Atelier de creatie sau cum sa imbini utilul cu placutul

Implicarea copiilor, tinerilor, ca si a adultilor, in diferite activitati ocupationale, de joc, munca si viata cotidiana ofera
oportunitati de formare a unor deprinderi practice, de dezvoltare a abilitatilor de relationare si comunicare, si de
insusire a unor valori care contribuie la pregatirea pentru munca si pentru viata sociala.
Pornind de la acest principiu al terapiei ocupationale, am dezvoltat un atelier de creatie, in care tinerii
institutionalizati:
au un cadru de socializare si petrecerea utila a timpului liber;
isi pun in valoare talentul, imaginatia, priceperea si indemanarea;
isi dezvolta potentialul creativ;
isi dezvolta capacitatea de a desfasura in mod independent o anumita activitate;
se simt valorizati si utili;
dezvolta o imagine pozitiva asupra propriei persoane si isi imbunatatesc increderea in sine.
Activitatea atelierului de creatie s-a dezvoltat pe 3 directii principale :
Confectionarea unor obiecte decorative, ornamente, felicitari si bijuterii;
ealizarea de e!pozitii si standuri cu vanzare a produselor realizate;
"rganizarea unor evenimente speciale cu rol de recompensare si motivare a tinerilor participanti.
Acest tip de activitate poate fi folosit pentru diferite categorii de copii si tineri, inclusiv pentru cei cu dizabilitati.

#eneficiile sunt date de modul de organizare si desfasurare, de adaptarea activitatilor in functie de preferintele,
interesele, si capacitatea si ritmul de lucru fiecarui copil sau tanar participant. Cu o atitudine potrivita, de incurajare
si apreciere se obtin si rezultate pe masura, devenind o e!perienta pozitiva care conduce la dezvoltare unor abiltatilor
de viata importante, precum:
Formarea unor comportamente, atitudini si valori pozitive fata de munca:
Planificarea activitatii, pregatirea materialelor, finalizarea lucrului inceput;
Atentia la detalii si grija pentru calitatea produsului realizat;
$entinerea ordinii in spatiul de lucru;
espectul fata de rezultatele muncii proprii si a celorlalti;
%piritul critic, autocritic si receptivitatea la sugestii;
Punctualitate, rabdare, perseverenta;
&stimarea costurilor de productie, a preturilor de vanzare.
Dezvoltarea abilitatilor de comunicare si relationare in grup:
'ucrul in ec(ipa;
Colaborare, cooperare;
ecunoastere a meritelor individuale;
Apreciere si incurajare reciproca.

Balonul sus!
Tip: activitati practice
Grup tinta: 7-11 ani | 12-15 ani | 16-18 ani | peste 18 ani
Grup int: copii, adolesceni, aduli
Obiective: energizer / consolidarea abilitilor de comunicare eficient, n funcie de
cum este condus!
Materiale necesare: un balon
Numrul de participani: minim 6
Descriere: "articipan#ii stau n picioare, n cerc i se in de m$ini! %oderatorul, arat
grupului un balon &umflat dinainte, sau poate fi solicitat unul dintre participani s fac
acest lucru'! ()e avei de fcut* +u voi arunca acest balon n aer, iar voi, fr s v
desprindei m$inile, avei misiunea de a nu-l lsa s cad! ,vei voie s l atingei cu
orice parte a corpului, dar fr s v desprindei m$inile! -alonul e uor, nu e nevoie s l
lovim cu putere! ,ceasta este o regul important. ,vei gri/ s nu v lovii0 1ac
balonul cade, vei pierde dreptul de a folosi o parte a corpului! &de e2emplu m$inile, apoi
picioarele, umerii, cotul etc'! 3m$ne n sarcina moderatorului s stabileasc elementele
corporale la care se renun i succesiunea acestora! 1ac ai pierdut dreptul de a folosi o
parte a corpului, /ocul se oprete dac balonul cade sau dac cineva din grup a folosit
acea parte scoas din /oc! ,i neles* "utem ncepe*(
Variante: la libera imaginatie a moderatorului
Descifrarea experienei: 1ac l folosim pentru obiectivul de consolidare a
deprinderilor de comunicare eficient, moderatorul poate acompania /ocul participanilor
cu sugestii care s i orienteze contientizarea . (,a este i comunicare, ca un dans!!!
4untem ateni s primim balonul &s receptm mesa/ul , avem gri/ s transmitem cu gri/
balonul &mesa/ele', astfel nc$t /ocul &comunicarea, relaia' s nu se ntrerup! 5e pas de
noi i avem gri/ s nu l lovim, s nu rnim pe cellalt&suntem asertivi'(!
Alte meniuni. +ste un energizer de intensitate sczut, dar care genereaz entuziasm i
bun dispoziie! "oate fi propus ca icebrea6er sau dup o pauz! 4timuleaz capacitatea
de cooperare, coordonare i lucru n ec7ip!
,cest /oc poate fi folosit/ aplicat ca energezier, n activitile de grup pentru dezvoltarea
abilitilor de via, susinute cu tineri instituionalizai cu v$rste intre 16-28 de ani!
9eti descoperi c el este un e2erciiu valoros pentru nelegerea n manier simbolic a
elementelor de comunicare eficient!
Cnd m gndesc la viitor, eu....
Tip: informatii teoretice
Grup tinta: )*-)+ ani , )--). ani , peste ). ani

Cnd m gndesc la viitor, eu vorbesc cu doamna educatoare.
$i se pare c/ acest r/spuns conine o poveste trist/, a unei tinere care percepe viitorul ca pe
ceva ce nu 0i apar1ine. 2iitorul ei e m3inile, sau 0n mintea, ori 0n dosarul cu planuri de activit/1i
a doamnei educatoare.
Poate, pentru c/ nimeni nu a 0ncercat s/ o fac/ s/ priveasc/ 0n ea. Acolo unde poate
descoperi cum s/ str/bat/ calea dinspre team/ spre curaj. 4i apoi s/ priveasc/, cu mai mult/
0ncredere 0n ea, la lumea de dincolo de prezentul aparent sigur 5i f/r/ riscuri. Ce riscuri s/ fie
c3nd deciziile nu sunt responsabilitatea noastr/6 Ce responsabilit/1i s/ ne asum/m, dac/ am
fost l/sa1i s/ fim spectatori ai propriei vie1i6
Poate c/ aceast/ poveste e doar o interpretare personal/, subiectiv/ 5i limitativ/. C3nd lucrezi
cu tineri institu1ionaliza1i, problematica e at3t de comple!/ 0nc3t de multe ori te sim1i
descurajat. 7ar dac/ e o profesie sau un loc de munc/ pe care 1i l-ai ales, e important s/ ai 0n
minte c/ rolul t/u este s/ fii atent la nevoile individuale ale fiec/rui t3n/r care crede c/
viitorul lui e 0n m3inile tale. 4i s/ 0ncepi s/ faci ceva, pentru ca el, s/ devin/ con5tient c/
fiecare om este capabil de autodeterminare. 4i c/ viitorul e 0n m3inile lui.

Cum faci asta6 Pas cu pas. 8ii sigur c/ primii 3 pa5i te vor ajuta s/ 0i construie5ti pe ceilal1i.
Pasul 1: s/ ai 0n minte mereu ce anume din trecutul 5i din mediul lui de via1/ l-a f/cut ceea ce
este;
Pasul 2: %/ fii convins c/ fiecare fiin1/ uman/ are un poten1ial de dezvoltare;
Pasul 3: %/ creezi, constant i continuu, oportunit/1i pentru activarea acestui poten1ial de
dezvoltare.
7ac/ ai f/cut ace5ti pa5i, e o certitudine c/ e5ti interesat 5i atent la nevoile t3n/rului. C/ ai
dezvoltat deja cu el o rela1ie uman/ cald/, 0n limitele rela1iei profesionale, 0n care modul t/u
de rela1ionare 5i comunicare este model 5i catalizator al dezvolt/rii abilit/1ilor de via1/ ale
t3n/rului.

Apoi, t3n/rul 01i va spune, de cele mai multe ori nu direct, nici prin cuvinte, care este nevoia
lui. Poate c/ are nevoie de 0ncurajare, poate are nevoie de informa1ii, poate are nevoie s/
0nve1e ceasul, poate nu 5tie cum s/ se fac/ 0n1eles, poate are nevoie s/ 0nve1e s/-5i gestioneze
emo1iile, s/ ia decizii s/ viseze dar 5i s/ 05i planifice obiective realiste viitor. 4i lista poate
continua, se poate particulariza, se poate reconfigura pentru fiecare t3n/r.
& o c/l/torie pe care o faci al/turi de un t3n/r, nu 0n locul lui. A face lucrurile in locul copiilor
sau tinerilor, fie ei institu1ionaliza1i sau nu, a-i oferi solu1iile bazate pe e!perien1a noastr/ de
via1/, a le impune, f/r/ a-i ajuta s/ in1eleag/ valoarea, regulile de ac1iune 5i de
comportament, este doar o re1et/ sigur/ de a-i transforma in persoane depedente de ajutorul
celor din jur, incapabile s/ i5i asume responsabilitatea propriei vie1i.
4i c(iar dac/ aceast/ c/l/torie nu va decurge c3t sau cum 1i-ai dori tu, s/ ai 0n minte c/ ai pus
repre importante pentru ca el s/ 05i construiasc/ singur drumul. 7incolo de poarta centrului de
plasament.
n loc de nc!eiere:
'a interviu, la 0ntrebarea 9Ce crezi tu c/ 1i-ar asigura succesul 0n ob1inerea unui loc de
munc/69,r/spunsul a fost: :asistentul social9.
Caracteristicile meseriilor
Tip: activitati practice
Grup tinta: )--). ani , peste ). ani
Grup int" ;pe care a fost sau poate fi folosit<:
Am folosit acest e!erciiu pentru tineri care au p/r/sit sistemul de protecie ). = *3 ani,
beneficiari ai serviciilor de integrare socio-profesional/, 0n etapa de preg/tire pentru angajare
Poate fi folosit i pentru copii, adolesceni 0n perioada de orientare i consiliere vocaional/
#biective:
evaluarea ;formativ/< nivelului de cunoatere a diferitor ocupaii
identificarea cunotinelor, abilit/ilor necesare pentru diferite ocupaii
contientizarea necesit/ii de a alege o ocupaie>un loc de munc/ 0n concordan/ cu
profilul personal ;cunotine, aptitudini, abilit/i, calificare, motivaie i valori
individuale etc.<
$ateriale necesare: fi/ de lucru 9Caracteristicile meseriilor9
%um"rul de participani: poate fi realizat individual sau 0n grup
Descriere:
7ac/ alegem s/ lucr/m 0n grup, o metod/ bun/ de lucru este 0n piramid/, 0n care:
fiecare participant completeaz/ individual fia de lucru,
form/m perec(i ori grupuri mici ;0n funcie de num/rul total de participani< i
0ncuraj/m participanii s/ discute i s/ 0mp/rt/easc/ informaiile completate 0n prima
etap/
se prezint/ i se discut/ concluziile 0n grupul mare
&ariante:
?n funcie de v3rsta participanilor, de nivelul lor de dezvoltare, fia de lucru poate fi folosit/
integral, ori poate fi fragmentat/ 0n 3-@ fie de lucru, cu un num/r mai mic de ocupaii, i
folosit/ 0n mai multe sesiuni de orientare vocaional/ > preg/tire pentru angajare
Descifrarea e'perienei:
Ce ocupaii noi ai descoperit 0n urma acestui e!erciii6 Ce informaii noi despre diferite
ocupaii6 7e ce e important s/ avem informaii despre c3t mai multe ocupaii6 Ce meserii
consideri c/ sunt mai potrivite pentru tine6 Ce competene, calificare, abilit/i, aptitudini sunt
necesare pentru diferite ocupaii6
Chestionar de evaluare Cunoasterea si gestionarea emotiilor
Tip: instrumente de lucru
Grup tinta: A-)) ani , )*-)+ ani , )--). ani , peste ). ani
Grup tinta: peste + ani
$entiuni: Am creat acest c(estionar pentru evaluarea finala a modulului Cunoasterea si
gestionarea emotiilor. Acest modul a fost integrat intr-un program de dezvoltare personala a
tinerilor institutionalizati, cu varsta peste ). ani.
&l poate fi aplicat si la inceputul programului de activitati pentru evaluarea initiala a nivelului
de dezvoltare a abilitatilor emotionale. In acest caz, prin comparea datelor obtinute avem o
imagine a evolutiei participantilor in urma parcurgerii programului propus sau fi!area unor noi
obiective.
8i!area de noi obiective este valabila mai ales in cazul in care oferim interventie pe termen
lung, in centre de tip rezidential, cand relatia profesionistului cu copilul>tanarul nu se inc(eie
odata cu finalizarea programului. 7ar si in situatiile in care relatia se inc(eie, rezultatele
obtinute prin evaluarea progreselor pot fi utilizate pentru a ajuta participantul sa isi fi!eze
obiective de dezvoltare individuala.
Ca orice instrument de evaluare, acest c(estionar devine valoros doar daca ii conferim o
dimensiune formativa. %copul lui este sa g(ideze specialistul in elaborarea unui program de
activitati bazat pe nevoilor copiilor si tinerilor. %impla constatare a ce stie>ce poate sau nu
stie>nu poate copilul sau tanarul nu poate conduce la dezvoltarea abilitatilor, indiferent de
domeniul vizat.
Acest c(estionar orienteaza profesionistul in fi!area obiectivelor de dezvoltare a abilitatilor
emotionale pentru copii si tineri. "biectivele specifice si activitatile se stabilesc in functie de
varsta si nivelul de dezvoltare al participantilor, dar ele raspund unor obiective generale ale
inteligentei emotionale:
Cunoasterea emotiile umane de baza;
7ezvoltarea vocabularului emotiilor;
8ormarea capacitatii de a recunoaste emotiile;
Constientizarea relatiei emotie = gandire = comportament;
Identificarea si e!ersarea unor strategii de amanare a impulsurilor;
Cresterea capacitatii de autocunoastere si autocontrol.
Chestionar de evaluare - Negocierea conflictelor
Tip: instrumente de lucru
Grup tinta: )--). ani , peste ). ani
Am creat acest c(estionar pentru evaluarea finala a modulului Begocierea conflictului. Acest
modul a fost integrat intr-un program de dezvoltare personala a tinerilor institutionalizati, cu
varsta peste ). ani.
&l poate fi aplicat si la inceputul programului de activitati pentru evaluarea initiala a nivelului
de dezvoltare a abilitatilor de negociere a conflictelor. In acest caz, prin comparea datelor
obtinute avem o imagine a evolutiei participantilor in urma parcurgerii programului propus sau
fi!area unor noi obiective.
Acest c(estionar devine valoros doar daca ii conferim o dimensiune formativa. 7upa ce am
evaluat ceea ce tinerii stiu > pot, este importat sa stabilim obiectivele specifice si activitatile
adecvate specificului beneficiarilor prin care s/ urmarim atingerea unor obiective generale
precum:
C Identificarea elementelor unui conflict: problema = comportament = rezultat;
C Constientizarea tiparelor atitudinale, comportamentale si de gandire care duc la
declansarea > escaladarea conflictelor ;proiectii, interpretari, distorsiuni cognitive etc<
C ?nv/tarea unor modalitati de prevenire a conflictelor
C ecunoasterea stilurilor de abordare a conflictelor
C ?nvatarea unor strategii constructive de abordare a situatiilor conflictuale
C 7ezvoltarea > consolidarea abilitatilor de negociere a conflictelor
Chestionar de valori profesionale
):+4;<=5,3 1+ 9,>=3< "3=?+4<=5,>+
& adaptare dupa 1! 4@"+3 '
)redeti ca profesia la care v-ati gindit corespunde inclinatiilor, intereselor,
si aspiratiilor dumneavoastra*
)7estionarul de mai /os va va putea a/uta sa va cunoasteti mai bine in
acest sens!
,cordati, pentru fiecare intrebare note de la 1 la 5, in functie de gradul de
importanta pe care o atribuiti fiecarei caracteristici profesionale, dupa cum urmeaza.
5 A foarte important
B A important
C A de importanta medie
2 A putin important
1 A neimportant
)e grad de importanta acordati pentru .
1! = profesie in care trebuie sa rezolvati mereu probleme noi DDD
2! = profesie in care trebuie sa-i a/utati pe altii DDD
C! = profesie in care se obtin retributii mari DDD
B! = profesie in care munca este foarte variata DDD
5! = profesie in care trebuie sa va indepliniti sarcinile
deplasndu-vade la un loc la altul DDD
6! = profesie care contribuie la prestigiul dv! personal DDD
7! = profesie in care se cer aptitudini artistice DDD
8! = profesie in care se lucreaza in ec7ipa DDD
E! = profesie care prezinta perspective de dezvoltare DDD
18! = profesie in care sa va puteti realiza asa cum doriti DDD
11! = profesie in care sa lucrati cu un sef care sa se poarte
la fel cu toata lumea si sa acorde aceeasi incredere
tuturor subalternilor DDD
12! = profesie in care mediul in care lucrati sa fie placut DDD
1C! = profesie care sa dea prile/ul de a putea aprecia in fiecare
seara realizarile din timpul zilei respective DDD
1B! = profesie in care sa va puteti e2ercita autoritatea asupra
altora DDD
15! = profesie in care sa se e2perimenteze idei si sugestii noi DDD
16! = profesie in care sa se creeze unele produse noi DDD
17! = profesie in care rezultatele muncii dv! sa fie cunoscute
pentru a va putea da seama de modul cum lucrati DDD
18! = profesie in care seful dv! sa aiba masura in aprecieri si critici DDD
1E! = profesie care sa fie solicitata si sa ofere numeroase
locuri de munca DDD
28! = profesie in care sa puneti in valoare gustul dv! despre frumos DDD
21! = profesie in care sa puteti lua decizii personale DDD
22! = profesie in care sa e2iste largi posibilitati de promovare, cu
obtinerea de retributii corespunzatoare DDD
2C! = profesie in care gndirea sa fie intens solicitata in rezolvarea
problemelor noi si cu solutii nuantate DDD
2B! = profesie in care sa va puteti pune in valoare insusirile de
conducator DDD
25! = profesie care sa se desfasoare intr-o cladire in care conditiile
de ambianta sa va poata asigura sanatatea DDD
26! = profesie in care sa nu fiti impiedecat sa va traiti viata asa
cum doriti DDD
27! = profesie care sa ofere prile/ul de a lega prietenii trainice cu
colegii dumneavoastra de munca DDD
28! = profesie in care importanta muncii dumneavoastra sa poata
fi apreciata de altii DDD
2E! = profesie in care sa nu faceti intotdeauna acelasi lucru DDD
C8! = profesie in care sa aveti sentimentul ca puteti a/uta pe altii DDD
C1! = profesie in care sa puteti contrbui la bunastarea altor
persoane DDD
C2! = profesie in care sa puteti efectua mai multe activitati
diferite DDD
CC! = profesie in care sa puteti fi admirat de altii DDD
CB! = profesie in care sa aveti relatii bune cu colegii dv! de munca DDD
C5! = profesie in care sa va puteti desfasura viata in modul
cel mai placut DDD
C6! = profesie in care sa aveti prile/ul de a lucra intr-un mediu
corespunzator &bine iluminat,linistit,curat,spatios||' DDD
C7! = profesie in care sa puteti planifica si organiza munca altora DDD
C8! = profesie in care sa se faca apel in mod continuu la
capacitatile dv! intelectuale DDD
CE! = profesie in care sa puteti realiza o retributie care sa va
asigure un trai corespunzator dorintelor dv! DDD
B8! = profesie in care sa depindeti de ct mai putine persoane DDD
B1! = profesie in care sa produceti obiecte care atrag prin
aspectul lor estetic DDD
B2! = profesie in care sa puteti fi sigur ca in cazul disparitiei ei,
puteti obtine o alta in cadrul aceleiasi intreprinderi! DD
BC! = profesie in care sa aveti un sef politicos! DDD
BB! = profesie in care sa puteti vedea rezultatele eforturilor dv! DDD
B5! = profesie care sa imi stimuleze creativitatea DDDDD
9a rugam sa ne raspundeti la cateva intrebari suplimentare .
1! 4pre ce domeniu ati dori sa va indreptati dupa terminarea liceului *
a!socio-uman
b! te7nic
2 )e facultatea din cadrul domeniului ales v-ati gandit sa urmati*
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
C! )e centru universitar veti alege dupa terminarea liceului*
a! )onstanta
b! -ucuresti
c! )lu/ 5apoca
d! <asi
e! ;imisoara
f! ,ltulDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
B! 1aca alegeti centrul universitar ;imisoara spre ce @niversitate va veti orienta*
a! @niversitatea de 9est din ;imisoara
b! @niversitatea ;ibiscus
c! @niversitatea 4piru :aret
d! @niversitatea "olite7nica
e! ?acultatea d e%edicina si ?armacie
5umele si prenumele .
>iceul .
)lasa .
"rofilul .
9arsta .
<5;+3"3+;,3+, 3+F@>;,;+>=3
)7estionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o
caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin
intermediul a C enunturi!
4e poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele C
enunturi relevante pentru acesta! 4corul poate varia de la C la 15, deoarece
fiecare dintre factorii enumerati are C enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade!
1! ,>;3@<4% & enunturile 2, C8, C1 ' G profesii care privesc lucrul cu oamenii
si contribuie la ameliorarea vietii acestora H medicina, relatii umane,
asistenta sociala, invatamnt, comert, etc!
2! 4<%; +4;+;<) & 7, 28, B1 ' G profesii care permit realizarea unor obiecte
estetice. arta, design, etc!
C! )3+,;<9<;,;+ & 15, 16, B5 ' G activitati care permit crearea de noi
produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi. profesii te7nice,
stiintifice, artistice, literare, organizatorice, etc!
B! 4;<%@>,3+ <5;+>+);@,>, & 1, 2C, C8 ' G activitati ce ofera
posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, refle2ii
abstracte
5! 3+@4<;, =-<+);<9,;, & 1C, 17, BB ' G munci cu caracter e2ecutiv,
finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin
buna e2ecutare a sarcinilor profesionale!
6! <51+"+51+5;, & 5, 21, B8 ' G ocupatii care permit persoanei sa
lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei & conceptii '!
7! "3+4;<I<@ & 6, 28, CC ' G ocupatii cu un statut social ridicat si care
confera importanta si impun respect!
8! )=51@)+3+, ,>;=3, & 1B, 2B, C7 ' G profesii care dau posibilitatea
de a planifica si organiza munca altora!
E! ,9,5;,J+ %,;+3<,>+ & C, 22, CE ' G valoare asociata unor munci cu
renumerare mare! ;endinta de orientare in alegerea profesiei dupa
cstiguri materiale!
18! 4<I@3,5;, & E, 1E, B2 ' G valoare asociata unor profesii care prezinta
certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea
veniturilor materiale!
11! ,%-<,5;, 1+ >@)3@ & 12, 25, C6 ' G ocupatii caracterizate prin
conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de zgomot!
18! 3+>,;<< )@ 4@"+3<=3<< & 11, 18, BC ' G alegerea locului de munca
in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv!
11! 3+>,;<< )@ )=>+I<< 1+ %@5), & 8, 27, CB ' G alegerea locului de
muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are
importanta ma/ora in ocupatiile semicalificate si la functionarii
administrativi!
12! 4;<>@> 1+ 9<,;, pe care il implica profesia & 18, 26, C5 ' G valoare
asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti
corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume
profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc!
1C!9,3<+;,;+ & B, 2E, C2 ' G profesii care permit activitati diverse, variate,
nerepetitive! =rientare spre satisfactii personale!
4e stabileste ordinea ierar7ica a factorilor! "rimii C-5 factori la care ati obtinut puncta/ul
cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti
realiza din punt de vedere profesional!
Chestionar multidimensional de relationare
,cest c7estionar a fost elaborat Ki validat ca un instrument de msur a tendin#elor
psi7ologice asociate rela#iilor intime! ;otodat se poate realiza o msurare standardizat a
satisfac#iei n privin#a rela#iei prin folosirea subscalelor c7estionarului!
)7estionarul are ntrebri grupate n 12 scale, con#in$nd fiecare c$te 5 itemi, care vizeaz
cte un sector particular n cadrul stabilirii Ki tririi unei rela#ii intime! ,stfel, sunt
abordate urmtoarele aspecte . respectul fa# de rela#ie, preocuparea subiectului de propria
sa rela#ie, controlul intern al rela#iei, conKtientizarea acesteia, motiva#ia de a avea o
rela#ie, controlul e2tern al rela#iei, teama fa# de o rela#ie, an2ietatea asociat implicrii
ntr-o rela#ie, asertivitatea, depresia, monitorizarea acesteia, satisfac#ia n cadrul rela#iei!
>a fiecare din cele 68 de afirma#ii subiectul trebuie s rspund n func#ie de msura n
care aceast afirma#ie este valabil pentru el cu o liter de la , la +, litere care ulterior se
cuantific Ki se pot interpreta rezultatele ob#inute de subiec#i pe cele 12 scale vizate!
,stfel, , G nu m caracterizeaz deloc este cotat cu 8H - G m caracterizeaz ntr-o foarte
mic msur este cotat cu 1H ) G m caracterizeaz ntr-o oarecare msur este cotat cu 2H
1 G m caracterizeaz relativ bine este cotat cu CH Ki + G m caracterizeaz foarte mult
este cotat cu B! "rin adunarea scorurilor ob#inute la fiecare ntrebare se ob#in 12
subscoruri pentru cele 12 subscale! 4corurile pentru fiecare subscal se ncadreaz ntre 8
& dac subiectul a rspuns cu , la toate cele 5 ntrebri ale subscalei' Ki 28 &dac subiectul
a rspuns cu + la toate cele 5 ntebri ale subscalei'! )u c$t scorul ob#inut la o subscal
este mai mare, cu at$t caracteristica respectiv este mai important pentru subiect cu
privire la rela#ia sa!
@n aspect important l constituie perspectiva de abordare a problemei Ki anume . rela#ia
prezent n care este implicat subiectul, o rela#ie inc7eit sau o rela#ie imaginar!
)ele 12 scale se refer la.
1! Respectul relaiei G itemii acestei subscale se refer la tendin#a general de a
evalua pozitiv capacitatea proprie de a rela#iona intim cu un partener! ,ceast
subscal a fost conceput s msoare n ce grad oamenii a/ung s aib un
sentiment de respect #in$nd cont de aspectele intime ale vie#ii lor Ki msura n care
sunt ncreztori n rela#ia lor intim &1,1C,25,C7,BE'!
2! Preocuparea subiectului de propria sa relaie G este definit ca tendin#a de a
deveni absorbit de aceasta, obsedat de ea, p$n n momentul n care subiectul
e2clude orice g$nd la alt subiect &2,1B,26,C8,58'!
C! Controlul intern al relaiei itemii acestei subscale se refer la convingerea
oamenilor c aspectele intime ale vie#ii lor sunt determinate de controlul propriu!
<temii au fost construi#i pentru a msura e2pectan#ele oamenilor, c ei singuri Ki
pot influen#a rela#iile intime &C,15,27,CE,51'!
B! Contiina relaiei G itemii acestei subscale se refer la conKtiin#a aspectelor
intime ale rela#iei proprii! ,ceKti itemi au fost construi#i pentru a observa tendin#a
oamenilor de a g$ndi Ki de a reflecta asupra naturii rela#iei lor intime
&B,16,28,B8,52'!
5! Motivaia relaiei G itemii subscalei se refer la motiva#ia de a avea activitate
intim! %ai e2act, itemii sunt desemna#i s msoare motiva#ia subiec#ilor se a se
implica n rela#ii intime &5,17,2E,B1,5C'!
6! Anxietatea privind relaia G itemii acestei subscale se refer la sentimentele de
an2ietate asociate aspectelor intime ale vie#ii subiectului! %ai e2act, itemii au fost
construi#i pentru a pune n eviden# tensiunea, disconfortul, an2ietatea subiec#ilor
vizavi de rela#iile lor intime &6,18,C8,B2,5B'!
7! Asertivitatea relaiei G itemii se refer la tendin#a de a fi asertiv n privin#a
aspectelor intime ale vie#ii! Ln particular, itemii msoar caracteristica de a fi
asertiv, Ki anume de a decide cu privire la rela#iile intime, de a se baza pe for#ele
proprii mplinirea Ki perseveren#a n rela#iile intime &7,1E,C1,BC,55'!
8! Depresia legat de relaia intim G se defineKte ca tendin#a de a evalua rela#iile
intime proprii ntr-un mod negativ Ki de a se sim#i deprimat n privin#a statusului
rela#iei intime proprii &8,28,C2,BB,68'!
E! Controlul extern al relaiei - itemii subscalei se refer la convingerea oamenilor
c rela#iile lor intime sunt determinate de e2perien#e Ki influen#e care sunt n afara
controlului lor! %ai e2act, itemii determin, e2pectan#a oamenilor c rela#iile
intime sunt n mare parte determinate de for#e pe care ei nKiKi nu le pot anticipa
sau infuen#a & E,21,CC,B5,57'!
18! Monitotizarea relaiei - itemii subscalei se refer la conKtien#a reac#iei altor
oameni fa# de rela#iile intime ale subiectului! <temii au fost desemna#i pentru a
pune n eviden# cum este perceput reac#ia altor oameni fa# de rela#iile intime
ale subiectului, a proiec#iei imaginii rela#iei proprii n ac7ii altor oameni
&18,2C,CB,B6,58'!
11! Teama de relaie G itemii acestei subscale se refer la teama oamenilor de a se
implica ntr-o rela#ie intim cu un partener! %ai e2act, itemii evalueaz n ce
msur oamenilor le este fric de o rela#ie intim &11,2C,C5,B7,5E'!
12! atis!acia "n relaia intim G itemii subscalei se refer la evaluarea statusului
nevoilor proprii ale subiec#ilor! %ai e2act, itemii msoar gradul n care nevoile
intime ntr-o rela#ie sunt satisfcute & 12,2B,C6,B8,68'!
C#$T%&'AR M()T%D%M$'%&'A) D$ R$)A*%&'AR$
<nstruc#iuni. mai /os ave#i o serie de afirma#ii care se refer la sfera rela#iilor intime! =
rela#ie intim nsemn o rela#ie str$ns cu un singur partener n care e2ist o atrac#ie
se2ual! 9 rog s citi#i cu aten#ie fiecare dintre afirma#iile de mai /os Ki aprecia#i n ce
msur ele sunt valabile pentru dumneavoastr!
5r! L5;3+-,3+ 5u m
caracterizea
z deloc
%
caracterizeaz
n foarte mic
msur
%
caracterizeaz
ntr-o
oarecare
msur
%
caracterizeaz
relativ bine
%
caracterizeaz
foarte mult
1 ,m ncredere,
sunt sigur de
mine, n mine ca
partener
2 % g$ndesc tot
timpul la rela#ii
intime
C 3ela#iile mele
intime reprezint
ceva de care eu
sunt n mare
msur
responsabil
B 3eflectez mult
asupra rela#iilor
mele intime
5 4unt foarte
motivat n a m
implica ntr-o
rela#ie intim
6 3ela#iile intime
m fac s ma
simt nervos Ki
nefericit
7 4unt foart
einsistent n
rela#iile mele
intime
8 % simt
deprimat n
legtur cu
rela#ia mea
intim
E 3ela#iile mele
intime sunt
determinate mai
ales de
evenimente
nt$mpltoare
18 4unt preocupat
de ce g$ndesc
al#i oameni
despre rela#iile
mele intime
11 mi-e oarecum
team s ma
implic intim cu
un partener
12 4unt foarte
mul#umit de
modul n care
nevoile mele
intime sunt
satisfcute
1C I$ndesc despre
mine c sunt un
partener intim
destul de bun
1B % g$ndesc la
rela#ii intime
mai mult dec$t
la orice altceva
15 3ela#iile mele
intime sunt
deteminate n
mare parte de
propriul meu
comportament
16 Ln general petrec
timp g$ndindu-
m la rela#iile
mele intime
17 4unt intens
motivat s-mi
dedic timp Ki
efort unei rela#ii
intime
18 4unt uKor
tensionat n
rela#iile mele
intime
1E 4unt foarte
direct n
e2primarea
preferin#elor
mele n cadrul
rela#iilor mele
intime
28 4unt nefericit n
rela#ia mea
intim
21 %a/oritatea
lucrurilor care
mi afecteaz
rela#iile intime
mi se nt$mpl
din nt$mplare
22 4unt preocupat
de modul n care
rela#iile mele
intime sunt
prezentate altora
2C @neori mi este
team de rela#ii
intime
2B 4unt foarte
mul#umit de
rela#ia mea
intim
25 4utn mai bun n
rela#ii intime
dec$t ma/oritatea
oamenilor
26 ;ind s fiu
preocupat de
rela#ii intime
27 +2ercit un mare
control asupra
rela#iilor mele
intime
28 Lncerc
ntotdeauna s
n#eleg rela#iile
mele intime
2E ,m o dorin#
puternic de a
m implica ntr-
o rela#ie intim
C8 % simt nervos
c$nd
interac#ionez cu
un partener n
cadrul unei
rela#ii intime
C1 4unt oarecum
pasiv n ceea ce
priveKte
e2primarea
dorin#elor n
cadrul unei
rela#ii intime
C2 4unt descura/at
n rela#ia mea
intim
CC 5orocul /oac
un rol important
n influen#area
naturii rela#iilor
mele intime
CB Ln general m
preocup
impresia pe care
rela#iile mele
intime o las
asupra altora
C5 =cazional mi
este team de
implicarea
intim cu un
partener
C6 3ela#ia mea
intim este la
nivelul
e2pectan#elor
mele originale
C7 m-aK aprecia
favorabil ca
partener intim
C8 % g$ndesc
constant n a fi
ntr-o rela#ie
intim
CE >ucrul ma/or
care mi
afecteaz rela#ia
mea intim este
ceea ce eu
nsumi fac
B8 4unt foarte atent
la sc7imbri n
rela#ia mea
intim
B1 +ste foarte
important pentru
mine s fiu
implicat ntr-o
rela#ie intim
B2 4unt mai
preocupat de
rela#iile intime
dect ceilal#i
oameni
BC 5u ezit s cer
ceea ce mi
doresc ntr-o
rela#ie intim
BB % simt
dezamgit de
rela#ia mea
intim
B5 3ela#iile mele
intime sunt n
mare parte o
problem de
noroc
B6 Ln general sunt
sensibil la
reac#iile altora
cu privire la
rela#iile mele
intime
B7 5u mi este prea
team de a fi
implicat ntr-o
rela#ie intim
B8 3ela#ia mea
intim este
foarte bun n
compara#ie cu
ma/oritatea
BE ,K avea mare
ncredere ntr-o
rela#ie intim
58 % g$ndesc la
rela#i intime
ma/oritatea
timpului
51 +u singur
rspuns Ki
controlez
rela#iile mele
intime
52 4unt foarte
conKtient de
natura rela#iilor
mele intime
5C % strduiesc s
m men#in
implicat ntr-o
rela#ie intim
5B % simt in7ibat
Ki timid ntr-o
rela#ie intim
55 )$nd este vorba
de rela#ii intime
n general nu
spun ceea ce
g$ndesc
56 % simt trist
c$nd m g$ndesc
la rela#ia me
aintim
57 5atura rela#iilor
mele intime este
ntradevr o
problem de
soart Ki destin
58 Ln general
sesizez modul n
care al#ii
reac#ioneaz la
rela#iile mele
intime
5E 5u mi este
foarte fric de
m implica ntr-
o rela#ie intim
68 4unt foart
emul#umit de
aspectele intime
ale vie#ii mele
Chestionarul de evaluare a burnout-ului aslach
"entru evaluarea nivelului de burnout poti apela la c7estionarul de burnout %aslac7
(Maslach Burnout Inventory Maslach C.Jackson, S. E.,1981)! +urnout,ul poate !i
de!init ca o stare de tensiune extrem i speci!ic- ce apare datorit stresului ocupaional
de durat- cu mani!estri negative "n plan psi.ologic- psi.o!iziologic i comportamental
&Ireenberg, 1EE8'!
+valuarea burnout-ului se realizeaz pe cele trei dimensiuni ale scalei etic7etate ca.
epuizare emo#ional &++', depersonalizare &1"' Ki cogni#ii de eficien# Ki realizare
profesional ! ,stfel, un nivel ridicat de burnout presupune ob#inerea de ctre subiec#i a
unor scoruri ridicate la subscalele de epuizare &e2! % simt e2tenuat de munc, simt c
am a/uns la captul puterilor', Ki depersonalizare &e2! 5u mi pas cu adevrat de ceea ce
se nt$mpl cu unii dintre pacien#ii/clien#ii/elevii mei' !
)7estionarul con#ine 25 itemi Ki este structurat pe C dimensiuni. extenuare emoional &E
itemi'- depersonalizare &6 itemi'- reducerea realizrilor personale &18 itemi'/ )a
modalitate de rspuns am utilizat o scal >i6ert n 5 trepte, cum urmeaz. 1 G foarte rar, 2
G rar, C G uneori, B G frecvent, 5 G foarte frecvent! ,vanta/ul acestei scale const n faptul
c permite o mai mare varietate de rspunsuri Ki n acest fel se diminuiaz riscul de a
ob#ine de la ma/oritatea subiec#ilor acelaKi rspuns!
"entru a contracara efectele unei eventuale monotonii n acordarea rspunsurilor, s-a
intercalat n c7estionar itemi care se coteaz invers, subiec#ii fiind Mobliga#i( s fie aten#i
la formularea lor &nevoia individului de consecven#'!
Cheia fiecrei dimensiuni i corespund urmtorii itemi.
$xtenuarea emoional G 1, 2, C, 7, E, 15, 16, 18, 22!
Depersonalizarea G 5, 11, 12, 17, 28, 25!
Reducerea realizrilor personale G B, 6, 8, 18, 1C, 1B, 1E, 21, 2C, 2B!
<temii sublinia#i se coteaz invers &1A5 puncte, 2AB puncte, CAC puncte, BA2puncte, 5A1
punct'!
4e calculeaz suma punctelor pentru fiecare dimensiune, ob#in$ndu-se c$te un scor, care
se raporteaz la etalonul din tabelul 1!
Tabelul 0/ 5ivelele epuizrii profesionale pe dimensiuni
1imensiunea 5ivel sczut 5ivel mediu 5ivel nalt
+2tenuare emo#ional E G 18 1E -27 28 G B5
1epersonalizare 6 G 12 1C -18 1E G C8
3educerea realizrilor
personale
18 -28 21 G C8 C1 -58
4cor total 25 -58 51 G 75 76 G 125
Chestinar
@rmtoarele afirma#ii se refer la locul dumneavoastr de munc! 9 rugm s rspunde#i
la ele aleg$nd una din variantele de rspuns, cea care se potriveKte cel mai bine cu starea
dumneavoastr actual! )iti#i cu aten#ie fiecare afirma#ie Ki ncercui#i cifra ce indic c$t
de frecvent ave#i strile descrise mai /os.
! farte rar" # rar" $ uneri" % frecvent" & farte frecvent'
1 % simt sectuit
emo#ional!
1 2 C B 5
2 4pre sf$rKitul
programului de lucru m
simt ca o lm$ie
stoars!
1 2 C B 5
C % simt obosit c$nd m
trezesc diminea#a Ki
trebuie s merg la
serviciu!
1 2 C B 5
B ,m perioade n care m
simt depKit de situa#ie!
1 2 C B 5
5 )omunic cu unii colegi
cum aK comunica cu
niKte obiecte!
1 2 C B 5
6 5imic nu se nt$mpl
dup cum mi doresc!
1 2 C B 5
7 % simt plin de energie
Ki entuziasm!
1 2 C B 5
8 "ot gsi solu#ia corect
n situa#ii conflictuale!
1 2 C B 5
E ,m o stare de deprimare
Ki apatie!
1 2 C B 5
18 "ot influen#a pozitiv
produvtivitatea muncii
subordona#ilor Ki
colegilor mei!
1 2 C B 5
11 Ln ultima perioad am
devenit mai dur n
rela#iile cu colegii,
subordona#ii!
1 2 C B 5
12 =amenii cu care lucrez 1 2 C B 5
sunt persoane
neinteresante Ki
plictisitoare!
1C ,m multe planuri de
viitor Ki cred n
realizarea acestora!
1 2 C B 5
1B ,m deziluzii
profesionale!
1 2 C B 5
15 4imt indiferen# pentru
lucruri fa# de care
manifestam interes mai
nainte!
1 2 C B 5
16 1evin ncordat Ki
tulburat c$nd m
g$ndesc la preocuprile
mele actuale!
1 2 C B 5
17 @neori mi este
indiferent de ceea ce se
nt$mpl cu subalterni,
colegi ai mei!
1 2 C B 5
18 9reau s m izolez de
to#i Ki s m odi7nesc!
1 2 C B 5
1E "ot crea uKor o
atmosfer binevoitoare
Ki de cooperare ntr-un
grup!
1 2 C B 5
28 )omunic uKor cu
oamenii indiferent de
statutul social Ki
caracterul lor!
1 2 C B 5
21 3euKesc s fac multe
lucruri!
1 2 C B 5
22 % simt la limita
puterilor!
1 2 C B 5
2C +u cre c multe voi reuKi
nc s ob#in n via#!
1 2 C B 5
2B % simt ca unul care a
dat faliment!
1 2 C B 5
25 4ubordona#ii Ki colegii
pun pe umerii mei
povara problemelor Ki
ndatoririlor lor!
(OC)*+ M),+CA-. /.NT*) T.*A/+. OC)/A0+ONA-1
(cul ul!ea s" #$stele%
2cpul: mbogatirea vocabularului si dezvoltarea auzului muzical!
Obiective peratinale: sa c$nte si sa e2ecute miscarile cerute de te2t!
*esurse didactice: Jocul muzical 12ulpea si g3stele4 , %uzica si versuri. ,! %otora
<onescu

I7i, ga, ga, g7i, ga, ga I$s G te G le prin iar G ba stau la
sfat,
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d 9i - ne 7oG
to - maG na aG dul- me- c$nd,
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d ;ot ca ea
si - re G te 7ai si noi,
C1C/E6d
I7i, ga, ga, g7i, ga, ga 9ulG pea-si fa Gce pla G nuri de fu -
rat
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d ?u - ra c$ G
te-o g$s G ca, r$nd pe r$nd!
C1C/E6d C1C/E6d 4a a - du G cem
g$s G te- le -na - poi!
Desfasurarea 3cului
)opiii asezati n cerc merg, unul dupa altul, c$nt$nd n timp ce un copil vulpe
p$ndeste dintr-un colt, gata sa se repeada n c$rdul g$stelor G strofa <H pe strofa a <<-a
vulpea fura, pe r$nd , 2-C g$ste si le duce n b$rlogul ei &coltul dinainte stabilit'!
1upa terminarea strofei a <<<-a , toti copiii se duc n b$rlogul vulpii si iau napoi
g$stele furate! Jocul se reia de la nceput, cu alta vulpe si alte g$ste furate!
(cul Cu &"n#ea%
2cpul: mbogatirea vocabularului si dezvoltarea auzului muzical!
Obiective peratinale: sa-si nsuseasca te2tul si melodia c$ntecului, sa arunce si sa
prinda mingea n ritmul c$ntecului!
*esurse didactice: mingi, Jocul muzical 1Cu mingea4!
1! :ai G deti la /oa G ca, za - pa G da s-a to - pit!
2! )u mic, cu ma - re, 7ai ve - seli sa zbur - dam!
C! 5a ti - e, da-mi mi G e, u i - te, ui G te-a - sa
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d - 11 -
si g7i - o - ce - lul <a - rasi s-a tre - zit!
)u minGgea noas G tra, :ai sa ne /u - cam!
:ei, prinGde-o bi - ne, 9ezi de n-o sca - pa0
Desfasurarea 3cului
)opiii stau asezati fata n fata pe doua linii la distanta de un metru! )ei din prima
linie au fiecare c$te o minge n m$na!
;oti copiii c$nta primele doua strofe merg$nd ritmic pe loc! >a strofa a <<<-a
ncepe /ocul cu mingile, care se arunca la partenerii din fata si iarasi vin napoi, dar
pe c$t posibil n ritmul c$ntecului G pe fiecare masura o aruncare de minge!
Jocul se reia de mai multe ori!
(cul Cucu%
2cpul: deconectare psi7ica!
Obiective peratinale: sa-si nsuseasca versurile si melodia c$ntecului, sa e2ecute
miscarile cerute de te2tul c$ntecului!
*esurse didactice: Jocul muzical 1Cucu4, de Ir! ;eodosiu
1! )u - cul s-a as - cuns n cr$ng, %e rG gem, mer- gem
2! :ai co G pii sa-l ca - u G tam si din cuib sa-l

toti c$n G t$nd si cu o G c7ii-n - c7isi vom sta,
a - lun - gam, )i - ne-l ve - de mai cu - r$nd,
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d
C1C/E6d ?inal
"$ - na cu G cul va cn G ta! )u G cu, cu G cu0
4e va fa - ce cuc la r$nd!
Desfasurarea 3cului
)opiii asezati n cerc, tin$ndu-se de m$ini, merg n pas de mars spre dreapta, pe
primele patru masuri si spre st$nga pe urmatoarele patru masuri! ,celeasi miscari se
repeta pe stro- fa a <<-a a c$ntecului, n timp ce copilul Mcuc( se ascunde undeva n
mpre/urimi! "e ?inal,
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d - 12 -
copilul cuc striga din ascunzatoare Mcucu(, Mcucu( iar restul copiilor alearga n
cautarea lui!
)opilul care a gasit Mcucul(, l scoate din ascunzatoare si devine el nsusi cucH
ceilalti copii si iau locurile n cerc, iar /ocul se reia de la capatH cucul gasit intra de
asemenea n cerc!
(cul '"n#e, n"n#e%
2cpul: mbogatirea vocabularului, dezvoltarea auzului muzical!
Obiective peratinale: sa c$nte si sa e2ecute miscari de brate si picioare n ritmul
cerut!
*esurse didactice: Jocul muzical 1'inge- ninge4, 9ersuri si muzica. ,! %otora
<onescu
5in G ge, ninG ge , nin Gge-n - ce - ti - sor,
)a - de, ca - de, c$ - te- un ful G gu - sor
)$mGpul, poG mii si n G tre G gul sat :ai - na
al G ba toti au m G bra G cat :ai co G pii la
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d
;ri, li, li, si
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d
sa G ni G us )o G lo sus pe der - de G lus "$r G ti G e0
;ri, li, li, "$r - ti - e0 4tri G gati co G pii0 &strigat'
C1C/E6d C1C/E6d C1C/E6d - 1C -
Desfasurarea 3cului
)opiii asezati n cerc sau n coloana, stau drepti, cu palmele duse le umar! 4imultan
cu
c$ntarea, fac urmatoarele miscari de brate si picioare. pe cuvintele Mninge, ninge(, duc
bratele lateral cu revenire &1-2, 1-2'H pe cuvintele Mninge-ncetisor( bat ritmic din palme
pe toate sila- bele pronuntate &respect$nd ritmul duratelor respective'H pe cuvintele
Mcade, cade,( din nou duc bratele lateral cu revenire si asa mai departe, p$na la
cuvintele M:ai copii la sanius( care se c$nta concomitent cu mers ritmic pe loc,
calc$nd de fiecare silaba pronuntata, cu respecta-rea duratelor de optimi si patrimi!
(cul (oa&na%
2cpul: mbogatirea cunostintelor despre anotimpul toamna!
Obiective peratinale: sa-si nsuseasca versurile si melodia c$ntecului, sa e2ecute
miscari corespunzatoare te2tului!
*esurse didactice: Jocul muzical 1Toamna4
1!Ial G be G ne si roGsii frun- ze 1in coGpaci s-au des-fa G cut
JoaGcaNn a G er o G bo G si G te >a paGm$nt toaGte-au ca G zut!
2! "asarelele s-aduna, C1C/E6d C! 5oi cu cosul n padure,
)iufulite sunt de v$nt, C1C/E6d )iupercute tot catam,
4toluri pleaca spre tari calde, C1C/E6d si cu toamna, pe carare,
,ripile flutur$nd! C1C/E6d 5e-nt$lnim, ne salutam!
Desfasurarea 3cului
)opiii se risipesc n diferite parti ale camerei &terenului'! +i se nv$rtesc,
apropiindu-se de centrul camerei si, la sf$rsitul primei strofe, formeaza un cerc! ,poi
se lasa n /os ndoind ge- nunc7ii, imit$nd n acest fel caderea frunzelor! )u m$inile
desfacute lateral, copiii arata cum zboara pasarelele! )opiii fac miscari de parca ar tine
un cos n m$na. se apleaca din c$nd n c$nd de parca ar str$nge ciuperci! +i se saluta
unii pe altii, aplec$nd usor capul!
1upa aceea se c$nta c$ntecul fara cuvinte, copiii risipindu-se n diferite parti! Jocul
rence- pe insist$nd ca miscarile indicate n te2tul c$ntecului sa fie e2ecutate la timpul
cuvenit!
!rovocarile vietii cotidiene - conte"te pentru consolidarea abilitatilor de viata
Tip: informatii teoretice
Grup tinta: )*-)+ ani , )--). ani , peste ). ani
Cre5terea gradului de accesare a resurselor comunit/1ii de c/tre grupurile vulnerabile
reprezint/ un obiectiv important pentru profesioni5tii implica1i 0n furnizarea de servicii directe
de asisten1/ 5i sprijin. Cei mai mul1i tineri proveni1i din centrele de plasament, la fel ca multe
alte persoane e!puse riscului de e!cluziune social/, nu cunosc institu1iile publice din
comunitate sau serviciile acestora 5i nu 5tiu cum s/ procedeze pentru a beneficia de ele.
Ajutorul cerut de beneficiari 0n diverse situa1ii scot 0n eviden1/ necesitatea dezvolt/rii sau
consolid/rii abilit/1ilor de via1/ care s/ le permit/ s/ 05i rezolve singuri diferite probleme
practice cu care se confrunt/. $ai mult dec3t at3t, pa5ii de ac1iune stabili1i pentru a solu1iona
solicitarea beneficiarului pot fi transforma1i 0n adev/rate Dsesiuni de instruire 0n via1a real/9.
?nt3mpinarea cererilor primite de la beneficiari ne furnizeaz/ conte!te valoroase deoarece
implic/ contactul direct cu via1a real/, ceea ce face ca 0nv/1area s/ fie cu efecte formative
imediate 5i de durat/. ?n plus, beneficiarul este motivat s/ finalizeze cu succes demersul
0nceput, iar acest lucru favorizeaz/ participarea 5i asumarea responsabilit/1ii.
(olicit"rile de spri)in primite care devin oportunit"*i de predare + nv"*are sunt:
%c(imbarea c/r1ii de identitate, ob1inerea unor duplicate ale actelor de stare civil/
?nscrierea la un medic de familie ;de obicei con5tietizeaz/ necesitatea acestui lucru
c3nd li se solicit/ adeverin1/ pentru completarea dosarului de angajare sau au o
problem/ de s/n/tate care presupune ob1inerea unei trimiteri c/tre un medic
specialist<
&fectuarea unui control medical de specialitate, stabilirea 5i urmarea unui tratament
;e!: 0n cazul intern/rii 0n spital<
Preg/tirea dosarului de angajare ;ob1inere cazier, efectuarea diferitelor analize
medicale<
Informare 5i orientare cu privire la contracep1ie
Aspecte care 1in de comunicarea cu institu1iile 0nv/1/m3nt ;eliberarea diplomei de
absovire; pentru cei care 05i continu/ studiile = ac(itare ta!e, solitare reduceri sau alte
drepturi cum ar fi depunerea dosarului pentru burs/ social/<
"rientare 0n ce prive5te 0ndeplinirea unor obliga1ii care 1in de via1a independent/:
ac(itare c(eltuieli de 0ntre1inere = c3nd, unde, pentru ce perioad/ pl/tesc, ce fac ca s/
evit acumularea penalit/1ilor;
Pentru ca procesul de rezolvare a acestor situa1ii cotidiene s/ devin/ unul de instruire >
utilizare a abilit/1ilor 0n via1a real/ este necesar s/ preg/tim beneficiarul pentru contactul cu
situa1ia de via1/. 7up/ e!perien1a respectiv/, este important s/ discut/m despre cum s-a
sim1it, comportamentele e!ersate, dificult/1ile 0nt3mpinate, ce putea face altfel 5i 0n ce alte
situa1ii va putea folosi ceea ce a 0nv/1at.
,a nt-lnirea de preg"tire pute*i avea n vedere s":
1. &limina1i barierele 5i blocajele care ar putea ap/rea la contactul cu profesioni5tii din alte
institu1ii, preg/tindu-i pentru ceea ce urmeaz/ s/ se 0nt3mple. Enii beneficiari au nevoie s/
primeasc/ e!plica1ii detaliate 5i le este de folos s/ cunoasc/ aspecte concrete precum: c3t
dureaz/, de c3te ori i se va spune s/ revin/, ce i se va cere s/ fac/ atunci c3nd ajunge acolo.
Aceste preciz/ri se dovedesc necesare, mai ales, 0n cazul contactului cu personalul medical.
Enii dintre tineri au re1ineri, 5i pot c(iar refuza s/ coopereze, dac/ e vorba de un medic de se!
opus sau dac/ li se cere s/ se dezbrace 5i ei nu se a5teptau la acest lucru. &ste bine s/
identific/m 0nainte posibilele temeri pentru a face tot ce 1ine de noi ca t3n/rul s/ le
dep/5easc/.
2. ?i oferi1i c3teva formul/ri de baz/ pe pe care le poate folosi pentru a se descurca 0n diferite
situa1ii. 7e e!emplu: DAm nevoie de ajutor pentru a rezolva urm/toarea problem/. Cine m/
poate ajuta6 'a ce g(iseu merg6 Cum ajung acolo6 Ce acte 0mi trebuie 0n dosar6 2/ rog s/ v/
uita1i dac/ am tot ce 0mi trebuie. $ai departe ce am de f/cut6 Asta e tot69. & mai bine pentru
ei s/ pun/ mai multe 0ntreb/ri dec3t ar p/rea necesar, risc3nd s/ tensioneze personalul
institu1iei, dec3t s3 fie nevoi1i s/ revin/ de mai multe ori pentru acela5i lucru.
3. 'e spune1i c/ este dreptul lor s/ cear/ oric3te informa1ii au nevoie 5i obliga1ia celui angajat
s/ i le ofere. 4i c/ e bine pentru ei s/ fie c0t se poate de politico5i, indiferent de reac1ia celui
din fa1/. 8ormulele banale D0mi cer scuze9, Dv/ rog tare mult9, Ddac/ nu v/ deranjez, a5 avea
nevoie de mai multe informa1ii9,9 n-am 0n1eles bine, fi1i amabil 5i mai e!plicati-mi odat/9 au o
mare putere, mai ales dac/ le vor asocia cu z3mbete 5i cu un ton lini5tit. DPreda1i-le9 aceste
lucruri 5i fi1i, 0n acela5i timp, un e!emplu.
/. %ugera1i-le c/ o surs/ util/ de informa1ii o reprezint/ afi5ele postate la avizier. ?ncuraja1i-i
s/ le citeasc/ 5i apoi, neap/rat, s/ se asigure cu au 0n1eles. 7ac/ limbajul specializat le
st3rne5te confuzii, s/ nu se impacienteze 5i s/ cear/ e!plica1ii pe 0n1elesul lor. %pune-1i-le c/
nu li se 0nt3mpl/ numai lor, ci 5i altor oameni din alte medii.
0. &ste important s/ 05i noteze persoana care s-a ocupat de ei ;medic sau alt specialist<,
programul s/u 5i orice alt/ informa1ie care i s-ar putea solicita dac/ revine pentru sprijin
suplimentar.
Dac" decide*i c" este mai bine pentru beneficiar s" l nso*i*i, atunci le pute*i 1preda2
toate aceste lucruri fiind un model pentru ei:
C(iar dac/ 5ti1i e!act ceea ce este de f/cut 5i cunoa5te1i g(iseul > cabinetul unde ar trebui s/
v/ adresa1i, odat/ ajun5i la institu1ia respectiv/, comporta1i-v/ ca 5i cum nu a1i 5ti 5i v-a1i afla
0ntr-un proces de descoperire. ?ntreba1i personalul responsabil cu oferirea de informa1ii ce
ave1i de f/cut, solicita1i sprijin 5i 0ndrumare, persevera1i dac/ sunte1i tratat e!peditiv,
eventual 0ncuraja1i t3n/rul s/ fac/ acest lucru.
Aminti1i-v/ c/ t3n/rul v/ prive5te 5i c/ sunte1i angajat 0ntr-un proces de modelare
comportamental/. &l 0nva1/ acum, de la dumneavoastr/, cum s/ se orienteze 0ntr-o institu1ie 5i
cum s/ cear/ sprijin de la persoanele pl/tite s/ i-l ofere, indiferent de problema cu care se
adreseaz/. eac1iona1i pozitiv la nepl/cerile care pot ap/rea ;e!: momente de a5teptare,
tonuri iritate ale personalului, informa1ii contradictorii<. ?i sugera1i indirect c/ e bine s/
persevereze indiferent de obstacole 5i c/ e 0n folosul lui s/ fie r/bd/tor. 7easemeni, 0i
transmite1i sentimentul c/, 0ntr-un final, oricum va ob1ine rezultatul dorit. &ste doar o
problem/ de timp.
?n func1ie de conte!tul real 5i gradul de autonomie al beneficiarului, pot fi e!ersate abilit/1i de
via1/ diverse precum luarea de decizii 5i rezolvarea de probleme, comunicare 5i rela1ionare,
orientarea 0n timp 5i spa1iu. Important este s/ nu ne limit/m doar la solu1ionarea problemei
respective, ci s/ facem tot ce 1ine de noi pentru ca beneficiarul s/ 0nve1e c3t mai multe din
acest demers.
#trategii in luarea deci$iilor
Tip: activitati practice
Grup tinta: peste ). ani
Grup int": Am folosit acest e!erciiu cu tineri instituionalizai ). = *3 ani
Titlu activitate: &tape luare decizii
#biective: Identificarea etapelor i abilit/ilor cerute pentru luarea deciziilor optime
$ateriale necesare:
cartonae imprimate cu diferite etape din procesul de luare a deciziilor. %e decupeaz/, se
amestec/ 5i fiecare grup de lucru prime5te un set de cartona5e
%um"rul de participani: . - )-
Descriere:
%e formeaz/ grupuri de 3-@ participani
8iecare grup primete un set de cartonae cu etapele implicate 0n luarea deciziilor
8iecare grup primete sarcina de a selecta i ordona cartonaele importante pentru luarea
unei decizii bune. %etul conine i cartonae care nu sunt relevante 0n procesul de luare a
deciziilor
Cartonaele 9false9 sunt aezate 0n coloana din dreapt/. ?n coloana st3ng/ cartonaele sunt
ordonate corect.
C3nd sarcina este finalizat/, fiecare grup 0i prezint/ concluziile printr-un reprezentant
;raportor ales de grup<
Pe o coal/ de flipc(art sau pe o tabl/ se scriu se scriu paii pentru luarea unei decizii eficiente
i se comenteaz/
Descifrarea e'perienei:
Acest e!erci1iu ofer/ posibilitatea de a reflecta asupra procesului de luare a deciziilor 5i asupra
abilit/1ilor implicate.
Alte meniuni ;opional<: e!erci1iu tradus 5i adaptat dup/ %(aFGBargaret $cConnon :$aHing
decision s9, Publis(ed bF People 8irst *II*
%ntoarea de obiecte
Tip: activitati practice
Grup tinta: A-)) ani , )*-)+ ani , )--). ani , peste ). ani
Grup int" : a fost folosit cu tineri instituionalizai ). = *3 ani, cu o list/ de obiecte adaptat/
poate fi jucat la diferite v3rste
#biective: Consolidarea abilit/ilor de lucru 0n ec(ip/, energizare i amuzament.
$ateriale necesare: c3te o lista cu obiecte de 9v3nat9 pentru fiecare ec(ip/.
%um"rul de participani: minim .
Descriere: %e formeaz/ ec(ipe de c3te @ = - participani. 8iecare ec(ip/ va primi o list/ cu
obiecte de care trebuie le adune 0ntr-un interval de timp dat. C3tig/ ec(ipa care reuete
prima s/ adune toate obiectele, 0n intervalul de timp stabilit ;)I-)+ min<.
"biectelor care vor fi Dv3nate9 se stabilesc astfel 0nc3t s/ poat/ fi g/site perimetrul locaiei 0n
care se desf/oar/ activitatea, 0n funcie de sezon, specificul zonei s.a. Pentru c/ am
desf/urat acest joc toamna, 0ntr-o zon/ montan/, am inclus pe lista noastr/ urm/toarele
obiecte:
- En con de brad ; - " oset/;- " moned/;- " c(eie;- " ferig/; - " piatr/;- " frunz/ uscat/;
- " lingur/ ;- En vreasc; - En c/rbune
Descifrarea e'perienei: Cum a fost experiena desfurat? Cum ai procedat dup aflarea
sarcinii? Cu ce obstacole v-ai confruntat? Ce soluii ai gsit? Cum putei folosi aceast
experien n aciunile voastre viitoare?
Atunci c3nd lucr/m 0n ec(ip/ este important s/ ne facem un plan i s/ ne distribuim sarcinile.
&ste nevoie ca fiecare membru al unei ec(ipe s/ tie clar ce are de f/cut pentru a contribui la
reuita ec(ipei.
3lte meniuni: Poate fi introdus 0ntr-un program de activit/i outdoor ca simplu energizer, dar
valoarea acestui joc este dat/ de orientarea spre descoperirea elementelor care asigur/
succesul pentru lucru 0n ec(ip/.
Teste
4),>, 1+ 1+F9=>;,3+ I+4+>> & 2-6 ,5<'
"+3<=,1, B / 5 ,5<
4+5F=3<=/%=;=3 ><%-,J 4=)<=/,?+);<9
4e imbraca si se dezbraca cu
foarte putin a/utor
4pune o poezie din B
versuri
<i plac /ocurile colective cu
copii de varsta lui sau mai
mari
%erge la culcare fara sa fie dus "ovesteste o intamplare "oate viziona in spatiul public
un film sau o piesa
?oloseste Oc-ul fara a/utor "oate descrie doua
imagini si isi poate
aminti si povesti despre
locuri
<i place sa fie imbracat curat si
frumos
<si spala mainile si fata "oate e2prima verbal
diferentele dimineata,
amiaza si seara
3epeta silabele dupa adult ca
un ecou
?oloseste lingura, furculita,
cutitul
4tie sa /oace /ocuri cu tema
& de-a familia'
)opiaza figuri indicate
<si cunoaste numele de familie
<si cunoaste adresa
"oate compara 2 greutati
;otal 5 puncte total B puncte total E puncte
T.2TA*.A *./*.,.NTA*+-O* M.MO*+.+
4+MAG+N+ -AC)NA*.4



;estul M=muletul(+ste un test usor de aplicat. i se da copilului o foaie de 7artie si i se cere sa deseneze initial unbaiaiiia/a oiEi/i iu6/6/oiu /7767iuP7 /76
l un baietel,apoi o fetita, asa cum poate el
<5;+3"3+;,3+, 3+F@>;,;+>=3
Q5u Ktim art care s solicite mai mult inteligen# dec$t desenul(!
?unc#ia inteligen#ei e prezent oriunde n desen!

)ategoria , "uncte
=mule#ul este de neidentificat 8 p
+2ist un control Ki o ordonare a liniilor, cerc, triung7i, dreptung7i, spiral 1 p
=bs!. 1ac elementele sunt recunoscute ca pr#i ale corpului se ncadreaz n categoria -!
)ategoria -
1! prezen#a capului 1 p
2! prezen#a picioarelor 1 p
C! prezen#a bra#elor c7iar dac e lsat
spa#iu ntre ele Ki corp
1 p
Ba! prezen#a trunc7iului 1 p
Bb! lungimea mai mare dec$t l#imea
trunc7iului
1 p
Bc! figurarea umerilor 1 p
5a! bra#ele Ki picioarele tangente la corp 1 p
5b! bra#ele Ki picioarele ataKate c7iar
dac sunt amplasate incorect
1 p
6a! prezen#a g$tului 1 p
6b! conturul g$tului este o linie
continu ntre trunc7i Ki cap
1 p
7a! prezen#a oc7ilor &un singur oc7i
c$nd capul este desenat n profil'
1 p
7b! prezen#a nasului 1 p
7c! prezen#a gurii 1 p
7d! nasul Ki gura sunt realizate corect
&buzele sunt reprezentate prin dou
linii'
1 p
7e! prezen#a narinelor 1 p
8a! prezen#a prului 1 p
8b! prul bine plasatH capul nu este
reprezentat prin intermediul
transparen#ei
1 p
Ea! prezen#a 7ainelorH prima
reprezentare a acestora sunt nasturii dar
se admite Ki o simpl 7aKurare
1 p
Eb! lipsa transparen#ei Ki cel pu#in dou
elemente vestimentare
1 p
Ec! desenul complet al 7ainelorH
prezen#a a cel pu#in patru piese
vestimentare. cravat, vest, basc,
plrie etc!
1 p
Ed! costumul desenat corect, fr
omisiuni &prezen#a manKetelor'
1 p
18a! prezen#a degetelor 1 p
18b! numrul corect al degetelor 1 p
18c! detalii corecte la nivelul degetelor 1 p
18d! opozi#ia policarului 1 p
18e! desenarea palmei ntre degete Ki
bra#e
1 p
11a! bra#ele articulate la umeri, la coate 1 p
11b! articularea gambelor la genunc7i Ki
/sau la coapse
1 p
12a! propor#ia capului &mai mic dec$t R
din trunc7i Ki mai mare dec$t 1/18 din
corp'
1 p
12b! propor#ia bra#elor &egale n
lungime cu trunc7iul sau pu#in mai
lungi dar s nu a/ung la nivelul
genunc7iului'
1 p
12c! propor#ia gambelor &inegale n
lungime n raport cu corpul sau pu#in
mai scurte'
1 p
12d! propor#ia picioarelor &lungimea lor
s fie mai mare dec$t l#imea Ki mai
mare dec$t nl#imea corpului luiH s nu
depKeasc dublul gambei'
1 p
12e! prezen#a a dou gambe Ki a dou
bra#e &articularea m$inii Ki a
picioarelor'
1 p
1C! prezen#a clc$iului 1 p
1Ba! coordonarea motric a conturului 1 p
1Bb! coordonarea motric a
articula#iilor
1 p
1Bc! coordonarea motric a articula#iilor
capului
1 p
1Bd! coordonarea motric a bra#elor Ki a
gambelor
1 p
1Be! coordonarea motric a fizionomiei 1 p
1Bf! coordonarea motric a articula#iei
trunc7iului
1 p
15a! prezen#a urec7ilor 1 p
15b! pozi#ia Ki propor#ia corect a
urec7ilor
1 p
16a! detalii oculare &gene, spr$ncene' 1 p
16b! detalii oculare &pupilele' 1 p
16c! detalii oculare &propor#ia corect a
orbitelor'
1 p
16d! detalii oculare &strlucirea lor' 1 p
17a! prezen#a brbiei Ki a frun#ii 1 p
17b! brbia net distinct fa# de buza
inferioar
1 p
18a! capul, trunc7iul Ki picioarele n
profil
1 p
18b! profilul perfect &fr transparen#e
sau pozi#ie'
1 p

;=;,>. 51 puncte
;,-+> "+5;3@ 5<9+>@3<>+ 1+ 9S34;T
9$rsta mintal C B 5 6 7 8 E 18 11 12 1C
"uncta/ 2 6 18 1B 18 22 26 C8 CB C8 B2





Teste priective de cmpletare
MMetda pvestirilr5
,cest test const n a-i pune pe copiii mai mari de C-B ani s completeze o povestire
de/a nceput!
%odalitatea de aplicare
< se e2plic subiectului c i se vor spune mici povestiri/poveKti, neterminate, Ki c va
trebui s g7iceasc continuarea! 9a putea spune tot ceea ce vrea pentru c este ceea ce
crede el c este corect!
>a cei de v$rste mai mari, povestirile vor fi prezentate ca o prob de imagina#ie! +i
vor putea s spun ceea ce le vine n minte, pentru c nu este vorba de o prob de
inteligen#, ci de fantezie, Ki oricine poate avea idei diferite despre acelaKi lucru! 4e
povesteKte n mod direct, av$ndu-se gri/ s nu se dea nici o intona#ie unor pasa/e care-l
pot influen#a pe copil! sa
.valuarea
Ln ma/oritatea cazurilor, un singur rspuns este suficient pentru a scoate la iveal
e2isten#a unei probleme! ;otuKi, pentru a formula o /udecat mai sigur este bine a se lua
n considerare toate rspunsurile, pentru c astfel creKte posibilitatea eviden#ierii
conflictului!
Ln general, autoarea arat c se poate presupune e2isten#a unui comple2 n prezen#a unora
dintre urmtoarele aspecte n comportamentul subiectului.
1! 3spuns imediat n aKteptare!
2! "rezervarea comple2ului n rspunsul la alte povestiri!
C! 3spunsul Koptit dat repede!
B! 3efuzul de a rspunde la una dintre povestiri!
5! ;cere Ki rezisten# la rspuns!
6! 4ubiectul cere s renceap proba!
>! 1uss prezint o list de rspunsuri date de subiec#ii si normali, ca Ki liste cu
rspunsurile date de subiec#ii nevrotici, de la care putem ob#ine rspunsuri de tip
patologic!
"ovestiri ce sunt prezentate subiectului
1! "ovestea psrii G pentru a se observa ataKamentul copilului fa# de unul dintre prin#i
sau de am$ndoi!
@n tat Ki o mam, psri, dorm mpreun cu propriul lor copil n cuib, pe creanga unui
copac! 1intr-o dat izbucneKte un v$nt puternic, cuibul cade pe pm$nt! )ele trei psri se
trezesc brusc! ;atl zboar pe un brad, mama pe un altul, dar copilul ce urmeaz s fac*
+l/+a Ktie s zboare un pic!
3spunsuri normale.
%ica pasre va zbura pe o ramur din apropierea cuibului!
9a zbura spre mama sa!
9a zbura spre tatl su pentru c este mai puternic!
9a rm$ne pe pm$nt Ki va pl$nge p$n ce prin#ii vor veni s-l caute!
3spunsuri patologice
9a rm$ne pe pm$nt!
1ac ncearc s zboare, va cdea Ki va muri!
4-a ridicat de la pm$nt, dar dac va ploua mai tare va muri!
%ama Ki tatl l vor ascunde ntr-o tuf, dar va muri!
2! "ovestirea aniversrii cstoriei G pentru a se observa dac subiectul a fost Kocat n
prezen#a prin#ilor siH gelozia fa# de unirea prin#ilor!
+ste aniversarea cstoriei mamei Ki a tatlui! %ama Ki cu tata se iubesc mult Ki au fcut o
petrecere frumoas! Ln timpul petrecerii, copilul se ridic Ki se duce n fundul grdinii!
din ce cauz*
3spunsuri normale.
4-a dus s str$ng flori pentru prin#i!
4-a dus s se /oace!
5u l/o intereseaz conversa#ia!
, primit o not proast la Kcoal Ki s-a dus s se aKeze pe o buturug din grdin!
3spunsuri patologice
)opilul s-a dus n grdin pentru c se sim#ea st$n/enit! &1e ce se sim#ea st$n/enit*'
"entru c era aniversarea prin#ilor si, Ki mama nu vroia s-i dea tort, acela era numai
pentru tatl su!
4-a dus n grdin pentru c vroia s stea singur! &1e ce vroia s stea singur*' "entru c
nu vroia s stea n cas, tatl Ki mama fceau zgomot Ki copilului nu-i plcea! &)um
fceau zgomot tata Ki mama*' 4e distrau mpreun! &@nde dormi la tine acas*' Ln camera
prin#ilor mei!
"entru c s-a dus s mn$nce n grdin, neav$nd destul m$ncare!
"refera s fie singur!
"robabil c a vzut un alt copil mai vesel ca el Ki este nemul#umit de ceva! &1e ce
anume*' 4e g$ndeKte c nu este distractiv ca prin#ii s vorbeasc am$ndoi Ki ca el s
rm$n singur! 4e g$ndeKte c prin#ii se distreaz prea mult Ki copiii insuficient!
, plecat pentru c nu se sim#ea n largul su la aceast petrecere, pentru c nainte a fost
ru, insuportabil! 5u vrea s fac pe ipocritul!
)opilul se simte izolat, melancolic, gelos pentru c mama sa este at$t de iubit de tatl
su, se simte n plus, un strLn n aceast dragoste!
+ste foarte simplu. este suprat c nu se ocup suficient de el, Ki c petrecerea este pentru
prin#ii si!
C! "ovestirea mielului G pentru a se investiga comple2ul n#rcrii Ki al rivalit#ii fraterne!
= oaie Ki mielul ei se afl pe o pa/iKte! Ln fiecare sear mama i d lapte bun Ki cald
mielului Ki acestuia i place foarte mult! 1ar acest miel mn$nc de/a Ki iarb! Lntr-o zi
cineva i aduce mamei sale un alt miel mai mic, cruia i este foame, fapt pentru care
aceasta i d Ki lui un pic de lapte! 1ar oaia nu are destul lapte pentru am$ndoi, Ki atunci i
spune fiului ei. M5u am suficient lapte pentru am$ndoi, tu du-te Ki mn$nc niKte iarb
proaspt0(! )e va face mielul*
"entru a se vedea doar dac s-a instalat comple2ul n#rcrii, se va omite etape venirii
celuilalt miel, Ki se spune c oaia nu mai are lapte Ki c mielul trebuie s nceap s
mn$nce iarb!
3spunsuri normale.
9a merge s mn$nce iarb!
9a cuta lapte n alt parte &la o alt oaie'!
+ste un pic suprat, dar va merge s mn$nce iarb!
3spunsuri patologice
9a merge s caute lapte la o alt doamn! &%ielul va m$nca iarb*' 1a, va m$nca, dar
este foarte suprat pe mam, i va reproKa multe! )red c va muri!
5u va fi foarte mul#umit, dar se va duce s mn$nce iarb, va fi furios pe mama sa, l va
lovi pe cel mic Ki va pleca s mn$nce iarb!
9a fi gelos, va pleca departe Ki nu va mai privi la mama sa, ba c7iar va ncerca s-Ki
gseasc alta, dar nu va reuKi! 9a deveni cu timpul din ce n ce mai plLn de ura mpotriva
celuilalt, l va mpinge Ki va ncerca s-l loveasc cu capul, dar mai presus de orice se va
ndeprta!
9a ncerca s arate c este superior Ki va bea n grab laptele de la mama, c7iar dac a
but suficient nainte! 5u va lsa nimic celuilalt Ki apoi va merge s pasc iarb!
4e va preface c este stul, pentru a nu prea c-l intereseaz!
1ac se va supra va ncerca s-l mping pe cellalt miel ntr-o tuf cu spini!
4e va g$ndi. M5u mai are lapte0(, Ki nu va Kti de ce, dar se va supune! 9a merge imediat s
mn$nce iarb spun$nd. M+ste dezgusttoare0(, Ki va fi suprat pe mama Ki pe cel mic, Ki
inima sa va fi neagr de suprare! 1e fiecare dat c$nd cel mic se va apropia l va lovi cu
coarnele pentru a-l face s se supere!
4e va supra Ki-l va lovi pe cel mic!
B! Lnmorm$ntarea G pentru a investiga atitudinea privind agresivitatea, dorin#a de moarte,
sentimentul de vin, de auto-pedepsire!
@n cortegiu funerar trece pe strad Ki lumea se ntreab cine a murit! 4oseKte rspunsul. o
persoan care locuia n casa de acolo! )ine s fie*
"entru copiii ce nu n#eleg conceptul de moarte, relatarea se face astfel. M)ineva dintr-o
familie a luat trenul Ki a plecat foarte departe, urm$nd s nu se mai ntoarc niciodat
acas! )ine este*
3spunsuri normale.
4ubiectul va indica o persoan ce a decedat recent n familia sa!
+ste o persoan n v$rst, bunicul/bunica!
+ste cineva important, sau un oaspete, de aceea lumea se intereseaz!
*spunsuri patl6ice. +ste fat!
+ra un lup, un leu, sau poate un copil! &1e ce a murit*' "entru c era ru Ki trebuia s
moar!
;atl su!
+ tatl sau mama unui copil, poate un copil!
?iul cel mare!
;atl!
5! "ovestirea fricii G folosit pentru a se investiga asupra angoasei Ki auto-pedepsirii!
@n biat spune ncet-ncet. M)$t de fric mi este0( 1e ce anume i este team copilului*
3spunsuri normale.
?rica de a lua o btaie!
?rica de a lua o not proast!
?rica de un animal!
?rica de rzboi!
?rica de a-i muri singurul printe!
*spunsuri patl6ice
"entru c a venit vr/itoarea! &1e ce a venit vr/itoarea*' "entru a-l ucide! &1e ce vrea
vr/itoarea s-l ucid*' "entru c fata/biatul era uneori bun/bun, uneori ru/rea!
Li este fric de un 7o# care vrea s-l ucid! &1e ce ar vrea 7o#ul s-l ucid*' "entru c
acesta i-a strigat vorbe ur$te, pentru c nu-l place pe 7o#!
Li este fric c-l va m$nca lupul! &1e ce ar vrea lupul s-l mn$nce*' "entru c este un
copil foarte, foarte ru!
Li este fric de diavol! &)e vrea s-i fac 1iavolul*' 9rea s-l pun n cazanul cu foc! &1e
ce*' "entru c nu Ki-a ascultat prin#ii! &1e ce nu Ki-a ascultat prin#ii*' "entru c este
suprat pe mama sa!
Li este fric s fie singur, s se piard!
Li este fric c mama lui l va lovi pentru c nu a ascultat-o niciodat!
Li este fric de Kerpi!
6! "ovestirea elefantului G este utilizat pentru a se investiga comple2ul castrrii!
@n copil are un mic elefant care-i place foarte mult Ki care este at$t de gra#ios cu trompa
sa cea lung! Lntr-o zi, ntorc$ndu-se dintr-o plimbare, copilul intr n cas Ki constat c
elefantul s-a sc7imbat cu ceva! Ln ce s-a sc7imbat elefantul* Ui de ce s-a sc7imbat
elefantul*
*spunsuri nrmale:
)opilul a vzut o alt /ucrie mai frumoas, Ki a lui nu-l mai intereseaz!
5u elefantul s-a sc7imbat, ci copilul care a crescut Ki nu-l mai intereseaz s se /oace!
5u s-a sc7imbat!
Ui-a sc7imbat pielea!
Ln tip ce copilul lipsea, ngri/itoarea a vrsat ap pe elefant!
*spunsuri patl6ice
<-au retezat trompa!
4-a mbolnvit pe neaKteptate Ki este pe moarte!
< s-a spart un fildeK!
)$nd Ki roteKte trompa se vede c s-a spart! &)e g$ndeKte copilul*' 4e face palid Ki
ceva se sparge n el!
Ui-a rupt trompa Ki copilul este furios, sau dezamgit Ki trist!
7! "ovestirea elefantului construit G relatarea se face pentru a investiga note caracteriale
posesive Ki obsesive, eventual comple2ul anal!
@n copil a reuKit s construiasc ceva pe pm$nt &un turn', care-i place mult, tare mult!
)e va face* %ama sa l roag s i-l dea ei, el poate s i-l dea dac vrea! <-l va da*
*spunsuri nrmale.
<-l va da mamei! 4e va /uca cu el Ki apoi i-l va da mamei, dac i-l va cere!
Ll va arta tuturor!
3spunsuri patologice
Ll va pstra pentru sine! &1ac mama i-l va cere, el i-l va da*' 5u, pentru c este al lui Ki
el l-a fcut!
5u i-l va da pentru c este foarte frumos, nici mcar dac l va cere, l va pstra pentru el!
Ll va pstra n camera sa, dar nu-l va arta nimnui, pentru c lumea este prea proast
pentru a-l aprecia!
8! "limbarea cu tata sau cu mama G de regul folosit pentru a pune n eviden#
comple2ul lui =edip!
@n biat/o fat a plecat s fac o plimbare n pdure cu mama &sau cu tatl, dac este
vorba de o fat'! ,m$ndoi s-au distrat foarte bine! )$nd se ntoarce acas, Ki gseKte
tatl/mama cu o nf#iKare diferit fa# de cea obiKnuit! din ce cauz*
*spunsuri nrmale:
%ama/;atl este mul#umit/mul#umit!
%ama a pregtit o mas gustoas!
%ama/;atl a muncit mult Ki arat obosit/obosit!
4-au ntors prea t$rziu de la plimbare Ki tatl/mama era ngri/orat/ngri/orat!
%ama/tatl a primit o veste proast n timpul absen#ei lor!
*spunsuri patl6ice
;ata Ki-a sc7imbat nf#iKarea pentru c s-a transformat ntr-un soldat Ki eu cred c este
foarte suprat pe copilul su! &1e ce*' "entru c s-a purtat ur$t cu mama n pdure! &)e a
fcut*' , lovit-o0!
;atl Ki-a sc7imbat aspectul pentru c este bolnav, a rcit, e bolnav ru, ceea ce nu-i va
plcea mamei!
;atl nu a vrut s vin cu ei, a rmas s lucreze, dar nu este mul#umit! &1e ce*' "entru c
nu a stat cu mama! &)e l-a mpiedicat s stea cu mama*' )opilul, care a luat-o pe mama!
%amei i este team de ceea ce au fcut mpreun n pdure, de ceea ce se putea
nt$mpla! &)e se putea nt$mpla*' Li era team c tatl su s nu ncerce s seduc fata!
%ama este geloas!
E! "ovestirea anun#ului G n special utilizat pentru a cunoaKte dorin#ele sau temerile
copilului!
@n copil se ntoarce de la Kcoal/sau de la o plimbareH mama i spune. M5u ncepe
imediat s-#i faci temele, am o veste s-#i dau0(! )e are de spus mama*
*spunsuri nrmale:
%ama vrea s-i spun o poveste!
+ste vorba de o mas bun sau de o vizit!
%ama a primit o veste bun!
%ama vrea s-i dea sfaturi despre cum s-Ki fac lec#iile sau sfaturi despre via#
&generale'!
*spunsuri patl6ice
%ama i spune c nu trebuie s mearg pe strad! &1e ce*' "entru c l va lovi o maKin!
%ama vrea s-i spun c nu a fost cuminte Ki c nu a ascultat-o!
%ama l va anun#a de moartea tatlui su, a fra#ilor Ki a surorilor sale, sau de o boal grea!
18! 9isul ur$t G imaginat pentru a controla povestirile precedente!
@n copil se trezeKte diminea# agitat Ki spune. M)e vis ur$t am avut0(! )e a visat*
*spunsuri nrmale:
5u Ktiu pentru c eu nu visez!
, visat un rzboi!
, visat un animal care-l/o m$nca!
3spunsuri patologice
"entru c au luat trompa elefantului!
, visat c mama sa murise! &)e s-a nt$mplat*' , fost lovit de o maKin!
@n om ru l-a ucis cu un cu#it mare! &1e ce a fcut omul asta*' "entru c biatul vroia s
treac strada s mearg la el!
) diavolul a venit s-l ia! &1e ce*' "entru c nu ascult niciodat!
, visat c rmsese singur! &1e ce era singur*' ,Ka a vrut el! Li era mai bine singur! &)um
poate a/unge s fie singur*' 4e poate pierde, poate greKi strada sau cdea ntr-o groap Ki
muri!
, visat c era cineva n camer care vroia s-l ia, un 7o# de copii!
VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV
&dentifica si 'tili$ea$a Competentele
Tip: activitati practice
Grup tinta: )--). ani
%copul: identificarea competentelor relevante pentru desfasurarea activitatii pe un post de
munca
Obiective
%a se recunoasca abilitatile necesare pentru desfasurarea sarcinilor specifice postului;
%a se observe modul de utilizare al competentelor profesionale in rezolvarea de probleme in
interiorul organizatiei;
%a se e!traga competentele caracteristice pentru un anumit post;
%a se verifice gradul de conturare al competentelor pentru propria persoana;
!rup tinta: tineri de peste )- ani ce sunt in cautarea unui loc de munca sau ce isi doresc sa isi
consolideze cunostintele despre competentele implicate in cariera.
"ateriale necesare: flipc(art, pi!uri, foi;
#escriere
8aza ): Jestionarea grupului - grupul de participanti va fi impartit in ec(ipe. 8iecare ec(ipa va
avea sarcina de a reprezenta o ec(ipa de munca ce trebuie sa rezolve o anumita problema cat
mai eficient posibil.
8aza *: Constituirea ec(ipei - fiecare ec(ipa va trebui sa reprezinte o organizatie, fiecare
membru isi va asuma un post si se vor discuta responsabilitatile aferente ;notate pe lista de
responsabilitati specifice fiecarui membru<. Identificarea responsabilitatilor se realizeaza de
cel care ocupa postul, fiind clarificate cu ajutorul celorlalti membrii ai ec(ipei.
&!emplu:
&c(ipa ): Kotelul Jladiator
Posturi:
). eceptioner - primeste noii clienti, se asigura de disponibilitatea camerelor;
*. Paznic - asigura paza si siguranta (otelului;
3. Animator - produce o atmosfera placuta in interiorul (otelului, supraveg(eaza salile in care
se desfasoara activitati de amuzament;
@. Camerista = curata si aranjeaza camerele,
+. $anager calitate - se asigura de calitatea serviciilor prestate, monitorizeaza activitatea
angajatilor
-. %ecretar = pastreaza contactul cu institutiile partenere, realizeaza rapoarte, realizeaza
contabilitatea primara si asigura comunicarea intre conducere si angajati
8aza 3: Introducerea problemei - moderatorul va juca rolul unui client problematic si va face in
asa fel incat angajatii sa se implice cat mai mult in rezolvarea problemei.
&!emplu:
Problema: Enul din cei mai fideli clienti ai Kotelului Jladiator este aparent nemultumit de
serviciile (otelului. &ste indignat de modul in care s-a servit masa, considera ca in camera nu s-
a facut curatenie, nu a dispus de cone!iune la internet iar mai mult, sustine ca i-au disparut
lucruri de valoare din seif.
8aza @: ezolvarea problemei - ec(ipa este lasata sa gaseasca o strategie de rezolvare a
problemei, toti angajatii fiind convocati intr-o sedinta de urgenta de catre managerul de
calitate. %e va elabora lista de probleme si fiecare angajat va fi solicitat sa ofere o e!plicatie
pentru cele intamplate si sa gaseasca modul in care se poate implica in remedierea problemei
alaturi de colegi.
8aza +: &!tragerea competentelor - moderatorul va avea rolul de interogare a participantilor
pentru a facilita e!tragerea competentelor de munca;
&!emplu:
Lipuri de intrebari: Ce trebuie sa cunoasca un angajat aflat pe postul tau6 Care sunt conditiile
pentru a putea ocupa un astfel de post6 Ce anume trebuie sa faci pentru a practica aceasta
meserie in cele mai bune conditii6 Care sunt competentele de baza care le detii acum>ce
competente crezi ca trebuie sa le ameliorezi si cum se poate obtine acest lucru6
Bota: pe masura identificarii cunostintelor, deprinderilor, abilitatilor si a competentelor
relevante pentru post, acestea se vor nota pe flipc(art. Elterior, se vor purta discutii impreuna
cu moderatorul despre modul de reprezentare a competentelor in C2 respectiv de modul de
dobandire pentru a putea obtine o performanta optima pe post ;calificare profesionala,
practica, utilizarea abilitatilor si metodelor de invatare<.
Testul Dalai7-ama
+ste interesant! 5u trisa prin a te uita la raspunsuri! %intea este asemenea unei parasute.
functioneaza cel mai bine atunci cand se desc7ide! ;estul este amuzant de parcurs insa
trebuie sa urmezi instructiunile indeaproape!
5u trisa! 3aspunde la puncte pe masura ce inaintezi!
;estul este format din C puncte iar daca le vezi pe toate inainte de a termina nu vei obtine
rezultate sincere! )oboara cu privirea incet si rezolva fiecare e2ercitiu pe masura ce
avansezi!
5u te uita la ceea ceea ce urmeaza! <a-ti creion si 7artie si noteaza-ti raspunsurile pe
masura ce parcurgi punctele testului! 9ei avea nevoie de acestea la final! ,cest este un
c7estionar sincer care iti va dezvalui multe despre adevaratul tau sineW
1! ,ran/eaza urmatoarele 5 animale in ordinea preferintei tale.
a! 9acab! ;igru
c! =aie
d! )al
e! "orc
2! 4crie un cuvant care descrie fiecare din urmatoarele.
a! )aine
b! "isica
c! 4obolan
d! )afea
e! %are &intindere de apa'
C! Iandeste-te la cineva &o persoana care te cunoaste si ea si care este importanta pentru
tine' pe care sa poti raporta la una din urmatoarele culori &;e rog sa nu repeti raspunsul de
doua ori! 5umeste doar o singura persoana pentru fiecare culoare'!
a! Ialben
b! =ran/
c! 3osu
d! ,lb
e! 9erde

st este un c7estionar sincer care iti va dezvalui multe despre adevaratul tau sineW
*aspunsuri.
1! =rdinea prioritatilor in viata
9aca semnifica ),3<+3,
;igrul semnifica %,513<+
=aia semnifica 13,I=4;+
)alul semnifica ?,%<><+
"orcul semnifica -,5<
2! "ersonalitate
1escrierea facuta cainelui sugereaza propria ta personalitate!
1escrierea facuta pisicii sugereaza personalitatea partenerului tau!
1escrierea sobolanului sugereaza personalitatea dusmanilor tai!
1escrierea cafelei sugereaza modul tau de interpretare a se2ului!
1escrierea marii sugereaza propria ta viata!
VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV
- A T . * A - + T A T . A

& 4tabilirea dominan#ei manuale, oculare Ki a piciorului '
a' DOM+NAN0A MAN)A-1
4e va cere copilului s mimeze ac#iunile de mai /os! +l este n picioare, fr nici un obiect
n m$n!
<nstructa/ . M ;u te vei preface c faci ceea ce eu #i voi cere!(
4e va nota la fiecare item m$na cu care mimeaz miKcarea respectiv!
1! )um ciocneKti la uK * ,rat-mi 0
2! )um faci cu m$na M la revedere( c$nd te despar#i de un prieten care pleac*
,rat-mi0
C! )um #i desc7ei nasturii cu o m$n * ,rat-mi 0
B! )um tai cu foarfecele * ,rat-mi0
5! )um #i piepteni prul * ,rat-mi 0
6! )um bei ap cu pa7arul * ,rat-mi0
7! )um arunci o minge * ,rat-mi 0
8! )um rsuceKti c7eia n broasc * ,rat-mi 0
E! )um te speli pe din#i * ,rat-mi 0
18! )um faci Ms$c( unui prieten * ,rat-mi 0
& >a aceast prob e2aminatorul va arta el nt$i miKcarea . un pumn deasupra celuilalt,
sc7imb$nd foarte rapid c$nd o m$n, c$nd cealalt deasupra !'
4e va nota m$na al crei pumn se aKeaz deasupra celeilalte!
5 = ; , 3 + , .
1 G c$nd E G 18 probe au fost efectuate cu m$na dreaptH
d - c$nd 7 G 8 probe au fost efectuate cu m$na dreaptH
4 - c$nd E G 18 probe au fost efectuate cu m$na st$ngH
s - c$nd 7 G 8 probe au fost efectuate cu m$na st$ng!
, - c$nd 5 G 6 probe au fost efectuate cu una din m$iniH
1 G 4 G >,;+3,><;,;+ 4;,-<> 1+?<5<;<9,;T
d G s G lateralitate par#ial definitivat
, - ,%-<1+X;3<+ & lateralitate oscilant, nedefinitivat '!
b'! DOM+NAN0A OC)-A*1
1'! 4e cere copilului s priveasc n diferite direc#ii ale camerei printr-un orificiu de 1 cm
diametru, aflat n centrul unui carton de 25 / 15 cm!
2'! 4e cere copilului s priveasc c$t mai departe printr-un tub lung, confec#ionat din
carton & de e2emplu, aflat n fa#a geamului s se uite la un copac sau la o cas aflat n
deprtare!'
C'! < se cere s priveasc pe gaura c7eii s vad dac se afl c7eia n broasc de partea
cealalt!
5=;,3+, . 1 G dac toate cele trei ncercri sunt efectuate cu oc7iul drept!
4 - dac toate cele trei ncercri sunt efectuate cu oc7iul st$ng!
d - dac numai dou ncercri sunt efectuate cu oc7iul drept!
s G dac numai dou ncercri sunt efectuate cu oc7iul st$ng!
, G c$nd C sau 2 ncercri sunt efectuate cu ambii oc7i deodat sau
- c$nd una este cu oc7iul drept, cealalt prob este efectuat cu oc7iul st$ng iar
a treia cu ambii oc7i!
c' DOM+NAN0A /+C+O*)-)+
1' < se va cere copilului s Kuteze ntr-o minge!
2' 4e va cere copilului s se urce pe un scunel!
C' 4e va cere s sar ntr-un picior &Kotronul ' pe o anumit distan#!
5=;,3+, .
1 G c$nd toate cele trei probe au fost efectuate cu piciorul drept!
4 G c$nd toate probele au fost efectuate cu piciorul st$ng!
d G c$nd numai dou probe sunt efectuate cu piciorul drept!
s G c$nd numai dou probe sunt efectuate cu piciorul st$ng!
8 O * M ) - A - A T . * A - + T 1 0 + +
1 1 1 G dreptaci complet cu lateralitate stabil definitivat!
4 4 4 - st$ngaci complet cu lateralitate stabil definitivat!
d d d - dreptaci complet cu lateralitate par#ial definitivat!
s s s - st$ngaci complet cu lateralitate par#ial definitivat!
1 4 1 , 414, 411, 144 G lateralitate oculo G manual ncruciKat Ki stabil definitivat!
- dsd, ssd, 1ss, s1s, sd1 etc, - lateralitate oculo G manual ncruciKat Ki par#ial
definitivat & pentru m$n , oc7i , picior! '
- 441, 114 G lateralitate oculo G manual omogen & st$ngaci sau dreptaci at$t
pentru m$n c$t Ki pentru oc7i' stabil definitivat!
- dd1, ss1, dd4, d1s, d1d, d1d, 44d, s4s, ss4 G lateralitate omogen par#ial
definitivat!
?ormula e2prim aKadar, pentru cine este lateralitatea par#ial definitivat! 1e e2emplu .
d1d G dreptaci complet cu lateralitate par#ial definitivat pentru m$n Ki picior!
Instrumentele de evaluare psihologic a persoanelor cu handicap aplicate n Romnia
Evaluarea gradului de autonomie i independen
1! 4cala de suport &4cale of 4upport - 4o4'
Descrierea scalei
Scala de Suport (Scale of Support SoS) este un instrument
psihometric, de fapt, o scal obinut ca rezultat al adaptrii Indexului
de Competen Social (Index of Social Competence ISC). Autori
acestui index sunt R. c!on"e# $i %. &alsh. 'n ()*+, cei doi cercettori
au aplicat ,S! pe un e$antion de format -./ persoane adulte cu
handicap de intelect care triau 0n comunitate, 0n 1ederea studierii a
(2 cate3orii de abiliti. Analizele statistice au demonstrat c exist
trei factori principali subiaceni competenei sociale. ,ndexul s4a
do1edit util 0n anchete5 studii cu pri1ire la ne1oile speciale, 0n special,
0n sectoarele social $i rezidenial.
6ece ani mai t7rziu, 0n ())+, pornind de la ,S!, o echip de
cercettori (8ruinin"s, R.9.: !hen, ;.9.: <a"in, =.!.: c>re?, =.S.) de la
@ni1ersitatea din innesota, realizeaz un studiu 0n 1ederea
identiAcrii componentelor competenei personale $i adaptarea la
comunitate, pe un e$antion reprezentati1 la ni1el naional, format din
persoane cu handicap de intelect care triau 0n locuine proteBate cu /
sau mai puini locatari.
Crin analiza factorial a /2 de 1ariabile au fost e1ideniate *
soluii principale care 0nsumeaz aproximati1 Bumtate din 1ariaia
total a 1ariabilelor obser1ate (D)E). !ele * componente identiAcate
pentru competena personal $i adaptarea la comunitate au fost
denumite astfelF
(. 0n3riBire personal $i abiliti funcionale
+. abiliti pentru 1iaa comunitar
-. abiliti pentru 1ia la domiciliu
D. probleme de comportament
2. obiecti1e $i scopuri de instruire comunitar
/. acti1iti din timpul liber
.. relaionare5 contact social
*. acceptare $i asimilare comunitar.
,mplicaiile pe care le are reducerea sutelor de indicatori ai
competenei personale $i adaptrii comunitare, la un numr relati1 mic
de indicatori compozii este discutabil.
Cornind de la aceste instrumente psihometrice, echipa de
cercettori olandezi implicat 0n pro3ramul ;?innin3 <i3ht a propus
utilizarea unei scale de suport $i 0n3riBire (Scale of Support SoS),
1alidat pe un e$antion reprezentati1. Ce baza scorurilor obinute $i a
abilitilor identiAcate se poate stabili cate3oria 0n care se poate aGa o
persoan cu handicap, din punct de 1edere al ne1oii de spriBinF
a) dependen (cu abiliti sczute):
b) cu ne1oi de spriBin (abiliti de ni1el mediu):
c) capabil de 1ia independent (abiliti formate).
,nterpretarea scalei
Scorurile obinute la SoS se clasiAc 0n trei 3rupeF
4 prima grup F scoruri de la D la . (abiliti formate 5 capabil de 1ia
independent):
4 a doua grup F scoruri de la * la (( (abiliti de ni1el mediu 5 ne1oie de
spriBin):
4 a treia grup F scoruri de la (+ la (/ (abiliti sczute 5 dependen).
H Cersoanele care obin scoruri de la D la ., sunt capabile de 1ia
independent $i pot a1ea un loc de munc: pot a1ea un domiciliu
personal: pot tri 0n locuine proteBate, chiar dac 0n primele luni au
ne1oie de mai mult spriBin. Centru aceste persoane se poate elabora un
plan de inter1enie personalizat pentru un trai independent.
H Cersoanele care au scoruri 0n inter1alul * I ((, pot s triasc $i s
0ntreprind acti1iti cotidiene utile: pot s desf$oare o acti1itate
lucrati1 util din punct de 1edere social, chiar dac nu este
remunerat. Cersoanele cu aceste scoruri au ne1oie de spriBin 0n 1iaa
zilnic. Clanul de inter1enie trebuie s recomande acti1iti care s
implice participarea familiei, rudelor, prietenilor, 1ecinilor etc.:
acti1itatea cotidian a acestor persoane trebuie s Ae bine or3anizat.
H Cersoanele cu scoruri 0ntre (+ $i (/, triesc izolat, 0n s7nul familiei,
departe de ceea ce se 0nele3e 0n mod curent prin existen 0n
societate. Aceste persoane sunt dependente $i au ne1oie mult spriBin
pentru a duce o 1ia pe c7t posibil normal: mediul lor de 1ia
trebuie s Ae pe c7t posibil accesibilizat. Adesea persoanele din
aceast cate3orie au ne1oie de 0nsoitor (de exemplu, cazul
persoanelor aGate 0n fotoliu rulant). Clanul de inter1enie personalizat I
C,C, trebuie s pre1ad acti1iti zilnice foarte bine or3anizate.
Jiind o scal de msur, scala SoS se caracterizeaz prin
etalonri la diferite ni1eluri $i prezint a1antaBul de a nu necesita un
etalon standard (>uille1ic, !.: Kautier S., ())*, p.(D). Alte a1antaBe ale
aplicrii scalei SoS sunt urmtoarele F
(este uor de administrat ; =timpul de aplicare este scurt ;= interpretarea
este simpl i rapid; =se poate aplica i pe parcursul procesului de reabilitare,
observndu-se astfel progresele fcute dup prima aplicare; =scala se
raporteaz la QI.
Ce baza e1alurilor cu aButorul scalei SoS, se 1a stabili la ni1elul
inspeciilor re3ionale, totalitatea ne1oilor de suport care reprezint
suma ne1oilor de suport ale Aecrei persoane. Se 1a $tii astfel c7te
persoane se aG 0n Aecare cate3orie. Lup cum s4a menionat, echipa
de e1aluatori (e1aluare a ne1oilor de spriBin $i nu a tipului sau 3radului
de handicapM) este format din lucrtor social, medic $i psiholo3.
Scorurile Scalei de suport i ngrijire - SoS.(bazat pe ,ndexul
!ompetentei Sociale, de R. c!on"e# $i %. &alsh, ()*+)
9andicapuri
adiionale
Abiliti de
comunicare
Abiliti de
auto0n3riBire
Abiliti sociale
'ntrebr
ile
( I -
scor 'ntrebril
e
D 4 2
scor 'ntrebril
e
/ 4 ((
scor 'ntrebril
e
(+ 4 (2
scor
. I ) D . 4 * D +N 4 +2 D (/ 4 +N D
2 I / - 2 4 / - (- 4 () - (( 4 (2 -
D + D + ) 4 (+ + . 4 (N +
- ( + 4 - ( / 4 * ( D 4 / (

Scorul 0mparte subiecii 0n + 3rupuriF
4 c7nd toate scorurile subiectului sunt 0n zona subliniat F 3rupul cu
abiliti sczute
4 c7nd toate scorurile subiectului sunt sub zona subliniat F 3rupul cu
abiliti crescute
Centru Aecare sector (handicapuri adiionale, abiliti de comunicare,
abiliti de auto0n3riBire $i abiliti sociale) scorul posibil este ( 4 D.
Scorul total posibil este D 4 (/.
Aceste scoruri fac posibil 0mprirea 3rupului 0n mai multe sub3rupuriF
D 4 . (abilitate crescut) I scorul 0ntre D $i . capabil de 1iaa
independent
* 4 (( (abilitate medie) I scorul 0ntre * $i (( are ne1oie de
spriBin
(+ 4 (/ (abilitate sczut) I scorul 0ntre (+ $i (/ persoane
dependente
Abiliti senzorial-perceptuale i psiomotrice
!robe de evaluare a activitii perceptive (analiz5sintez
percepti1, inte3ritatea procesului percepti1 pentru diferite modaliti
(A3ura complex Re#, proba 8ender4Santucci).
1. Proba Bender-Santucci
Croba 8ender4Santucci, proba e1alueaz abilitatea percepti14motric,
care presupune, capacitatea de a percepe corect conA3uraia spaial,
de a le compara 0ntre ele $i de a le reproduce. Lin punct de 1edere
psiho3enetic, abilitatea de a copia A3uri apare dup formarea
capacitii de a recunoa$te forme identice precum $i dup dez1oltarea
abilitii motorii de a urmrii conturul unei conA3uraii. Juncia
percepti14motorie este o funcie speciAc inteli3enei motorii $i
"inestezice, astfel 0nc7t dac apar abateri de la Oran3ul normalO, atunci
poate Ai 1orba de deAciene ale capacitii intelectuale, ale percepiei,
ale motricitii $i chiar ale stabilitii emoionale. Croba ofer a$adar
informaii asupra ni1elului de dez1oltare $i or3anizare percepti14
motorie.
Croba cuprinde 2 modele desenate pe un carton de (N5(2 cm. Se aplic
indi1idual, prin prezentarea succesi1a a desenelor intr4o ordine
prestabilita, subiectul a1and ca sarcina sa le copieze cat mai
Adel5exact.
;impul de executare nu trebuie limitat 4 dar poate Ai cronometrat,
psiholo3ul a17nd posibilitatea de a surprinde 0n acest mod ritmul de
munc caracteristic pentru Aecare subiect. Pste util s se obser1e
comportamentul subiectului precum $i modalitatea sa de lucru. Se 1or
nota toate procedeele folosite de subiect, $i anumeF desene efectuate
cu m7na st7n3, desene 0ncepute prin elemente de la dreapta $i
terminat 0n cele de la st7n3a etc.!otareF 0ntruc7t exist 1ariaii mari ale
produsului acti1itii 0n probele 3raAce, rezultatele sunt mai diAcil de
cotat $i de interpretat. Recomandm sistemul de cotare elaborat de
Santucci $i >alifret4>ranBon, care are ca referinta urmatoarele criterii F
construcia un3hiurilor diferitelor A3uri, orientarea A3urilor si a
elementelor componente, reprezentarea A3urilor in spatiu.

2. Testul Lauretta Bender sau Bender-Gestalt
;estul <auretta 8ender este o proba care masoara capacitatile
percepti1e, mnezice, de control percepti1o4motric, pun7nd 0n e1identa
e1entualele leziuni la ni1elul creierului. 'n constructia testului , <auretta
8ender a selectat din lucrarile lui &ertheimer ) desene 3eometrice,
alcatuind testul !ender"#estalt $. Aceste desene, diferite ca forma,
pozitie, 3rad de diAcultate sunt structurate de la simplu la complex.
Jiecare desen constituie un item al testului.
Cerformanta la acest test implica cu certitudine capacitatea corticala
de a percepe desenele si de a le reproduce4 sarcini care presupun o
Qinteli3enta normalaR pentru a A executate in mod direct. @neori
rezultatele sunt proportionale cu ni1elul mintal, alteori nu. Sistemul de
cotare a desenelor, propus de autoare are 0n 1edereF pozitia desenului,
corectitudinea, perfectiunea.
Croba 8ender este alcatuita din ) desene prezentate pe c7te un
cartonas cu dimensiunile de (N5(2 cm, care reprezinta itemii testului
numerotati astfelF A, (, +, -, D, 2, /, ., *. Lesenele se prezinta
subiectului separat, 0n ordinea stabilita de 8ender. Ji3urile trebuie
reproduse 0n ordinea prezentarii pe o foaie format AD.
,temii testului se coteaza dupa sistemul propus de =Sppitz. Acest
sistem ia 0n considerare tipul si numarul de de1iatii de la model, care
apar 0n reproducerile copilului.
Sistemul de cotare este urmatorulF se noteaza cu un punct orice
de1iatie de la model. Laca nu apar de1iatii, se acorda zero puncte.
Laca o de1iatie nu este clara, nu se puncteaza. Scorul mare obtinut de
un subiect este deci constituit din numarul de erori cuprinse 0n
desenele lui. Suma tuturor de1iatiilor, rezultata din abaterile
respecti1e, constituie cota Anala a erorilor subiectului respecti1.
Le1iatiile minore sunt i3norate.
Abiliti cognitive
1. Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini ogniti!e "BTPA)
cuprinde +- de teste pentru abilitatile co3niti1e, adica principalele
noastre capacitati enno3ene de prelucrare a informatiei. Aptitudinile
co3niti1e sunt cei mai puternici si mai stabili factori implicati
performantele noastre. 8ateria fost elaborat de o echip de experi 0n
psiholo3ie $i informatic, reunii 0n 3rupul !T>U,;RT.
Aptitudinile evaluate de "#!A$ sunt% abilitatea 3eneral de
0n1are (capacitatea de a dob7ndi noi cuno$tine $i de a opera cu
ele) :aptitudinea 1erbal (capacitatea de utilizare adec1at a lexicului,
sintaxei $i de comprehensiune a textelor): aptitudini numerice
(capacitatea de a 0nele3e $i opera cu coninuturi numerice):
aptitudinea spaial (capacitatea de a reine $i de a opera cu
reprezentri mintale spaiale): aptitudinea de percepie a formei
(capacitatea de percepere a constanei formei $i a detaliilor obiectelor
$i de discriminare A3ur4fond) : abiliti funcionre$ti (capacitatea de
a identiAca $i corecta detalii 1erbale $i numerice din textele scrise):
rapiditatea 0n reacii (capacitatea de reacie motorie la stimuli $i
rapiditatea procesrii informaiei) :capacitatea decizional (abilitatea
de a lua decizii corecte, c7t mai raionale).
Jiecare dintre cele * aptitudini co3niti1e de rele1ante pentru
performanta profesionala a fost operationalizata printr4o serie de teste
care o masoara. Uumarul de teste prin care s4a operationalizat o
aptitudine 1ariaza in functie de complexitatea Aecarei aptitudini in
parte. Astfel abilitatea 3enerala de in1atare Aind foarte complexa a
fost operationalizata prin sapte teste, dupa cum urmeaza F transfer
analo3ic (e1alueaz acele procese care ne ofer posibilitatea rezol1rii
de noi probleme pe baza similitudinii cu probleme deBa rezol1ate):
inhibiie co3niti1 $i memorie de scurt durat (e1alueaz capacitatea
de a i3nora Guxurile informaionale nerele1ante 0n raport cu sarcina de
rezol1at precum $i retenia, pentru un scurt timp, a informaiilor 0n
memorie) : memoria de lucru (e1alueaz capacitatea sistemului
co3niti1 de a stoca pe o durat scurt de timp informaii rele1ante din
punct de 1edere al sarcinii $i de a opera 0n paralel cu aceste
informaii) :interferena co3niti1 (e1alueaz capacitatea de a rezista
la intruziunile altor Guxuri informaionale dec7t cel rele1ant pentru
sarcin) : atenia concentrat (e1alueaz capacitatea de concentrare a
ateniei prin sarcini de amorsaB ne3ati1). ,n schimb, abilitatile
functionaresti Aind o aptitudine speciAca, cu mai putine fatete, a fost
operationalizata printr4un sin3ur test cu mai multe subscale.
2. GA#A "General Abilit$ #easure for Adults)
>AA (>eneral Abilit# easure for Adults) e1alueaza aptitudinea
intelectuala 3enerala cu aButorul unor itemi care necesita utilizarea
rationamentului si lo3icii 0n rezol1area de probleme care utilizeaza
exclusi1 desi3nuri si forme abstracte. @tilizarea de A3uri abstracte
non1erbale are scopul de a minimiza efectele cunostintelor, exprimarii
1erbale si a 0ntele3erii 1erbale asupra scorurilor testului. >AA
prezinta astfel a1antaBele unui instrument accesibil unei 1arietati lar3i
de oameni, cu deprinderi de comunicare diferite si pro1enind din medii
di1erse din punct de 1edere lin31istic, cultural si educational. ;estul
este format din // de itemi 3rupati 0n patru subscaleF ,dentitati
( necesita examinarea formelor si culorilor stimulilor pentru a
determina care optiune de raspuns este identica): Succesiuni necesita
analiza interrelatiilor 0ntre desi3n4uri pe masura ce acestea se misca 0n
spatiu): Analo3ii ( implica descoperirea relatiilor dintr4o pereche de
A3uri abstracte si recunoasterea relatiilor conceptuale similare 0ntr4o
pereche diferita de A3uri) !onstructii ( implica analiza, sinteza si rotatia
desi3nurilor spatiale pentru a construe o A3ura noua).
Se calculeaza at7t un coeAcient de inteli3enta (,V) >AA total, c7t si
scoruri pe Aecare dintre subteste. >AA se poate aplica at7t creion4
h7rtie, c7t si electronic, at7t indi1idual, c7t si 0n 3rup. Pste un
instrument de // de itemi cu c7te / 1ariante de raspuns, care poate A
aplicat 0ncep7nd cu 17rsta de (* ani. ;impul de administrare este de
+2 de minute si necesita un ni1el de 0ntele3ere a lecturii de clasa a
treia.
@tilitatea >AA ofera o masura coerenta a aptitudinii mentale
3enerale, care este un predictor excelent al performantei profesionale
si al multor fatete speciAce le3ate de comportamentul la locul de
munca. ,n plus, >AA este o masura extrem de scurta, care nu
presupune mai mult de -N de minute pentru administrare, incluzand
aici instructaBul. >AA este o proba psiholo3ica de clasa !, conform
clasiAcarii ACA., Aind accesibil 0n exclusi1itate psiholo3ilor.
%. Bateria #ultidi&ensionala de Aptitudini' !ersiunea (( "#AB-
((' #ultidi&ensional Aptitude Batter$-(()
8ateria ultidimensionala de Aptitudini, 1ersiunea ,, (A84,,,
ultidimensional Aptitude 8atter#4,,, %ac"son, ())*) a fost proiectata
pentru a furniza o masura comoda si scorabila obiecti1 a aptitudinii
co3niti1e 3enerale, adica a inteli3entei. Rezultatele se prezinta sub
forma unui proAl care contine 2 scoruri la subtestele 1erbale si 2
scoruri la subtestele de performanta. A8 masoara constructe
asemanatoare si urmareste 0ndeaproape ceea ce este considerat a A
cel mai 1aloros instrument de e1aluare a inteli3entei, testul &A,SF 0n
manualul ori3inal (%ac"son, ()*D), autorul testului prezinta corelatii
0ntre A8 si &A,S4R (&echsler, ()*() de .)D pentru scala Kerbala, ..)
pentru Cerformanta si .)( pentru scorul complet de inteli3enta.
A84,, consta din doua 3rupuri de scale, anume 1erbale si non1erbale.
!7te cinci scale sunt 3rupate 0n Aecare din dimensiunile WKerbalaR si
WCerformantaR. Aceste dimensiuni pot A administrate Ae separat, Ae
0mpreuna, pentru a se obtine o e1aluare completa a aptitudinilor
indi1iduale. 'n plus fata de cele (N scoruri ale subtestelor, A84,,
furnizeaza un scor V, Kerbal, un scor V, Cerformanta si un scor V,
!omplet.
A84,, este destinat e1aluarilor pe scala lar3a a aptitudinilor
intelectuale la adulti si adolescenti de peste (/ ani. !a si alte
instrumente de e1aluare a aptitudinilor mentale, A84,, poate A utilizat
0ntr4o 1arietate de scopuri si contexte, inclusi1 in a detecta anumite
afectiuni mentale. Centru a se obtine e1aluari 1alide cu A84,,,
testarea presupune existenta aptitudinilor de limbaB necesare celor
e1aluati pentru citirea si 0ntele3erea instructaBelor scrise precum si a
celor 1erbale.. Lin experienta autorului, maBoritatea pacientilor cu
afectiuni de natura psihica sunt capabili sa completeze testul.
A84,, foloseste itemi cu ale3eri multiple pentru toate subtestele. Lesi
continutul lor mer3e de la 1erbal si numeric p7na la ima3ini, 0n toate
cazurile sarcina respondentului este sa identiAce, dintre cele 2
1ariante, pe aceea care este corecta sau pe care o considera corecta.
Acest format al itemilor permite o 0nre3istrare facila a raspunsurilor
pentru Aecare persoana, o scorare structurata, pentru care nu sunt
necesare cunostinte foarte profesioniste, precum si scorarea,
interpretarea si prezentarea automata a datelor.
$aracteristici unice ale &A"'-((
Lesi numele a noua din zece subteste sunt identice cu cele folosite 0n
alte teste, incluz7nd, printre altele, Arm# Alpha si 8eta sau scalele
&echsler, A84,, foloseste un format diferit si nu are nici un item
comun cu 1reun alt instrument.
A84,, a fost proiectat 0ntr4un format care sa permita
administrarea 0n 3rup si automatizata, 0ntr4o maniera de scorare
con1enabila at7t manual c7t si cu aButorul calculatorului, folosind
etaloane actualizate. Laca prima editie a A8 folosea etaloane
echi1alate cu cele ale &A,S4R, a doua editie este bazata 0n 0ntre3ime
pe etaloane nord4americane, care se spriBina pe un recensam7nt recent
al populatiei acestei tari, dar si pe esantioane canadiene
reprezentati1e. ;oate acestea au dus la un succes rapid al testului pe
continentul nord4american. P1ident, 0n Rom7nia, A84,, se bazeaza pe
etaloane realizate pe esantioane normati1e rom7nesti, precum si pe o
adaptare serioasa, care 0n cazul scalelor Kerbale este chiar radicala.
Psantionul utilizat 0n Rom7nia pentru normarea A84,, a urmarit
0ndeaproape caracteristicile 3lobale ale populatiei rom7nesti desprinse
din ultimul Recensam7nt al Copulatiei (+NN+), cu toate corectiile
impuse de ,nstitutul Uational de Statistica si 1alabile la data de (N
februarie +NN. (httpF55???.insse.ro). Acest efort a fost facut pentru a
se asi3ura o c7t mai buna reprezentati1itate pe principalele criterii
demo3raAce.
Centru a raspunde c7t mai complet literaturii de specialitate din
domeniul testarii aptitudinilor mentale, pri1ind e1olutia scorurilor de
inteli3enta 3enerala 0n functie de 17rsta, esantionul normati1
rom7nesc a fost 3enerat pe (( 3rupe de 17rsta diferite, acestea Aind
c7t mai echilibrate si mai uniforme cu putinta.
). #atricele Progresi!e *a!en
atricile pro3resi1e sunt construite de %. !. Ra1en. Autorul a pornit de
la obser1aia fcut de !. SpearmanF %& cunoa'te natura particular a
mecanismelor mentale ale educrii 'i reproducerii contrastul lor
limpede 'i cooperarea lor constant (n toate actele de g)ndire 'i *liaia
lor genetic iat care ar putea * de+utul (nelepciunii nu numai
pentru psi,ologia aptitudinilor indi-iduale ci 'i pentru cea a
cunoa'terii..
Pxist trei forme, pentru trei scopuri de examinare a intelectuluiF
1! atrix ()-* I seriile A8!LP (matrice standard pentru populaia
3eneral: C -*)
+. atrix ()D. I 0n culori: seriile A, Ab, 8 (pentru copii $i examene
clinice: C D.)
C! atrix D.5/+ I seriile , X ,, (pentru studeni $i cadre cu studii
superioare: CA)
)*+ &atricile progresive ,-
Croba a fost construit pornind de la postulatul c 0n msura 0n
care principiile neo3enetice ale lui Spearman sunt exacte, ele trebuie
s permit alctuirea unui test care s diferenieze indi1izii 0n funcie
de capacitatea lor de a4$i mobiliza imediat calitile obser1aiei $i
claritatea raionamentului.
C -* conine /N de probe (2 serii a c7te (+ probleme). Soluia este
e1ident de la primele probleme din serie, iar ordinea de prezentare
furnizeaz un antrenament metodic 0n modul de a rezol1a aceste
probleme. ;estul implic o ordine standardizat a modului de lucru. 'n
aceste condiii, cele 2 serii furnizeaz 2 posibiliti de a 0nele3e
metoda $i 2 teste de capaciti mentale.
;estul permite e1aluarea aptitudinii subiectului de a stabili comparaii
$i de a raiona prin analo3ie.
!ontribuia Aecrei serii la nota total permite asi3urarea coerenei $i
1aliditii estimrii. Ra1en descrie matricile ca prob de obser1are $i de
claritate a 37ndirii. Jiecare prob este 0n realitate sursa sau ori3inea
unui sistem de 37ndire: de aici $i denumirea de matrici pro3resi1e. Are
o saturaie 0n factorul 3 de .*+.
)*. &atricile )/ 0 seriile A1 Ab1 "
;estul este folosit pentru persoane care au suferite di1erse
alterri de ordin co3niti1.
A fost introdus o serie nou de (+ probe Ab (Ab este o prob de
trecere 0ntre seria A $i seria 8). !ele - scale acoper ansamblul
proceselor intelectuale de care sunt capabili 0n 3eneral speciAce 17rstei
cronolo3ice de (D ani.
Jorma conine plan$e colorate. Le asemenea, exist $i o form cu
piese 0ncastrate. 'n situaiile 0n care este 1orba de subieci a cror
capacitate de a face comparaii $i analo3ii s4a maturizat5s4a deteriorat,
seriile pot permite determinarea ni1elului real prezent.
Lac subiectul are format capacitatea de a raiona prin
analo3ie se 1a utiliza C -*. Lac s4a 0nceput cu seriile A, Ab, 8 care
se do1edesc a A prea facile se poate continua direct cu !, L, este
(omi7nd din nota total seria Ab).
)*, &atricile 2. (!&A3
Croba a fost realizat pentru persoane cu inteli3en medie sau
peste medie, dar cu un ni1el de pre3tire superior. AstfelF dat 0n timp
liber aBut la determinarea capacitii maxime de obser1aie $i
raionament lo3ic: testul dat 0n timp limitat aBut la determinarea
rapiditii cu care execut corect o munc intelectual
Aceast form prezint dou serii. Seria WAR conine (+ probleme
pentru prezentarea $i exersarea metodei de rezol1are. Seria W8R are D*
de probleme care se aseamn cu cele din seriile !, L, $i P din C -*.
Rezol1area testului necesit cel puin (5+ or pentru subiectul cu
capacitate intelectual superioar. Atenia $i interesul sunt meninute
aproximati1 o or. Seria A se rezol1 0n (N minute $i cu aButorul ei
putem e1alua 0n c7te1a minute dac putem considera subiectul ca
deAcient, mediu, strlucitor. 'n ultima situaie i se 1a da seria 8 pentru
determinri mai certe.
+. Proba *e$ de &e&orie auditi!, a cu!intelor
;estul cuprinde o list de -N cu1inte din 1ocabularul uzual, aranBate
astfel 0nc7t s nu permit le3turi prin asociere.
AplicareF se cite$te lista de cu1inte (nu se spune c7te sunt)
cer7ndu4se mai 0nt7i subiecilor s Ae foarte ateni $i s 0ncerce s
rein c7t mai multe cu1inte. Lup citirea listei se las un timp de ( I -
I 2 secunde $i apoi se 0ncepe probaF QKei scrie c7t mai multe cu1inte.
Uu este necesar s le scriei 0n ordinea 0n care 1i le4am citit. !7nd
credei c nu 1 mai putei reaminti nici un cu17nt ridicai creionul 0n
susR. <ista se 1a citi ci o 1itez de un cu17nt la Aecare dou secunde,
cu intonaie clar, uniform.
!otareF Se acord ( punct pentru Aecare cu17nt corect reprodus.
Se iau 0n considerare $i cu1intele scrise 3re$it. ;otalul punctelor se
raporteaz la etalon.
Croba este etalonat 0n Rom7nia pentru copii de peste (- ani.

-. Crobe pentru e!aluarea aten.iei/
-.1 Proba de aten.ie concentrat, Pi0rron
Sunt prezentate ca modele D ptrate care au ata$ate ni$te linii.
ai Bos sunt desenate un anost de ptrate cu linii 0n diferite direcii.
Subiectul trebuie s pri1easc cu atenie cele D ptrate mari $i s
caute s $i le 0ntipreasc 0n memorie. Apoi 1a urmrii toat lista de
ptrate prezentate ca model.
;impul de lucru este de D minute. Se acord ( punct pentru
Aecare rspuns corect. Se calculeaz scorul doar pentru rspunsurile
corecte.
-.2 Proba de aten.ie distributi!, Praga.
Pste folosit 0n selecia personalului din a1iaie $i armat Aind
cunoscut $i sub codiAcarea U.L.(. acest test este sensibil la stabilirea
curbei oboselei. Se aplic colecti1. A fost elaborat de institutul
psihotehnic din Cra3a. ,niial a fost folosit indi1idual, dar din cauza de
timp a fost adaptat pentru a Ai folosit colecti1.
;estul conine dou pa3iniF
!rima pagin con)ine mai multe ptrate *cu latura de + cm, -n numr de
+... /iecare ptrat con)ine un numr notat cu caractere groase. Numerele
*de la +-+.., sunt a0e$ate -n deordine dup o -mpr0tiere probabilistic.
/iecare numr -ngro0at este -nso)it de un numr scris cu caractere mici -n
fiecare ptrat
A doua pagin *pagina de lucru, con)ine 1 coloane verticale -mpr)ite -n 2.
!rima coloan con)ine un numr oarecare de numere, iar a doua coloan
este liber urmnd a fii completat de ctre subiect.
Subiectul examineaz Aecare numr din coloan $i 0l caut 0n
cealalt pa3in cu caractere 3roase. 'l 3se$te $i obser1 $i numrul
scris cu caractere mici care4Yl 0nsoe$te $i4l scrie 0n locul liber
corespunztor.
'n afara msurrii ateniei distribuiti1e se msoar rezistena la
oboseal psihic prin compararea rezultatelor. Se folose$te $i 0n
determinarea fati3abilitii

1. Crob pentru e!aluarea i&agina.iei/
23peri&entul asociati!-!erbal
Pxperimentul asociati141erbal este modalitatea prin care %un3
0ncepe s lucreze cu pacienii, 0ncerc7nd s aduc la suprafa
elemente msurabile care se petrec 0n incon$tient. <ucreaz cu
pacieni psihotici. Pl a pornit de la ideea c dinamica asociaiilor este
baza.
Sunt DNN de cu1inte Istimul, crora le este asociat un rspuns. 'n
prezent lista a fost redus la (NN de cu1inte. , se cite$te subiectului
lista, Aecare cu17nt unul dup altul, iar persoana asociaz lucrul sau
ima3inea care4i apare 0n minte 0n le3tur cu cu17ntul. ;rebuie precizat
c este un test de atenie $i nu unul de inteli3en.
'n faza a doua se repet experimentul, iar subiectul trebuie s4$i
aminteasc ceea ce a rspuns prima dat.
Se msoar timpul de laten I care 1ariaz la prima parcur3ere:
receptorii probeaz prezena reaciilor Aziolo3ice I ace$tia Aind
indicatori de complex.
%un3 aBun3e la o prim concluzie I exist incon$tient, exist o
1ia psihic de care nu suntem con$tieni. T a doua concluzie este
construirea unei teorii a complexului care 1a Ai deAnit ulterior. Croba
cuprinde - etape separate 0n dou $edine, prima $edin cuprinde +
etape, iar a doua $edin o sin3ur etap. Se citesc cu1intele: subiectul
rspunde, se msoar timpul de laten: totodat terapeutul noteaz $i
manifestrile subiectului (r7de, pl7n3e, etc). Se ia o pauz de (2
minute, apoi se citesc iar cu1intele 0ncerc7nd ca subiectul s4$i
reaminteasc prima reacie. Se noteaz cu OYO, dac reu$e$te s4$i
aminteasc prima reacie, cu ONO dac nu $tie, $i cu O4O dac 3re$e$te.
Se selecioneaz ierarhic cu1intele, primele Aind cele cu un punctaB
mare apoi celelalte. Centru a treia etap se cer asociaii pentru
cu1intele cu un punctaB mare. Amintirile in de triri 0ncrcate
emoional: conteaz tipul de relaionri: apar structuri performante
(scheme) numite arhetipale. Tdat acti1at un arhetip, acioneaz la fel
pentru toi cei care au o anumit 1alen speciAc mediului 0n care s4a
format.
4actorul motivaional
Crobe pentru e!aluarea di&ensiunii &oti!a.ionale/
(n!entarul de &oti!atie a perfor&antei-Achie!e&ent
#oti!ation (n!entor$ "A#()
Lez1oltarea in1entarului de moti1atie a performantei4Achie1ement
oti1ation ,n1entor#, A,4 a plecat de la o serie mai lar3a de lucrari
proprii de dia3nosticare a aptitudinilor, ancorate 0n context aplicati1,
dar si de la acti1itatea practica tipica pentru psiholo3ia diferentiala,
care este mai puternic orientata spre domeniul cercetarilor
fundamentale.
'n conditiile ambelor perspecti1e mentionate, noul test si4a stabilit un
obiecti1 din a face posibila 0ntele3erea corecta a constructului
moti1atiei pentru obtinerea unor performante superioare, sau, pe
scurt, a Qmoti1atiei performanteiR, deAnit 0n sens lar3. Crin conceptia
care sta la baza scalelor, precum si prin formularea tuturor itemilor, s4a
dorit, de aceea, obtinerea unei rele1ante profesionale distincti1e,
urmarindu4se, 0nsa, 0n acelasi timp, ca scalele sa nu Ae limitate la aria
profesionala. S4a urmarit, mai de3raba, ca procedura sa Ae aplicabila 0n
toate domeniile 1ietii 0n care poate A experimentata o aspiratie spre
performanta si 0n care efectul acesteia poate A obser1at.
'n consecinta, A, este o procedura de dia3nosticare cu o
aplicabilitate foarte lar3a, cuprinz7nd o serie de dimensiuni care, 0n
mod con1entional, nu 0i sunt atribuite constructului de moti1atie pentru
performanta. Cosibilitatea de a calcula un scor 3lobal sau, dimpotri1a,
de a utiliza interpretari diferentiale ale fatetelor conceptului, permite
Aecarui utilizator sa decida sin3ur daca urmeaza conceptia noastra sau
se limiteaza la acele aspecte care, 0n conceptia sa, tin de 0ntele3erea
mai stricta a caracteristicii.
A, contine un numar de (. scale si un indice moti1ational
3lobalF8P 4 Cerse1erenta: LT 4 Lominanta :PU I An3aBamentul:P6 4
Si3uranta succesului: JZ I Jlexibilitatea:J< I Absorbirea: J@ I
Ue0nfricarea:,U I ,nternalitatea:=A 4 Pfortul compensator:<S 4 7ndria
perfomantei:<8 4 Lorinta de 0n1atare: SC 4 Creferinta pentru diAcultate:
SP I ,ndependenta: 4 S= 4 Autocontrolul si autodisciplina: S; 4
Trientarea spre status: &P 4 Trientarea spre competitie: 6S 4 Jixarea
scopului:
A, este 0n lucru 0n Rom7nia din anul +NN2. ;raducerea a fost realizata
printr4o procedura de traducere si retro1ersiune de <iana iclaus si
9oria Citariu 0n +NN2. !ule3erea datelor pentru adaptare si 1alidare a
0nceput tot 0n +NN2, cu un esantion mai de3raba redus ca 1olum.
Tbiecti1ele a1ute de cercetatori la acel moment erau de doua feluriF
(a) 3enerarea unui etalon experimental, pe un esantion de studenti si
un esantion de adulti an3aBati 0n munca si (b) experimentarea
le3aturilor 0ntre Ai si metafactorii 8i3 Ji1e, asa cum sunt acestia
masurati de UPT4C,4R (!osta X c!rae, ())().
'n +NN/ si +NN., colectarea datelor s4a concentrat asupra cule3erii unui
esantion normati1 1oluminos pentru Rom7nia, precum si pe cule3erea
de date experimentale cu caracter 1alidational, pentru contextul
rom7nesc.
@na din utilitatile principale ale A, este 0n domeniul psiholo3iei
muncii, industriale si or3anizationale, dar si in domeniul psiholo3iei
clinice. ulti din psiholo3ii care acti1eaza 0n acest domeniu prefera
administrarea online a chestionarelor, moti1 pentru care este
important sa Ae colectate date si analizate posibilele diferente 0ntre
administrarea creion4h7rtie si administrarea online a unui chestionar.
Centru 1ersiunea rom7neasca a A,, au fost colectate online U[D+).
Lintre acestea, (2. (-/.2(E) au fost colectate prin sistemul online
3erman, 0n care participantul este complet anonim, iar restul (+.+) prin
sistemul online rom7nesc, unde participantul trebuie sa primeasca o
in1itatie din partea unui psiholo3 autorizat si deci nu este complet
anonim. !ei ((2 barbati (+/..DE) si cele (2. de femei (-/.2(E) din
acest esantion online. care si4au declarat datele demo3raAce, au
17rste cuprinse 0ntre ++ si /) ani (m[-/.2*, s[(N.-*).
Sunt de asemenea colectate esantioane speciale de mana3eri, sporti1i,
someri si ele1i etc.
Analiza 5actoriala si modelul tri5actorial al motivatiei
Latele rezultate din esantionul normati1 rom7nesc au fost analizate cu
pri1ire la potri1irea lor cu modelul trifactorial al A,, enuntat de
Schuler, ;hornton, Jrintrup X ueller49anson (+NND). At7t analiza
factoriala exploratorie (PJA), c7t si analiza factoriala conArmatoare
(!JA) au rezultat 0n structuri foarte apropiate de cele raportate de
autori. 'n cazul analizei conArmatorii, indicele de potri1ire (>oodness of
Jit ,ndex) este doar cu putin sub pra3ul recomandat de .*N (>J,[..)2),
dar patratul aproximarilor (Root ean S\uare of Approximation) se
plaseaza si 0n Rom7nia, ca si 0n S@A sau >ermania, semniAcati1 sub
limita recomandata de.N2 (RSPA[.(+)), su3er7nd ca modelul
trifactorial ar putea di raAnat 0n continuare.