ,, Educa!_a sexuaI 5e rsp_de5te n )coli __ in I_cee ca ob_e_ de StUd_u, _n_t_aI ca opt_0naI ?_ u IterIor, dacd e posib_I, ca macer_e obt_gatorIe cu predare ch_ar d_n ?col_le pr_mare. Oe cnd )_ de ce a devenif absolu_ neCeSal S _e expuse in mod expl_c_l reIat_iIe sexuaIe )i metodele contrdcephve7 De ce de Ig y_e d_n ce n ce mat m_cj! ScopuI _n__al, dectarat !r su5t_nut )_ n precent, ar h fapTul c se dore?e o sdere a numrului de sarc_n1 __ avonur_ Ia adolescente. Surpr_n_tor este faptuI c in urma introducer__ ace5tu_ ob_ect de 5tud_u s-a a)uns loCma_ la opusul cetor dorite a crescut numruI de sarc_ni )i rata avO_ur_ror la adolescente, a scdaut vrsta de debut a v_eti1 5exuale, a crescut frecvenm bol_Iar cu Transmitere sexualt __, n pIus, a crescut trecventa _ncerulu_ mamar 5_/sau de col uter1n (n parte datorat _i fOIOS_T_l C0mncep_vcIor) Aceast real_tate poate _ confirmat de Stahs_C_Ie din triIe care deJa au experimentat _ntroducerea orelor de educat_e sexualt in )col_ (S.U.A., Marca Br_tan_e, Danemarca). Ne _ ntrebm de Ce_ 0in ma_ m4Ite monve pe care va_ incerca 5g le anaIi2ez n mod 5uccint. Trebu_4 preclcat ncd de la inceput c nu vom putea face abStnCtle de faptuI c acea5l tentahv de _deformare_ a mint_lor )i sufIetelOr Cop_ _l0r (cc_ acesXa este per_carul pe care-I ascunde _educat_a '' sexuaI _t face parfe d_ntr-un contexl gene_I al 5oc_e_t._i a_4aIe, pr_n care se fOrmea2 un om nou, frag_l, manipuIab_l, ego_st, hedan_sl. I_ps_t de vaIente morale )_ spir_tuale. In Cadrul acesfor ore, _neri_, cop___ n0?tri, pe care vrem s_i PSC_mCu ra C r la m _nte51 la sune t )_ s- _ cre )tem a rmon _0s, nva t c _via_a sexuaI_ este a _neces1tale b_alog_c__ sau _h__oIog_c__ (5. _, ca urmare, trebuIe neaPrat sa_sfcul}, c_ anomaI_1 de genur homose4ualitt___ sau perversxun__e sexuale cons_luie, atent_e ( !t, var_ante aIe normalulu_, c avortul esle un mod de exprimare a I_bent_i _nd_v_duaIe )_ o __7

con5cc_nt a democrat_e1, Treptat sunt anulace toate valorile monte, _Ind ehchetate drept _preJudecdt___ _i, prrn unnare, t_buind aboI-ne, el_minate d_n con__inta noa5t_ sau _gnorate, 5exual_tacea a aJuns mod de comun_care, hner_1 e_pr_mndu-__ sennmentete apraape excIuiN cu aJ4tor__I trupuIu_ ?i a inlocu_t _ubirea, senhment ce nu ma_ esce in_eles cOrecl Consec_nta Ioeic a informat__lor veh_cuIate n cadruI a_scuJ obiect de stud_u (ed ucatia sexualt, altur_ de tade ceIelalte _nfarmatii cu care suncem bombarda!_ z_ln_c prin recIame, mu2_c, _Ime, este cons_tu_rea unei noi con_h_nte, conform c_re_a devenIm doar _inte _nshnctuale, I_ps_te de orice dimensiune sp_r_cuaI, avnd cel mult ?1 o d1mensiune rational, dar )1aceasta pe_er_td. Deven_momul promavat de sloganur_le public_lare, omul sen2at__lor, al cl_pe_, omu_ redu5 doar la biologic Aparcnt putern_c, cu dec_2__ _n deplin cuno__nt de cauz _, omuI _Iiber_1 ce trie_te ntr-o socieTaTe dem%ra_n, ce re5pectd drep_unle luturor _t_ iron_e! De fapt. am fo5t __ suntem man1pulat_ n toate modur_Ie pos_biIe ln pr_mul nnd. l_mbaJuI a fosf man_puIat. iar can___nta noastr, scnte_a dumne2e_a5c d_n no_, a fo_ modi_ca_, cu totul pe_em_ (cop_lul nenscut a deven_t nanpersoan_ prin fal0s_rea cermeniIor de _{pr0dus de c0ncep!_e_. 4ff_, _aglomerare de ceIuIe__, _embrian__ etc. - _i asNel natura crim_naI a avortului a d1sprut d_n con?__nta amulu_ concemporan. desfrnarea a deven_t emanc_pare, exprrmare excIus_v a dragoste_ d)ntre penaane de sex d_ferit sau nu - model aberant al unei 50ciecti abennle, piederea premariwI a v_rginitt__ deven_nd un tel ?_ un s_ndard al fe1elor, care aINel var _ considerate dep_ile, inculte. bi_ote, __nd excluse d_n m_crogrupul de apartenent_t, 1nformati_Ie au fo_ crunchiace (medicIi nu sunt informati 7n decu_uI 5tag__lor de pregd_re cu pinrrre Ia posibiIul efect abomv al anhcancept_onalelor, iar _nerilor crora ti se predau notiuni de __educatie sexuaI___ nu l_ se vorbe)te despre reactiiIe adve_e ale annconcept_onaIeIor ?i nIc_ despre trauma avanulu_, dup cum nici feme_tor care vor s_ fac avo_ nu I_ se face o con5iIjere m_nim de _tre med_cul g_necolo_ cu pr_vire la consec_n?Ie _2Ice posibil deIastruoase )i 5_ndromuI post-auorc, pre2ent tn mod obl_gacor_u la lode femeile care exper_menteaz o amel de situat_e) __

__ _ _ _

Treptat, am devenit cu tot_i adept_ ?I prachcant_ a_ hedon_smulu_, fi_nd dlspu?r Ia or_ce compromisur_ __ or_ce sacr__c_I (ch_ar __ de v_et_ umane - cc_ avartuI este o crim infpcu_t in numele I_be__t__ )ndtviduale - __e coTpul meu, fac ce vrRau cu eIlD sau jn nume1e nece5_t__ de moment - _nu era mamentuI potr_vi_, eram prea hner_, prea srac_ _ etc.) numa_ pemru a ne sa_sface pIcerlle ma_ mic_ sa u ma _ man AsNeI, cr_ma a aJuns 5 he depl_n jushhcat n mentaluI societt_ _ actuale, sK_etate ce se _ns_den democrat_. 0e fapt, ne-am ntor5 Ia un mod de vIa_ al socrett__ pr_m_hve, c_nd dreptatea aparf_ne ceIu_ ma_ puternic (wc_ mama care face avort de fapt u2ea2d de dreptul ceI u_ maI Putern_c, lund dec_l__ cu pnv_re Ia v_ata cop_lu Iu_ I_ps_t de apd rare) I6t la ce contnbu_e aceste ore de educat_e sexual! La construirea unu_ om nou, un om I_ps_t de valar_ mora I-cre_nne, cu un s_l de v_at I_ps_t de or_ce respon_bil_tate, dependent de pIcer_ (pIdcerea sexuaI h_nd una dimre cele mai _ntense plcer_t, om cruia i s-a _ndus un hls 5en_ment de s_gunnt __ o fals cDnvi ngere c are tiber-arb_tru, esle n depl_n cunomnt de _uz. Tiner__ no_lr_ experimentee2 un aspect at vIe!i_ _nnme intr-un mod inacceptab_I, care-_ expune Ia f_SCur_ faarte mar_, at_t _2_ce, ct _i p5_h__. Relat_a sexuat dJ_c_a_ de PrOCreere _i tr_t n afara c_sdtorIei _i a d_mens_un_i sale sp_muate (se __nor faptul ex_raord1nar c 0umnezeu ne-a _cut coprtas. I ta a_ul d_V_n aI Creat_e_t nu face dect s_-_ lnnsforme n abie_e de furn_zgt __ procurat pIcere, n _nd_v_2i fraBil_, supu__ e?ecuIui (cc_ once relaT_e _ncheIat_ __ nehnaI_2at prin c_sdto_2e conm_u_e un e?ec _nconfe_ab_I), cu r_sc mare de depres_e __ s_n ucidere _fapl atestat de numeroase sfud_I care a_rm c rata depres_e_ ?_ a s_nuc_denlor esTe mulf ma_ mare n rnduI n'ner1lor care _1-au ncepuc v_ata sexual) Ceea ce pr_nt__ _r profesor__, _ factor_ dec_2_onaI_ in pracesul educatlonal, n u ses_2ea2, de fapt, esle fapcul _ informa!__le predate Ia orele de educat_e 5exual_ repre2_nta o real_tate crunch_ac, __ndu-se abSlraCt_e de orIce vaIent moraI_cre?nn. c nu se face allceva dec_ s se _ nc_te curio2_tatca cop__lor, modesha ?I casn_tea Ior hind anulale d_n Start, c se _nc_t, de fapt. dor_nca de a expenmen_ relat_a _ual pTemar_lal Ahrmatia multora c __or_cum e_ ?_u deJa d_n aIte surse_ deSPr4 Se4ual_tate _r c ma_ b_ne s _e __depl_n__ _nfarmati pentru a Iua _Y

o decizie __in cunothntd de cauz__ c_e gre__t, pentru c e_ nu au inc d_scernmancul pe depl_n format, adic nu au capac_tatea de a prevedea Toale consec_ n!eIe act_un _far Ior __ r)4 nteleg pe deplin posibila grawwte a faptelor I0r. 5e _nc c pn la l4 an_ cop_luI nu are dIscernmnt, c_ ncepe s se consol_deze imre 14 ti 16 ani _i c. uneor_, n_cr dup 16 ani nu este pe depI _n structurat _1 atunc_, unde esce l_bera aIegere, in deplin cunoshn_ de cauz? 5i, chIar de ar Nea drscernmnt, putem vorbi de a alegere real nd In(ormat.i_te sun_ pre2entafe trunchiaf1 M intreb de ce n1meni nu Ie vorbe5te la orele de educatie sexual despre c0n5ec_nteIe psih_ce ?_ hz_ce ale avanulu_, de ce awnul este pre2ental ca op!_une tun_c_ adeseat, de ce nu se 5pune nim_c despre urmr_te in plan ps_h1c ale debutului vieti_ sexuaIe Ia vrs_e precoce, ale e_eculu _ n relatia de apropiere cu o per_an de sex opus_ Se pare c palew _aleger_Ior_ de carc dispun adoIe5centr_ (a_a cum n mod hls __ l_n__esc con_h_nW pr_nt__ lor, crecnd c_ o cun0a_tere ct mai amnuntit, excIusiv, a per_coIelor i fere!Te pe capiii Jor de nu) este muI_ restr_ns, realitatea hind emrem de trunchiat _i U, de hpt, a_a-zisa alegere _in depl_n cunamnt de cau2 D este directionat ntr_ un slngur sens. Pr0bIema ar trebui abordal d_ntr-a alt penpechv De ce vaIori ca hdelitatea, nsh'tate6, cumpTarea nu sun1 promova_e_ De ce nu sc hce o cdu_._e eh__, moraI, cre__n_? Cc_ aceasta ar _ 6lterna_va corect pentru a-_ aJuta pe cop__ s h__ aleger_ corme. Dac soc_e_atea e viciat __ e_ sunl bombardat_ __ln_c cu _nformafii _re-_ v_c1ac, atunc_ noi tr4bu_e 5a te artm care e per_colul real, dar ma_ ates s le oferim _nstrumente de tup_ impocriva rduIui, nu U-i perfect_onm doar n a cunoa_te rul in cele m_ mic_ detalii. AIml. cons_der c sunfem _us_hcat_ in a sol_cita anu Iarea ob_ecfului de _udiu num_t _eduut_e sexuaI_D sau _educat_e pentru sntate_ (sau ln or_ce aIt mod ce ncearc s masche_e con!_nucul real aI infonnatiilor, a_a cum constatm n uJhma perJoad, ceea ce ne r_dic _i mai mulle semne de inlre_are )1 ingr_Jonre) __ inIocu_rca sa cu ore de educatie morafj )_ cre_nn_, ca singur_ opt_4ne __abil pentru a ne cre_te _pir_ snto_i ps1hic _i hc1c, pe depl_n arman_o?i. Mult_ n vor in_reba de 1l)

ce ?i (_educatie cre?nn}__ FaptuI c_ no_, in lumea con_emponn, _I ne_m n mare parte pe Dumnezeu, nu ins4amn cd El nu ex_scI Dac ienarm vaIor_le trad___e_ cres_ ne cdr4 ne-a apdrac _mp de lOOO de anI, I s apeIm mcar _a a gnd_re ra__anat, snfoas_ __ s_ remarcam un s_ngur fapt ce v_ ne n spr_Jinul acestc_ uI_me _de_ S remarc_m tapcuI c , graduI de v_c_ere al s0c_ett_i I putem msura dup faptele neganve ale oamcn iIor (funurr, v_olur1, avortu r1, d_vortur_, crrme. a_dndonul cop__lor __ aI pSrinti Ior etc t, iar acestea n u reprc_int altceva decc inc_Icr_ ale celor zece porunc_ (_NufuralD, _Nu ucideI 11, __Nu desfr_ng!)), __Cin5te5te pe fa_l tu __ pe mama fa!_ e4.). Iar n ceea ce pr_ve_te lumea con1emp0ran, pucem remarca faptul e_e n cre_ere a__ cnm_naI__atea, ct _i numruI ceIor care incearc s-l e_clud pe Dumne_eu din via_a lor Urmrind m_n_ma anal_w dc mai sus cu priv_re Ia riscurlle ?_ consecJntele reale ate aretor de educat_e sexua I __ raport nd Ia morala cre?nn (s_ngura modal_tate corectd dc aprcc_ere a Ium__, de faptt, constafm c ace5t ob_ect nu h_ dect s prDmove2e desfrul ?i cr_ma (avonul ch1rurgical ?_ prin _ntermediul contracepnvetort. Sun dur? Aceasta este reaI_tateal Este _mpul s ne trez_m __ s _cem alegerea carectd I~ EDUCA7lE MORA_-CRE_T_Nn __ Nu EDu_?E sExun_t Paula Ilie_u medic _peci_liit _i_itn_ copiIyIyi _r _dde_centu Iyi

___

IN ATENTIA TUTUROR CELOR RESPoNsAB1L_, A _R__, _ LoR, PRoFESoRl LoR, D_REnoR_LoR DE _coll _I n cELoR N cuRs _E ,,cAL_F_cnR_'' _Eh>Ru n _RE_n A_A-z_sA EDu_r. IE _ENTRu sANrnr_

,,0e ct_va ani, in tara noastr se poart d_scutii despre neces_tatea infroducer__ in !col_ _i ch_ar n g_dinice (It a educa!_ei denum_t _i __educat_e pentru snjtale7_. 0e-a lungul hmpului, ne-am canfruntat cu d_verse var_ante ale manualelor dup care se vrea s_ se predca aceast_ d_scipl_n. Pe scurt uorb_nd, ne-am format convingerea c se ince6rc in fapt o pe_emre a copiilar no?tri 5tarea n__r de nel_n1_tc e5te amplificat de faptul c au nceput de)a cursur_Ie de pregnre pentru ce_ care wr preda n _col_ d _u _ p I _ n e l e respechve. Aceasf act_une se desf?oar 1n mod netransparent, cu fondur_ generoase europenc 5 nu uitm, tofu5_, c ace5_ ban_ _de la UE_ sunf o parte d_n banJ_ pe care J-am pI_t drept taxe ctre aceast _nsntuTie __ ar tre_ui folosit_ in imeresul no_ru, n u mpotriva Iu_. Dec_, se creea2 _nfrastructura, ca peste noapte s _m pu__ in fata tapt4lui mplin_t _i s nu ma_ putcm react_0na n _mp u_l Tol ceea ce am nvtat no_. gencrat_ile anteriaare, c este perven __ paToIog_c, c_e pre_enta_ in norIe manuaIe ca normaI _1 dez_rabiI. Cele ma_ abJecte no?lun_. ceIe ma_ aberan_e pra_ci se incearc a _ inoculate in su_etul nev_novat al copi1lor 5 nu ne am__m, nu e5te doar a informare super_c_al, c_ o prezentarc detaIiat, pe larg a n0tiunilor t_ pnchciIor d_n sfera relat__lor _n_me anormate, predate in mod e_pliirt, v_itor__ profe5or_ avnd ob_igal_a s se as_gure c ce_ m_ci _r-au insu_it cuno?h'ntele pre_enta_e n mod depl_n __ in adevratul lar inseIes A_adar, cum 5-ar spune, _n_men_ nu scap_ In cal_tate de pr1nti (bJneinteles, in ca_ul in care democrat_a

_____ __

nU eSte O VOrb B06tj 5I este lu adevrat a valoare up_l a UE), ne a_rmm dreptul de a dec_de asupra procesuIu_ de forma_ g cop_i_or nO_tl_ DaC InShtUtIIIe europene care gireaz aceste a___un_ var U Se CDmPrOmIt tOtal, aCea_a esTe prablema lor, _ar no1, ct _mp mg_ SUnTem I_ber_ __ intreg_ la minfe. nU vom n_du_ acest Iucru, foIo5_nd toate C_le legale de pr4te5t. mergnd pn Ia retragerea cop__lor d_n ?colr_ Ne man_(eStm re21slenta total_ )_ neacceptarea acestor {_O_e_e)) 5u_etuI pur al copi_lar este uIhmuI ba_on al re___ence_ __ dInuil_i naastre. Mev_novtia lor este printre ulhmele jum__n pe cgle Ie avem _n f6ta Iu_ Dumnezeu pentru a ma_ ex_std pe ace_ pmnt. S _m tar_, s _m can?_'entr, s _m respon5abili ?_ _ fim v_gi_en__ , Pentru a nu _ Iip5it_ de unuI d_n bunur_le noastre ce1e ma_ de p__! _hm dln surse neo_cJate (pentru c cele o_ciale 5unt ori prea Stabe, Or_ _neXistenlet u pn acum acest proces de confra-edUcat_e a COPI_lOr __ _ner_lor no_ri nu a putut _ demarat din Iipsa cadrelor. feI_c_tr_ __ __ ter_cim pe ace_ prafesori care nu s-au gIjn_at acestu_ plan demon_c. ' A5__m acum Ia un moment de _ntur, cjnd se ncearu deturnarea scopulu_ procesuIu_ de invtmnt din _col_ Aceste cu_ur_ Cafe Se nCearC a _ _mpIementate 5unt u __ n alte dt_, ambalate rn termen_ __ doctr_ne care dau un aspe_ aparent po__hv, n_, n realItate, pe_e tot n _umc (vc1_ 5UA, 0anemarca, Sugd_a, marea Br_tanIL etC ), unde au fOSt apl_Cate, au produs, cum era de a_teptat, rPlultate de_astruoase scjderea vrste_ primuIu_ contact _nhm Ia cop__, inmult_Iea avortur_lor, a pewersiun_Ior, a v_oIenter n ?co__ etc. EXI_ Un PrOVerb romnesc care z_ce c_ _de)teptuI invat d_n eXPerlenta attula, lac prastul n)ci d_ntr-a lu__ )_ altul __cnd se suie scroafa-n pom, cine tace nu c 0m__ . Prln urmare, trebu_e sd ne ap_m _p_i_, trebu_e s ne salvm V_llOruI, trebu_e s le facem cunoscuTe !_ s luptm pentru convingenle n0aStre, CU att mai muIt cu ct vedem ce au pt_t alc__ ina_nted noasTn. In5, _n Ulnma Vreme, dup mai b_ne de 20 de an_ de _ntDx_care SeXual Pr_n _ __ maSS med_a. au nceput s apar __ persaane care, Ia Scl_p__a banului. 5-)_ amgeasc con___nta s. _ s_ se angreneze n .i_

pr_4sul de sch_lod_re moraI a m_cut1Ior. Ace5te ac_v_tt_ sunt, dup prerea noascr. ma_ prejos chiar dect prosntu!_a propr_u-l_s _ Ie l5sm cop__lor cele ale copiIr_e_, _ar cei care au encrg_e ?_ resurse s se ocupe de Iucrur_le cu adevrat ser_oase ?_ gnvc cu C6re se confrunl soc_etate6 noastr. Ban__ europen1 sunt ban11 no?tr_, nu sunt c_ut_ d_n cer (n_men_ n_c_odal nu nea dat nimic gra_'s), a_adar vrem s he 1olos_t_ n mad benehc pentru t0ti. n_a cum, pentru con?n_n_a ?_ convingerea noastr cre__n, sufIetul e ma_ impartant det trupul _1 ma1 vaIoros dect lumea toat, putem spune (ca s ne expr1mm ma_ plasnc) c _mesena de uciga_ pl_t c ma_ respectabil dec_t cea de profesor de o as_cl de educat_e sexuaI, _ar bordeluI e ma_ cinsnt dect o asemenea _caal_ care se pFegte_te pencru cop___ nottr>N Nu suntem _mpatr_va unc_ educat>_ carecte pentn7 s_nlate, dar ne temem c, pn __ o _n_t_a_v corect, _n cl_matul ?_ c0nd1t_ile actuale, ar h dcturnat 5pre mu __ ar desch>de calea unor abu2ur_. MU! Cont_nLtulu_ obscen al v_itoarelor manuale, NU! Perver_rlI copl_lor, NUI Intru2run_r agres_ve in v_gta 5.colar_lor s__ a fam_ljei, NU! 0eturnri_ scopuIu_ educat_onal al _col__, NU I Mrncrun_i __ prom1scu_txl'' Con__n_n lupeI

_ __ _ _

CE SE PREGATE_TE PEnnRU Co____ No_TR_? No_ cE FAcEm7. ,,E_Ct aCUm Un an, atrgeam alent_a in cadruI rev_stc_ noa_re (foml/ro d_odox_, Nr lO/_O09t asupra unu_ document clgb0rat de ' UNESCO prrn Care aceast agent_e a ONU incearu 5 dea tonu_ penlru I _mpu nerea unor no_ pr_ncip__ educat_ana_e in _ntreaga _ume OOCUmenlul UNE%O PrJncipll dlrectoore _nternoflonole p_ntru _dUCOtlO SeXYOI, el6borat _n _un_c lOOJ dorea rspnd_rea educ3t_e_ Scxuale peste tol in lume la _ner__ cU vrsta cuprrns ntrc s _i 1g anl_ ACeSta PIRca de la pr_nc_p_ul c omul este n esent o __nt _ trebure s_t_ sa_sfac ar_ce puIs_une sexuaI _r con_rnggre pentru a 5e deZVOIta n mad {{armon_osy _1 tr prejude_t_. _ntre al TeIe, 5U5tInea f_t1_ prachca 0nan_ei __ a licen_e_ sexuale la adolesccnt_ 5_ PrCZenta cuplur_le h0masexuale ca alterna_v la fam1l_a trad)tiongI. 00CUmemUl a PrOWCal la momcntul re5pec_v un vaI de ind_gnare 5_ de P_teste ra n_vel mond_al _n urma accstora, ideologi_ UNEsco au t_cut un pas ina__ pent_ a face. cu elan, att_ do_ na_nte )i au eliberat ln %Ptembr_e anul 6Cesta un nou rap0rt avnd la ba2 a_tea_i pnncip1_ d_recfoare, n5 put_n machiate l I_SJCenews.com ne _nformeaza w din gh_dul no_Iar pr_nc_p__ dIreCtOare SUSt_nute deONU suntnlturateuneleexpres__ prea explic_te. lnS ntr-O anex6 ce tTaseaz ba2ele curncuIe_ pen_ru educat_a sexuaI a COPlllOr CU vMa cupr_ns _ntrc nattere ti S an_, pdrlnt__ suntndemnJti S6 de6 COp__Ior pput_ _corecley d_n punct de vedcrE anatom_c cu carc 5 Se J_OaCe, U-_ _nStru_asC_ _n pr_v_nta dlfer_tetor hpur_ de relati_ sexualc _I S5 SU5tIn_ b_nmc__)e mas_urb_rii. As_et, in curricutum Sg 3_rm_ c _DdC_ Un COp_l, in rntimrtatea Iut, i__ ahnge organele sexugle)), pjrin_.__ trebu_e.s _1gnore comportamentuty. I n Priv_nta 1denhtt_ i de gen, curnculum-uI avernzeaz print__ ' Wfe SUStln Vl2IUnea tradlt_Onat_ a5upra iden_ft__ de gen imp_ed_c CR)lerea cop(_lor 4Confu2_a in pr_v_nta acestor chesnun_ (a _den_tdt__ de 8en) _1 leama de homosexuaIItate (hamofobia) Ju condus _a o _ngr_d_re de c_re Pr_nti _r aIt_ adult_ a modului n care feteIe 5_ b_ct__ 5e expr_m_ De a5emenea, CUrr_cu_um_ul _ _nstruie5te pe prcfesori s_ edUCatOr_ Cd ar trebul s 4vite a_ludinea _moral17atoare_. intrucjf, in

__

ceea ce pr_ve_te uaIor_le, b_ neIe 5_ r_ul sunt valar_ rela_ve. Nu in 4I_mul rnd problema pr_nc_pal a acesTor no_ pr_nc_p__ d_rcctoare e5te c urmeaz filoso_a educat._onal a unu_a d_ntre cei mai mar1 detnctor_ a_ moral1_t.__ umane din secolul m UNf5CO a recunoscut c raportuI a fost ncocm ic de c_cre unuI d_ntre fo_n_ direct0r_ a_Cons_I_uIu_ pencru Educat_a _i Informarea asupn Sexualit_fiidin S_te_e Unite lSIECUS), organJ5mul pr_n c6re lns_tutuI Kinscy ncearc s-51 impun _Ios0_a educat1anaI. Inshtutul Kinsey a tost fondat de ctre unul d_ntre ce_ mai faimo?_ sexatagi din SUA, AIfred K_nsy. care a dobnd_t in an_i '50 un renume mondiat dd0ri_ lucrrilor sate despre c0mpartamentu I se_uar Ia brbat_ __ Ia feme_. _n princip_u, acesta sustinea in lucrr_le sale c cei m_c_ 5unt __nt.e 5exuaIe ce trebuie 5_muIate in acesc sens, Cercetnle d_n ulnmI_ lO de an{ au scos Ia _veal fapcuI _ Kinsey )__ fundamentat _rcetriIe 5I daleIe s Can5_ce n pl__nta sexuaJ_tt__ copI_lor pe datele furn_za_e de ce1 ma_ marr pedo_li ai _mpulu_, _nd_v_21 ce v_ola5er_ sute de copil. Kinsey nu numa_ c_ nu i-a dat pe mna autor_t_t_lar, ci _-a ncuraJat s_-?_ con_nue pracnc_le, dar s_ ?_ le note_e in Jurnale speciaI c0nstru_te. Stud_1le 5ale fundamentate pe fatsur_ __ atroc1t_t_ au 5tat _l stau Ta baza formr__ se_0Iog_e_ ca ramur a unei noi __nte pr_n care se incear jus__carea ceIor ma_ abennte dev_at__ se_uale ca pnctic_ normaIe Et esTe deci ?i fondataruI noTtor currrcuIe educationale care pun accent pe educaf_a sexuaI pentru copi_ _i pe desfruI _ns_cutionalizat. ln _964 Ins_cutul K_nsey a fondat SlECUS ca _nstrument al s_u pencru implementarea noI_ 5aIe_loso__educat_onale. InteTe_nte fapht c primul su director a fo_ Mary Calderone, un medic care a condus Ptanned Parenthood, fa_moasa organ_zat_e ce det_ne pe teritoriul SUA mi_ de cabinete pentru avart De aINet, PIa nned Pa ren_hood e5te ti unuJ dintre cei ma_ mar_ sust_n__tori in zi lele noastre a_ 1ntr0ducerii eduufiei sexuale __ al desfrului pr_ntre adole5centi~

ld_n amcolul dNU rera o/ensrvapentru impunerea educotlel sexuaIe n Iume ca drept oI copiIu Iui, Familia O___, nr. 11/22 din 2010, pag. 61-63}

___

_____

RUS_A ESTE sAN__oNATA DE cE_o PENTRu n_A_AREn NvT.TuR__ cREs. T_NE

,,Pr_n deClr_a d_n 2L o0mbr_e 20lO, care condamn Rus_a pentrU IntefIrCerea ma r_UrllOr homoSeXual_lor s. _ o oblig_ Ig platg unci SUMe de aprOXIm6_v 30.OOO de euro despgub_ri. devine tof mai c_gr Pentru fOat lumea c bratuI J_ur_dlc aI Cans_riului Europe_, cu_ea European a Drepturilor Omului (CEDOt esfe _nstrumentu_ Jurrd_c a_ une_ no_ _deolog1_ anncre_hne . .ln 2009, dou_ hotrr_ confradictor__ g_e acesfu_ orggn_sm JUrId_c aU Surpr_ns ceea ce or_ce om de bun cred_nt_ pu_a s vad_ cu Och_ul Ilber lntr-un caz deja notoriu, CE00 J dec_s s_ dea csng de cau__ Unu_ cAtean __lran care s-a slmtit d_scr_m _nat de pre_?nta cruc__xe_or dln S_l)le de clas in care studia_j copiluI su Cazul _mcUlar a fost tranSfOrmat - n bun_ trad_t_e desponc - intr-unur genera_, pgnfru a SIUJ_ unor _nterese spec__ce, iar CEDO a dat c_hgde cauu ce__gnutu_ Im_trlVa 5tatUrU_ Itallan _l a cerut retragerea crucIIor d_n toate s.col_le pubI_ce dIn IcaIia. In VIrtUtea l_bentl_ de expreS_e _i de con?n_nt, precum __ a dleptuIu_ pr_l1trlar de a_!i educa copi__ in spirxtu_ propni_or conce___ _lOSO_ce sau cred_nte rel_gioa5e, CE00 a dat c_g de cau2 unu_ Cettean _mpOtrrVa SlatUlul care recunoa_te un 5_mboI cre_n'n penfru fundamen__a _denhtt1i sale. _ntr-un alt ca_ ns, n care o fam___e dln Germania 6 dat n JudeCat_ stalul pentcu c _e_ay fost nc_nte drePtUrIle paternale mentlonate mai sus, pr_n obI__reg copii_or _or de a Urma cuCSuri de edU_!lC Sexual pe caTe pTjntj_ _e consTde_u anhCle_hne, CE00 a dat_-B de caUz statUIui mpotr_vg cet_teanulu_ 0gr de Cnd neru__narea a devenit prin decret un_onaI norma !, COMUn a ntlnIr_i noastre in spat_ul pubI_c, fec_or_a e dispretU__ s_ IrOnllat__ buna cuv__nt e5te Iua1 1n derdere, iar no_ suntem som__ s ne desfrnm

mcususv_Eet_on_nml_un_ucn|sfnnvoTa Teetu_spa_sTloaesugaoutnv4en__umndeatngcas0n uuEa__n| out sov_|et7_ t l fnautucneun_e__u|a

a Dreptur_1or omu1u_ (CEDOt s_ Canventi_le r__or omulu_ caut j _5_guraTeJ c u o r _ C e p r e t a orlcreI II e_atltn aaTaaU en Cel ' .m, _u; _um,eze4 pr_, _ucrgrea poTunc_lor Lu__ ( d_n a _co lu l C E D O _ R,s,,penf,u ,ntg,,,_cereo mors. urilor_Dmosexuo I i Io_ fam i l ia o_odox, nr 11/22 d_n 2010, paB 63-64t __m ;ntr_o _ume _nft__at, pe scurt, in urmfoareIe rndur_ UE - noul sov_et?

m_ se pare de nenteles cj, dup cc a faSf _n&r0Pa, v_enc, un monstru sim_Iar este canSTru_t. De C mun_t_tea _4ropeangt _ deuen_t UE (Untunea EuroPeant7_ _ e_am_ngm Rus_a sov_mcg yom aAa _spunsu Ie___ era condus de _s oamenj CJre nU eTaU aIe_I, Care _n funn,_ rec_proc )_ care nu ddeau 5ocoteaI n_m ,_unea Eu_pea,j _e condus de 2OOo de oameni n acela_i _l- _ __nfg__ne,c ;n ,ec,et, nu _gspund fat de cineVa _i nU- i putem de _ dinfunm__. _ar putea spun cg un_unea EuTopean are un par lamen t a le S_ _,une, soy,e_c; ayea unu1. sov1etu_ suprem. 5e apl_ca )tamp i Ia (Se _ otg) ta fe_ cg pe,fTu part,mentu_ European, _ar _mpu I la m1cro fon e ut pentTu _ecaTe vorb_tor ta fe_ ca )i _ Parlamentu I European. n uE _unf sufe de mii de euroc_ati cu salaTI_ _menSe_ c ; se_v_or; bonusu__ __ privilegi i, cu jmun i tg t e p e V _ a _ t a O r _ cem U t t . ' , f t- pu, _; s;m,iu de ig o funct_e la a Ita, peneCUtter CaR 5U, m . - _ tnd_ferent da n fosta untune 5oVIR_c? ,,__tara_. un,unea European, adm_tem, a f0st creat fgr folosi ,dc_,_d e_0__o__o 7_a__!m!T-_ov__k _.n_ou !-___ cl v____m_r gukovtkv u_ no1_I Sov_et7 o__rd on27/07J2o11 by Alr_1 Imr4h

__ _

_Pre5 a fO_el mII_tare.dar tot pr1n cocrc_t_e 5i prin abuzurr econom_ce Pen1rU a COnhnua s ex_ste, Un_unea Sov1etin s-g e_ns con_nuu. In MOmentUl C_nd S_a Opr_t exhnderea. a inceput colapsul Idr gu am C0nVrn_erea C aSa se va nTmpla _I cu Uniunea furopean. 5COPUI eX_Stente_ Un_uni_ Soviehce a fosT crearea unei noI , enhtt_ _StOrICe Po_orul sov_ehc, _ar no_ trebuie s ne (reneedmt Ultm nattOnal_latea, t_d_t_ile 5_ ob_ce_ur_le pop0areIor noastre. la feI 5r Un_unea Euro_eana nu d0re_te sd _t_ englezi sau francez_ (n_c_ rOm6n_ sau bulgar_) Oore?e ca vo_ tot_ s_ ht_ o nou en_tate _storic, S ht_ euTOpen_. S v supr_me Toale senhmenteIe nat.lonale __ s5 trItI Ca O COmUn_tate mUInnat_OnaI Oup 73 de an_, acela_i s_stem (muInnat_onalt n Un1unea S0vienc, a cau2at ma_ m4Ite con__ctg InteretnIle deCl Oriunde n Iume. _n Unrunea S_ehu unuI d_n mar_le _lurl a fost d_strueerea statulul - nat_une. 5_ asta e_e exan ce tace u_ aS_l_ BruXeI-ul absoarbe statena__une pentru ca acestca s nu mg_ ex_ste. COrUPtla era Beneral in 5Istcmul s0v_enc, de sus pn_ jos. __ t_ a_ eSte 5l _ll UE ACeea__ ac_v_tate coruphv care mb_ba Un_unea SOVIehCd e Ste 51 n UE. Cel care t se opun sau o de_vIu_e sunt redusi la tcere sau pedeps_t_ Nrm_c nu s-a sch_mbat. 1n Un_unea Sovicn'c aveam gulagu_ vd c, de asemenea, aVem _ulag _1 n U E. Nu se nume_te _gulag_, _ __oli_ul corectq cnd OrrCIne nCeaM S expr_me Ce gnde_te in Ieg_turd cu evenimenteIe (Cu a_enda de Iucru a UE), _ar v_z_unea sa este d_fcr_t de I_n_a agreat (aPrObal_, o_ctaI) va _ oslrac_2at Acesta e5te 1nceputul guIaguIu_, _nceputul p_eder__ I_bertt__. Tn Un_unea Sov_en'c ne-au spus avem nevo_e de un swT federal pentru a ev_ta r2boi ul Tn UE _c exa_ acela__ lucru Pe SCU_, eSte aCeea_1 _deolog_e, modeIuI soviehc prezentgt in 6mbalaJ VeShC Dar, dlrl nou, Ia fel ca Un1unea 5ov_ghc, UE conf._ne 5I PrOPl_ul S_q_t D_n nefer_cire, cnd se va prbu__, __ se va prbu__, Va lSa in Urm6 dezaTtru _mens _i vom _mne cu ur_a_e probleme eCOnOmlCe 5I etnICe- VeCh_ul Sistem s0v_e_c a fast incapab_I de reform 5_ la (el _i UE ._l)

_ ___ _

Dar e__5t o g_fernan'v_ l_ a fi condu__ de cei __ de o_CIal_ gutodesemnac.t d_n Br4_t. Se nUme_te _ndependent_ MU lTebUle s accept_ _e au pIani__t penlru _'ne. Pn Ia Urm__ nlmenI nU te'a ntrebat dac vre_ s pamc_pl (s_ __ n UE)!, Eu am t_tt tn viitoruI _u {Uniun_ _V_e__t __ nU a funqion_!O

__ __ __ _ __ Se distribuie gratuit.