CM

YK

Miercuri, 22 decembrie 2010 10

Edi]ia de Moldova

Cuv=ntul parohului

Un pedagog `n]elept modeleaz\ chipuri

de care Se bucur\ [i Dumnezeu, [i oamenii
A educa `nseamn\ a culti-
va cur\]enia sufleteasc\ [i
buna-cuviin]\ a copiilor [i ti-
nerilor, a-l cre[te pe copil mo-
ral [i `n evlavie, a avea grij\
de sufletul lui, a-i modela in-
teligen]a, a forma un atlet
pentru Hristos, adic\ a te `n-
griji de m=ntuirea lui. Educa-
]ia este asemenea unei arte,
c\ci dac\ toate artele aduc un
folos pentru lumea de aici,
arta educa]iei se `nf\ptuie[te
pentru a c=[tiga lumea ve[ni-
ciei (Sf=ntul Ioan Gur\ de
Aur). Arta de a fi pedagog e
cea mai nobil\ art\; dac\ pic-
torul sau sculptorul pl\m\-
desc un tablou memorabil sau
o figur\ artistic\ emo]ionan-
t\, `ns\ f\r\ via]\, iat\ c\ un
pedagog `n]elept modeleaz\
un chip viu de care Se bucur\
[i Dumnezeu, [i oamenii. C=-
te din aceste "defini]ii" se po-
trivesc, de pild\, sistemului
nostru actual de `nv\]\m=nt?
Din nefericire, foarte pu]ine,
pentru c\ `nse[i ele par e-
xagerat de idealiste pentru
pragmatismul vremurilor
noastre. Tr\im ast\zi `ntr-o
Manifestare cultural-artistic\ `n sala de festivit\]i a sediului Protopopiatului Roznov, 20 decembrie 2010
lume secularizat\, `n care
normele morale [i valorile lui [i a televizorului, citirea dinamic\ a factorilor de risc sportive. Se impune deci, cu va fi mai puternic\ leg\tura
spirituale se pierd, `n detri- unor ziare [i reviste dubioase, ce `mpiedic\ buna cre[tere a necesitate, ideea unui parte- lor cu Dumnezeu, c=nd pati-
mentul prolifer\rii unui ma- influen]a negativ\ a modei t=n\rului, s\ ofere sprijin [i neriat de colaborare `ntre po- mile vor `ncerca s\-i biruie.
terialism feroce. Globalizarea [.a. constituie acum, din p\- ajutor `n procesul de formare sibilii factori educa]ionali. ~n Mare este bucuria unui p\-
lumii de azi, sincretismul reli- cate, modalit\]i de petrecere educa]ional\ [i s\ g\seasc\ `n acest sens, se poate crea o rinte credincios care `[i vede
gios, explozia dezvolt\rii teh- a timpului liber. Exist\ mai spa]iul comunit\]ii noi moda- punte de leg\tur\ `ntre {coa- copiii cresc=nd sub ad\postul
nologice, afi[area ostentativ\ multe circumstan]e de for- lit\]i de petrecere a timpului l\ [i Biseric\ - procesul de `n- Bisericii. Nu trebuie s\ ne fie
a unei societ\]i de consum mare [i de informare a tiner- liber pentru tineri. Valoarea v\]\m=nt are ca posibil\ fi- team\ c\ci copiii no[tri ar
sunt factori de risc pentru bu- ilor: familia, [coala, Biserica, acestor activit\]i este mare nalitate [i educa]ia religioa- putea fi eticheta]i drept „bi-
nul mers [i dezvoltarea armo- institu]iile culturale, mass- din punct de vedere educativ, s\. C=nd copilul `[i formeaz\ serico[i". Pentru copil, slujba
nioas\ a procesului educativ media. Iat\ de ce, aceste rea- `n m\sura `n care asigur\ prima impresie despre lume, de duminic\ sau orice s\rb\-
`n s=nul familiei. Nu doar p\- lit\]i trebuie tratate cu maxi- condi]iile de aplicare `n prac- este bine ca cel mai important toare poate fi momentul cel
rin]ii, ci [i copiii (tinerii) sunt m\ seriozitate de c\tre peda- tic\ a cuno[tin]elor, de cu- loc s\-L ocupe Dumnezeu. mai frumos al s\pt\m=nii,
afecta]i psihic [i moral de gog: p\rin]i, `nv\]\tori/ profe- noa[tere a elevilor `ntre ei, de Atunci c=nd cineva a primit o dac\ familia a [tiut s\-l
aceste tulbur\ri ale lumii `n sori, preo]i duhovnici sau de dezvoltare a sentimentelor de educa]ie cre[tin\, foarte greu apropie de Dumnezeu slujbe-
care tr\im. Consumul de dro- al]i formatori [i modelatori ai pre]uire a frumuse]ilor na- `i va fi mai t=rziu s\ rup\ le- le pot fi pentru el o adev\rat\
guri, practicarea prostitu]iei, con[tiin]ei umane. ~nv\]\to- turale, a realiz\rilor artistice, g\tura cu Dumnezeu. Cu c=t s\rb\toare. (pr. Iulian Vasile,
traficul de fiin]e umane, folo- rul/ profesorul trebuie s\ de identificare [i dezvoltare a sunt mai obi[nui]i copiii cu at- paroh la Chintinici, Protopo-
sirea excesiv\ a calculatoru- cunoasc\ foarte bine aceast\ predispozi]iilor artistice [i mosfera din biseric\, cu at=t piatul Roznov)

Medita]ia zilei
m=ncare, ci orice fel de lucru

Cine nici nu [tie, nici nu poate...

ierod. Serafim Pantea
Se spune c\ cine poate fa-
ce; cine nu poate, dar [tie, `n-
va]\ pe al]ii [i cine nici nu
poate, nici nu [tie d\ indica]ii
sau `i conduce pe ceilal]i.
Acuma, oric=t de evident\ ar
p\rea afirma]ia asta privind
`n jur la modul `n care func-
]ioneaz\ sistemele sociale, eu
tot spun c\ nu e bine a[a. Iar
Sf=ntul Ioan Gur\ de Aur
spune c\ dac\ este un obicei,
o tradi]ie, ad=nc `nr\d\cinat\
[i se constat\ c\ e de r\u, s\
se strice. C\ nu folose[te ni-
m\nui s\ persiste `n r\u [i `n
gre[eal\.
Omul c=t e t=n\r [i `n pu-
tere face o cas\, sap\ o
f=nt=n\, s\de[te un pom,
eventual `[i ridic\ [i urma[i.
{i c=nd spun de cas\ [i de
f=nt=n\ [i de pom, m\ refer la
orice fel de lucru pe care-l
poate face un om `n putere
fizic\ [i mental\. Orice fel de
lucru care s\-i fie lui de folos
[i celor care vor urma dup\ el.
C=nd nu mai poate ridica
t=rn\copul sau poate dac\ nu
a avut niciodat\ aceast\ `ncli-
nare, poate s\ `mp\rt\[easc\
altora din lucrurile frumoase
[i utile pe care le [tie. Fie c\
pred\ matematicile, fie c\
arat\ cuiva cum se opereaz\
un strung sau c\ le arat\ oa-
menilor care este modul de a
aranja sunetele `n a[a fel
`nc=t s\ g=dile `n mod pl\cut
urechea, vorba unui pedagog
mai mult sau mai pu]in ima-
ginar.
Iar pentru cei care nici nu
[tiu, nici nu pot, nu ar trebui
s\ existe posibilitatea de a se
ridica deasupra tuturor. O
asemenea posibilitate exist\
doar `ntr-o lume `n care cei
care pot nu vor, iar celor care
[tiu nu le pas\. Altfel spus,
`ntr-o lume de lene[i [i de in-
dolen]i ajung s\ conduc\
pro[tii. Evident, vorbim aici
de o lume cu totul imaginar\.
Nu exist\ o lume de lene[i [i
de indolen]i. Eu reprezint o
excep]ie c\ sunt [i una [i alta,
dar asta, a[a cum am spus,
este o excep]ie.
Atunci c=nd omul renun]\
de bun\voie la propria voin]\
de dragul unei conserve se
cheam\ c\ se pogoar\ singur
de la statutul de copil al lui
Dumnezeu la cel de animal de
staul. Dac\ i se d\ tainul - iar
tainul nu e musai s\ fie
care `l mul]ume[te pentru o
perioad\ oarecare de timp -
nu-[i mai bate capul s\ caute
mai departe [i nici s\ nu se
lase c\lcat `n picioare de cei
care sunt mai prejos dec=t el.
C\ nu putem spune c\ di-
avolii sunt mai presus dec=t
oamenii [i totu[i de multe ori
ne l\s\m c\lca]i `n picioare
de ei.
A[a c\ cine nici nu [tie, nici
nu poate, s\ fac\ bine s\-[i
vad\ lungul nasului [i s\ as-
culte de cei cu mai mult\ pri-
cepere [i cu mult\ `n]elepci-
une [i s\ se supun\ celor care
pot [i fac. Iar cei care pot s\ [i
fac\, iar cei care [tiu s\ nu as-
cund\ lumina sub obroc pen-
tru c\ vor da seama.

CM
YK