Obiective pe termen scurt 1.Formarea abilitatilor de intelegere 2.Dezvoltarea auzului fonematic 3.

Dezvoltarea capacitatii de a verbaliza intamplarile traite si cunostiintele insusite 4.Dezvoltarea capacitatii de a transforma cuvinte prin inlocuiri de sunete sau silabe 5.Activizare vocabularului pasiv 6.Formarea capacitatii de a formula propozitii simple si dezvoltate. Nivelul de plecare :nediferentierea sunetelor in cadrul cuvintelor,insuficienta dezvoltare a receptarii sunetelor transmise din limbajul interior si cel exterior,necunoastera semnificatiei multiple pe care o au cuvintele,neintrebarea cuvintelor cu un grad mai mare de abstractizare,capacitate redusa de formulare a propozitiilor. V.Evaluare finala Criterii de evaluare : Minimale :imbogatirea si activizarea vocabularului,stabilirea locului sunetului in cuvant si a cuvantului in propozitie,folosirea cuvintelor care exprima insusirile sau raporturile dintre obiecte si fenomene. Maximale :dezvoltarea capacitatii de a povesti in succesiune logica ceea ce a auzit si a vazut,folosirea corecta a cuvintelor cu caracter abstract sau generalizator. Instrumente de evaluare :teste standard,teste criteriale,convorbirea individuala si de grup,observatia spontana si dirijata,testul Zazzo. VI.Concluzii :evaluarea rezultatelro obtinute dupa aplicarea acestui program au evidentiat o reducerea partiala a disonantei afectiv relationara,atingerea unor obiective si o relativa dezvoltare a limbajului VII.Recomandari :folosirea testului situational,subiectul sa fie pus in situatii de viata cotidiana reale,in cadrul tuturor activitatilor subiectul sa fie stimulat pozitiv pentru dezvoltarea motivatiei intriseci privind activitatea de invatare-terapie,se i se dea subiectului sarcini gospodaresti in grupa si familie,continuarea programului de terapie.

Obiecte pe Obiecte termen scurt Formarea intelegere operationale -sa -sa suntele natura ; -sa simple -sa execute comenzi simple comsioane

Sarcina de invatare

Metode

Mijloace

Evaluare

Termen

realizar Imagini Obiecte Evaluare continua

repete Imitarea sunetelor din Demonstratia natura in soapta,in explicatia Exercitiul Jocuri imite ritm din prelungit,solicitarea execute diferite actiunilor comsioane

02.10.2

abilitatii de sunetele auzite

16.10.2

copilului de a executa Anomatopeice simple si verbalizarea

Dezvoltarea auzului fonematic

Sa

pronunte Pronuntarea unor seri Jocul silabelor din cuvinte Explicatia

Imagini colorate Obiecte Alfabetar

17.10.2

silabe opuse,sa de silabe opuse luate Exercitiul identifice silaba/cuvant,sa desparta silabe cuvinte. sunetele dintr-o paronime:pa-pe-pipo-pu-pa;ba-be-bi-bopozitiei sunetelor intro silaba sau in cuvant.Introducerea sunetelor silabe/cuvinte,exerciti de despartire in silabe a unor cuvinte. in bu-ba.Identificarea

17.11.2

Relatarea Dezvoltarea capacitatii cu ajutorul si fara

unor Imagini din Evaluare povesti,ima Interme 2 ajutorul Demonstratia

Sa povesteasca povesti cunoscute cu Explicatia

18.11.2

30.11.2

de verbaliza imaginilor,sa intamplarile relateze traite insusite si intamplare cunostintele traita.

imaginilor,ordonarea o imaginilor povestire ascultata.Povestirea unor intamplari sau activitati desfasurate dintr-o

Exercitiul

gini zilei.

cu diara

momentele

Dezvoltarea capacitatii de transforma cuvinte

-

Exercitii Sa

de Alfabetar si Evlauare imagini finala

formuleze transformare a unor Explicatia dupa cuvinte prin inlocuiri Demonstratia de sunete sau silabe. Exercitiul

01.12.2

a cuvinte

22.12.2

silaba de reper

Siguranta asigurarea unui mediu fizic si emotional sigur, asa incat elevii sa simta ca se pot baza pe adulti pentru a fi protejati de daune fizice si psihice

Educatie asigurarea unui mediu suportiv pentru invatare care sporeste motivatia si asigura oportunitati formale si informale de studiu si invatare

Comunitate- asigurarea unui sentiment de apartenenta la o comunitate, mai mult decat la o institutie; incurajarea elevilor sa participe la si sa primeasca sprijin de la comunitate; ( participarea la serviciile comunitatii este unul dintre cele mai puternice instrumente de crestere a stimei de sine pentru ca arata elevilor cum pot sa faca diferenta

Stima de sine asigurarea unui program rezidential bine planificat care sa extinda punctele tari si abilitatile si sa formeze o identitate pozitiva la multi dintre elevii dezavantajati economic si social care intra in scolile rezidentiale cu o stima de sine scazuta

Structura - asigurarea unui regim zilnic structurat

Pentru a ne asigura ca elevii au ample oportunitati pentru a-si dezvolta o puternica baza academica, personalul Vietii Elevului trebuie sa asigure programe care sprijina studierea si invatarea. Astfel de programe trebuie:

Sa ofere perioade de studiu zilnic in afara programului de scoala; Sa trimita elevilor mesajul ca studiul si invatarea sunt deprinderi valabile; Sa ajute elevii sa dezvolte bune obisnuinte de invatare; Sa invete elevii sa-si organizeze timpul cu intelepciune; Sa incurajeze un puternic sentiment al responsabilitatii; Sa sprijine elevii in dezvoltarea unuor nivele crescute de responsabilitate pe masura ce se maturizeaza (Unele scoli, cum este scoala Madeira din McLean, Virginia, de exemplu, asigura oportunitati pentru ca elevii sa-si sporeasca nivelul de independenta: responsabilitati primare si secundare intr-o cofetarie, intr-o librarie sau in dormitor sau alte responsabilitati la alegere; Sa asigure tutoring de catre persoane competente in diferite domenii. Scolile pot recruta studenti de la colegiile din apropiere, adulti surzi, sau pensionari sa vina ca tutori sau sa antreneze alti elevi sa fie tutorii colegilor lor. Sa se asigure ca elevii primesc sprijin si orientare in toate ramurile academice si sunt espusi la diferite modele de rol, mentori si stiluri de predare; Sa creeze programe innovative de imbogatire cum sunt cele oferite de KDES si MSSD, in care elevii au posibilitatea de a participa la cursuri cu tematica speciala, cum este construirea de ambarcatiuni, training in leadership, instruirea in tehnicile de lucru cu calculatorul, balologie (istoria diferitelor mingi folosite in atletism) si alte cursuri distractive, interesante si provocatoare; Sa asigure elevilor beneficiul de a invata despre subiecte care nu sunt in mod normal abordate in clase; 4

Sa asigure disponibilitatea pentru stagiul de tehnologia artei dupa ore. Sa faciliteze continuarea invatarii dupa orele de clasa; Sa ofere oportunitati ample pentru ca elevii sa devina instruiti in lucrul cu computerul; Sa asigure acces la informatii si resurse;

Cade prin urmare in sarcina personalului Vietii elevului sa-si assume un rol proactiv in dezvoltarea instruirii in engleza si in limbajul semnelor. Acesta se poate face in urmatoarele moduri:
-

Asigurand un mediu bogat in materiale printate, articole postate, anunturi, fotografii denumite etc. pe avizierul de noutati sau pe holuri in dormitor; avand acces la biblioteca in timpul orelor se seara si avadnd carti la dispozitie in dormitor; avand ziare noi la dispozitie; postand texte scrise despre evenimente curente si evenimente legate de temele ce urmeaza sa fie studiate in clasa; Expunand elevii laun mediu care promoveaza instruirea; Sporind aceesul elevilor la informatia scrisa despre evenimentele curente si evenimentele legate de surzi; Promovand interesul fata de literatura si alte forme de materiale scrise citind cu voce tare in ASL, discutand despre ceea ce citesc, si folosind activitati suplimentare ca filme sau excursii pentru a largi contextul si a adanci intelegerea; Asigurand un mediu care promoveaza citirea independenta. Aceasta cere o consideratie importanta, deoarece multi elevi spun ca nu citesc in dormitor deoarece socializarea este adesea predominanta in raport cu citirea; Incurajarea elevilor sa acorde o valoare ridicata cititului, continuarii dezvoltarii deprinderilor de instruire in afara clasei;

Oferirea de intalniri comunitare regulate in care elevii sa poata discuta probleme si sa vina cu solutii o Pentru a dezvolta la elevi un sens al apartenentei si al comunitatii

Modele de comportament exemplar din partea personalului o Pentru formarea unor paternuri corespunzatoare de comportament si de interactiune

Oferirea de oportunitati pentru ca elevii sa constientizeze consecintele actiunilor lor o Pentru a dezvolta un sens al responsabilitatii pentru actiunile lor o Pentru a invata elevii ca alegerile pe care le vor face vor avea consecinte, fie pozitive, fie negative

Oferirea de programe de mediere intre colegi nu sfatuire, in care colegii sa fie bine echipati pentru oferirea de sfaturi ca o structura pentru implicare sanatoasa a ambelor parti in lucrul cu dificultatile o Pentru dezvoltarea abilitatilor si relatiilor interpersonale o Pentru sporirea stimei de sine o Pentru invatarea elevilor sa rezolve probleme o Pentru imbunatatirea deprinderilor de comunicare

Oferirea de servicii de sprijin, ex. ateliere de lucru/prezentari de constientizare a consecintelor consumului de alcool, droguri, grupuri de sprijin, ateliere de lucru/training asupra unor aspecte precum hartuirea sexuale, HIV/SIDA, violul la intalniri. o Pentru a impartasi informatia corecta si resursele asupra subiectelor care au impact asupra bunastarii elevilor o Pentru a promova luarea de decizii bine informate de catre elevi prin dezvoltarea unei constiinte asupra consecintelor alegerilor lor

Incurajarea legaturilor familiale prin gazduirea de evenimente speciale sauorganizarea de cine nocturne, trimiterea de informari regulate, incurajarea elevilor sa scrie scrisori, sa trimita e-mail-uri, faxuri catre familiile lor, sa ramana in familie in week-end; crearea unei pagini web; invitarea parintilor sa viziteze dormitoarele; infiintarea de apartamente pentru familie; si invitarea parintilor sa vorbeasca elevilor despre slujbele lor, ca unele dintre multe alte exemple. o Pentru a facilita legatura elevilor cu familiile lor, chiar daca nu se vad zilnic

o Pentru a expune elevii la modalitatile in care familiile isi mentin legaturile, asa incat ei a procedeze la fel cand isi vor intemeia familiiile lor Intarirea intereselor si abilitatile elevilor prin ajutorarea lor sa exploreze o varietate de optiuni de cariera, invitand adultii din domeniile lor de interes sa vorbeasca elevilor si sa-i duca in vizita la locurile de munca de care sunt interesati o Pentru a permite elevilor sa exploreze si sa-si extinda ariile de interes si abilitatile Asigurarea elevilor cu oportunitati de experienta a muncii o Pentru deprinderea elevilor cu tehnicile de cautare a unei slujbe o Pentru promovarea abilitatilor interpersonale in relatiile cu coloegii si angajatorii o Pentru sporirea probabilitatii ca elevii sa-si gaseasca slujbe in viitor o Pentru a spori de doua-trei ori probabilitatea ca elevii vor detine o slujbe competitive in cursul unui an dupa terminarea scolii (Education Daily, 1997) Furnizarea de oportunitati pentru elevi sa lucreze in intreprinderi o Pentru a dezvolta la elevi o varietate de deprinderi legate de munca intr-un mediu autentic Asigurarea unui curriculum care intareste deprinderile de viata independenta, care include managementul banilor; servicii bancare; folosirea de TTY; retele etc; cum sa gasesti un apartament/ sa faci o depunere; sa intelegi utilitatile/ inchirierea unei masini, a unui spatiu; a cumpara o casa; a contracta o ipoteca; planificarea unui meniu/ cumpararea de alimente o Pentru a permite elevilor sa se pregateasca mai bine pentru viata de dupa scoala

Surzenia si cultura surdului

componente ale curriculum-ului

Deficientii de auz constituie o categorie de elevi cu probleme specifice. Desi pot fi divizati in diverse categorii, in functie de problemele diverse de comunicare, un aspect general de care trebuie sa se tina seama in educatie este raportarea lor la doua lumi: a surzilor si a auzitorilor. Ei au nevoie sa inteleaga si sa asimileze comportamente, valori, atitutudini si modalitati de comunicare proprii celor doua lumi. Prin modul in care este conceput acum curriculum-ul la nivelul scolii profesionale si al liceului, elevii cu probleme de auz si de comunicare sunt confruntati doar cu cultura auzitorilor, pe care o inteleg destul de greu si o asimileaza superficial. Modul propriu de perceptie a lumii: preponderent vizual, gandirea concret- situativa, imaginatia reproductiva si limitele in comunicarea orala, datorita vocabularului scazut, sintaxei deficitare si greutatilor in decodarea semantica, fac ca deficientul de auz sa fie excedat de exigentele unui curriculum reprodus dupa cel al auzitorilor. Fata de astfel de cerinte care depasesc cu mult posibilitatile sale, elevul cu probleme de auz reactioneaza prin pasivitate, formalism sau abandon. Sunt doua probleme: elevul deficient de auz nu se identifica cu cultura auzitorilor si, fara un ajutor individual sustinut si continuu, el nu poate sa asimileze aceasta cultura. In literatura de specialitate se formuleaza ideea ca, prin introducerea culturii surdului in curriculum, elevii deficienti de auz vor dezvolta o afinitate atat pentru cultura auzitorilor cat si pentru cea a surzilor din toata lumea si, in consecinta, vor aprecia mai mult valoarea si relevanta experientelor educative. Este necesar ca profesorii sa introduca elemente de cultura surdului in discutiile zilnice cu elevii si, in plus, sa existe in curriculum anumite tematici specifice, printre care: simtul auzului si impactul pierderii de auz asupra invatarii si vietii, intelegerea lumii prin ochii persoanelor surde si contributia unica pe care au adus-o si o aduc surzii la dezvoltarea societatii. Prin acest demers, este de presupus ca surzii si hipoacuzicii, scolarizati atat in scolile speciale cat si in cele de masa, vor fi ajutati mai bine sa-si inteleaga si sa-si accepte deficienta, sa se ataseze, sa se implice si sa se identifice cu o comunitate cea a surzilor din toata lumea si sa asimileze mai bine cultura auzitorilor. Toate aceste deziderate implica pregatirea speciala a unor cadre didactice, eventual printr-un masterat care sa le confere competente in educatia si instruirea deficientilor de auz. Folosirea adultilor surzi in educarea elevilor cu deficiente de auz este un avantaj datorita posibilitatii naturale de comunicare si de modelare umana.

Un model sistematic de integrare a culturii surdului curriculare

in unitatile

Atat profesorii auzitori pentru surzi cat si profesorii de limbi straine se simt inadecvat in raport cu cunostintele lor in cultura straina. In mod tipic, ambele grupuri au fost pregatite sa predea limbajul, nu cultura. Este nevoie de un model sistematic de integrare a culturii in curriculum. Un astfel de plan ar trebui sa aiba in vedere ca elevii sa poata:

sa perceapa un aspect cultural al comunitatii surzilor sa faca o declaratie cu privire la acel aspect sa stranga informatii de la surse legate de acel aspect sa examineze informatia, si sa o descrie, sa raporteze si sa analizeze descoperirile lor sa modifice si sa refaca declaratiile lor daca este necesar sa examineze un aspect corelativ intr-o alta cultura (ex. cea a auzitorilor) sa compare declaratiile refacute despre culturile surzilor si auzitorilor

Un astfel de model poate fi conceput pe stadii, fiecare urmarind obiective cognitive si afective adaptate experientei si intereselor elevilor: Stadiul 1 : Identificarea unei teme culturale. Temele culturale sunt provocatoare si incarcate emotional, ceea ce contribuie la motivarea elevilor. Cu cat tema va fi mai apropiata de experienta elevilor, cu atat ea va constitui un pretext de dezvoltare a limbajului si de dezbateri culturale. Dezvoltarile viitoare ale temei cad in responsabilitatea profesorului si a elevilor. Stadiul 2: Prezentarea fenomenelor culturale: prin picturi, fotografii, slide-uri, casete video, texte, joc de rol,simulari, biografii etc. Stadiul 3: Dialogul. Folosind un model al invatarii limbilor straine si o modalitate de comunicare care ii este accesibila ( limbajul semnelor, dactileme, sau un limbaj oral lacunar) pentru a-si exprima perceptiile si reactiile cu privire la diverse fenomene. Stadiul 4: Tranzitia la invatarea limbajului ( examinarea limbajului sub aspectul functiei, semanticii, sintaxei, vocabularului) necesar pentru a intelege mai bine tema. Stadiul 5: Invatarea limbajului corect. Limbajul necesar este acum furnizat pentru exersarea diferitelor tipuri de conversatii. Stadiul 6: Verificarea perceptiilor celor doua culturi. Elevii surzi isi compara lucrarile cu cei auzitori. Stadiul 7: Constientizarea culturala. Elevii isi pun intrebari cu privire la diferentele sociale de perceptie a surzilor fata de auzitori. Stadiul 8: Evaluarea limbajului si competentei culturale. Elevii se angajeza in activitati in care demonstreza intelegerea unitatii de invatare. Exemplu de Unitate de invatare: 1. Somajul 2. Ziare, reclame, liste cu posturi, C.V.-uri, ce pot fi folosite in legatura cu tema somajului 3. Tipuri de intrebari: Ce calificare iti trebuie pentru postul <x>? Ce trebuie sa faca un angajat daca simte ca este demis pentru alt motiv decat lipsa de performanta ? Care este legatura dintre somaj si folosirea calculatorului ? Ce legatura este intre discriminare si somaj? Ce legatura este intre succesul in obtinerea unui post si alte succese? 4. Tipuri de intrebari : Cum trebuie sa vorbesti la interviu ? R.- Politicos, scurt. Cum arati ca stii ce cerinte prevede postul ? R. Cunosc cativa termeni cheie care descriu cerintele postului si demonstrez ca sunt 9

capabil sa imi fac munca. Daca stii ca esti demis in mod nedrept, ce ton vei folosi fata de angajatorul tau? Ce ajutor pot avea surzii care utilizeaza calculatorul in munca lor? Ce mijloace ajutatoare de comunicare poti folosi la locul de munca? 5. Furnizarea unor modele de conversatie: cu ocazia unui interviu, intr-o pauza de cafea etc. 6. Verificarea perceptiilor initiale asupra temei prin compararea raspunsurilor lor cu anumite materiale care li se pun la dispozitie sau cu raspunsurile colegilor auzitori 7. Tipuri de intrebari: De ce exista diferente culturale in situatia de somaj? Ce efecte au pierderea de auz, personalitatea, asupra acestei situatii? Exista moduri diferite de reactie in diferite regiuni ale tarii in aceasta situatie? S-au schimbat unele din perceptiile tale asupra culturii in urma acestor lectii? Acest stadiu este unul al generalizarilor si o componenta importanta a instruirii. 8. Elevii folosesc limbajul achizitionat pentru a demonstra intelegerea unitatii de invatare. Se pot folosi minidrame, simulari, dialoguri etc. De exemplu, se poate face comparatia dintre un interviu la o companie de auzitori cu unul la Asociatia Nationala a Surzilor. Elevii proiecteaza singuri aceste activitati si sunt evaluati atat pentru folosirea limbajului corect cat si pentru demonstrarea cunostintelor culturale. Componentele descrise pot fi adaptate elevilor de diferite nivele de varsata prin cresterea sau descresterea participarii profesorului si prin alegerea unei teme care corespunde abilitatilor elevilor de la o clasa data.
(Material preluat si prelucrat din <Barbara Luetke-Stahlman and John Luckner - Effectively Educating Students with Hearing Impairments, Longman Publishing Group, 1991.

CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE INCLUZIVA ELENA DOAMNA- FOCSANI

PROIECT DE ACTIVITATE
DATA :14.02.2007
10

CLASA: a-VII-a B(deficienta de auz) PROPUNATOR:prof. educator GRIGORICA ANA-MARIA OBIECTUL: TERAPIE EDUCATIONALA DENUMIREA ACTIVITATII:Educatie artistico-plastica TEMA PLASTICA:Contrast cromatic cald-rece Florile primaverii PRODUSUL ACTIVITATII :Farfurii decorative OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE: a) obiective informative: -imbogatirea vocabularului plastic; -consolidarea cunostintelor depre culori reci si calde. b) obiective formativ-educative: -educarea vointei , a atentiei voluntare , a spiritului de ordine si disciplina; -consolidarea priceperilor si deprinderilor specifice; -dezvoltarea sensibilitatii si gustului estetic, a inventivitatii si creativitatii; -initierea in problemele plastice de descifrare si intelegere a operei de arta; -dezvoltarea capacitatii de a intelege si de a aprecia frumosul autentic, valoarea artistica. c)obiective emotional-afective: -cultivarea increderii in fortele proprii; -intarirea stimei de sine si autovalorizarea pozitiva.

OBIECTIVE OPERATIONALE Q1-sa schiteze subiectul lucrarii pastrand proportiile; Q2-sa se incadreze echilibrat in spatiul de lucru; Q3-sa obtina din amestec fizic culori calde si reci; Q4-sa creeze un spatiu plastic echilibrat cromatic; Q5-sa evalueze si sa autoevalueze lucrarile pe baza cerintelor enuntate anterior.

11

STRATEGII EDUCATIONAL-TERAPEUTICE 1) METODE SI TEHNICI:conversatia euristica, explicatia , demonstratia practica si teoretica, exercitiul, instructajul. 2)MIJLOACE DE INVATAMANT: -materiale pentru activitate (farfurii ceramica, pensule, tempera, carioci negre); -demonstrative (planse, jetoane de culoare, cerc cromatic, albume de arta); -intuitive (flori naturale). EVALUAREA FORMATIVA A ACTIVITATII SI A REZULTATELOR OBTINUTE Se vor aprecia lucrarile in functie de obiectivele enuntate, urmarind a dezvolta copiilor spiritual critic si autocritic, necesar pentru a forma acestora judecati de valoare artistica. OBSERVATII Se va urmari asigurarea unui climat de lucru adecvat, atat din punct de vedere al conditiilor fizice (iluminat adecvat) cat si cel al confortului psihic(emotional-afectiv). Se va urmari, sustine si incuraja atitudinea deschisa, permisiva si de colaborare intre copii.

12

Secventele activitatii

Tim p

Activitatea propunator ului

Activitatea copiilor

Metod e

Evaluare

Organizare a activitatii

1`

Prezentarea Isi pregatesc spatiul Instructaju Frontala materialelor de de lucru. l lucru, aflate pe bancile copiilor. Copii vor fi invitati sa faca o calatorie imaginara spre noul anotimp ce va sosi curand si sa enumere cateva caracteristici ale acestuia. Se va anunta tema si subiectul activitatii: FLORILE PRIMAVERII Se vor prezenta copiilor planse demonstrative, albume de arta cat si flori naturale, insistandu-se asupra culorilor calde si reci, cat si asupro cromaticii primaverii. Copiii raspund solicitarii, alcatuind Conversati o imagine mintala a euristica generala a primaverii. Frontala

Captarea atentiei

2`

Anuntarea temei si a subiectului

1`

Copiii vor fi atenti Conversati a euristica la propunator .

Frontala

Prezentare a materialulu i intuitivvizual

3`

Copiii vor identifica cromatica, combinatiile caldrece si efectul termo dinamic al acestora in materialele prezentate.

Conversati a euristica Demonstra tia teoretica

Frontala

` Secventele activitatii

Activitatea propunatoru

Activitatea copiilor

Metode Evalua re
13

lui

Demonstra rea tehnicii de lucru

5`

Pe o farfurie se va schita partial subiectul lucrarii, se vor obtine culorile necesare din amestec si se va trece la intinderea culorii pe suprafata de lucru, respectand directia si sensul pensulei. Se va trece la executie, subliniindu-se cateva criterii de baza ale lucrarii: -incadrarea echilibrata in spatiul vizat; -bogatia cromatica si nuantele calde si reci; -finalitatea lucrarii; -originalitatea. Se va supraveghea activitatea intervenind la nevoie, eliminand eventualele blocaje. Va sustine moral-afectiv copiii si va incuraja abordarile originale.

Copiii vor urmari Demonstra atenti demonstratia tia practica Frontala si vor raspunde Conversati formativa intrebarilor a referitoare la compozitia culorilor.

Activitatea propriuzisa

30`

Copiii vor trece la Exercitiul efectuarea Conversati lucrarii,dupa ce si- a euristica au ales subiectul preferat din materialele prezentate.

Frontala Individua la

14

Va face corectiile necesare, incurajand copiii sa formuleze intrebari la nevoie.

Evaluarea

3`

Se vor strange lucrarile pentru a fi privite,evaluate si comparate, tinand seama de obiectivele enuntate. Copiii vor fi incurajati sa emita judecati de valoare, prin intrebari ce vor viza problematica cromatica, contrastul caldrece al compozitiei,cat si originalitatea lucrarii.

Copiii vor raspunde,argumen tand alegerea celei mai reusite lucrari si vor fi invitati sasi autoevalueze activitatea proprie.

Conversati a euristica

Frontala Individua la

FI INDIVCIDUAL DE OBSERVARE I TERAPIE A COM PORTAMENTULUI VERBAL nr.4 Nume i prenume: Clasa:--------------------------coala-----------------------------------------------------Diagnostic--SINDROM DISLEXODISGRAFIC-------------------------------------------------------------------------------

15

Rezultate la probele de evaluare a limbajului Limbajul vorbit.Asimilare: - vocabular limitat(substantive, verbe,adjective i noiuni spaiotemporale);asociaz cuvintele bazndu-se pe experiena proprie; -slab flexibilitate n alegerea cuvintelor -cunotine limitate de vocabular abstract; -dificulti de metalimbaj; -nelege sensul propoziiilor simple i uneori confund faptele importante cu detaliile; LImbajul vorbit.Utilizare. -limbaj expresiv limitat; nu indic timpurile ,pluralul; -utilizeaz greit gramatica; -schimb des subiectul;nu ofer suficiente informaii interlocutorului; -nu tie s povesteasc. Limbajul scris. -Face raporturi greite ntre limbajul vorbit i cel scris(sunete i simboluri; -nelege mai bine cuvintele auzite dect cele scrise; -nu utilizeaz contextul pentru a nelege semnificaia cuvintelor; -lipsa prozodiei; -face greeli ortografice(nu are reguli de ortografie bine stabilite); -omite conjugarea verbelor sau o utilizeaz greit; -construiete greit frazele;i organizeaz greit povestirea ;prezint ideile ntr-o manier dezlnat;nu abordeaz ideile eseniale. -proastttt organizare a paginii;deformri ale literelor, omisiuni,inversiuni, etc.

Forme ale terapiei recomandate -Exerciii viznd dezvoltarea auzului fonematic i realizarea unei articulaii corecte pentru fiecare sunet al cuvntului(toate exerciiile prevzute n program). -Exerciii pentru dezvoltarea forei musculare a micrilor de finee a braelor i a minii dominante. -Ex. pentru dezvoltarea i perfectarea structurilor perceptivmotrice, vizuale i auditive:(schem

Perioada

Obser vaii

16

corporal,culoare,lateralitate,form,mndominant,orientare, organizare i structurare spaial, orientare i structurare temporal(toate ex.prevzute n program). -Ex.de orientare n spaiul grafic al caietului i executare cu fir continuu a semnelor grafice. -Ex.de discriminare a simbolurilor n scopul evitrii sau corectrii confuziilor n reproducerea grafemelor(diferenierea grafemelor datorate dificultilor de natur optic:u-n,m-n, fb,b-d,a-o; fonetic i auditiv:s-z,-j, t-d, c-g,ce-ge, ci-gi,ce-ci). -Ex.pentru discriminarea n combinaii monosilabice ,bi,tri i polisilabice,diftongi, triftongi,grupuri de consoane, silabe care se repet,grupuri de litere: -silabe directe-indirecte ; -analiz fonetic i grafic i sinteza la nivel de silab,cuvnt; -scrierea i citirea cuvintelor mono bi i trisilabice ; -formarea de silabe i cuvinte prin adiia unui element ; -scrierea i citirea paronimelor; -compuneri de cuvinte din silaabe date; -completarea cuvintelor cu silabe care lipsesc; -ordonarea silabelor pentru a forma un cuvnt cu sens; -scrierea i citirea unor cuvinte care conin diftongi,triftongi,grupuri de consoaane; -scrierea i pronunarea unor cuvinte care conin peX; -scrierea unor cuvinte care conin doi de iila sfrit; - scrierea (i citirea )unor cuvinte care conin doi de nni de ee; -scrierea i citirea unor cuvinte cum nainte de pi b; -scrierea i citirea cuvintelor ce conin grupurile de litere: ce-ci ge-gi, che-chi, ghe-ghi; -scrierea duip dictare a unor iruri decuvinte structurate dup:a-confuzia grafemelor similare b-omiterea unor consoane c-eliziunea unor vocale d-cuvinte articulate i nearticulate -Ex. viznd discriminare propoziiilor din texte urmrind: -acordul subiect-predicat; -concordana timpurilor; -exprimarea corect a genitiv-dativului; -formarea i dezvoltarea noiunii de gen; -formarea deprinderii de adeosebi categoriile gramaticale;

17

-scrierea corect a ortogramelor; -folosirea corect a semnelor de punctuaie. -Ex pentru perfecionarea citirii;realizarea unei citiri corecte, contiente,expresive (conform programei). -Ex. pentru acctivarea vucabularului pasiv,,mbogirea vocaabularului i formarea deprinderii de a se exprima corect gramatical. (tipurile de exerciii sunt artate n program).

CALCULATORUL UN MIJLOC MODERN DE NVMNT

GIURA CONSTANTINA COALA SPECIAL CU CLASELE I VIII BAL Folosind calculatorul n activitatea instructiv-educativ contribuim la schimbri majore n ceea ce privete strategiile de lucru cu elevii, se rennoiesc tehnicile de predare i de nvare, modificnd radical rolul nvtorului. Calculatorul nu este utilizat pentru a nlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a veni tocmai n sprijinul predrii, ajutndu-l astfel s-i ndeplineasc mai bine funcia sa didactic fundamental. Prioritatea nvmntului o constituie informatizarea, softul educaional, reprezentat de programele informatice special dimensionate n perspectiva predrii unor teme specifice, ceea ce reprezint o necesitate evident presupus de aceast prioritate. Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o predare eficient. De ceva vreme, nvmntul romnesc a venit n ntmpinarea dorinei elevilor de a ti s utilizeze calculatorul. n acest sens i n coala noastr sunt oferite condiii pentru ca elevii s cunoasc activitatea cu calculatorul n cadrul orelor speciale pentru aceast disciplin. n activitatea pe care o desfor, ca nvtor-educator la clasa a III-a, am utilizat calculatorul (de fapt un laptop) cu diferite ocazii. La orele de Formare a autonomiei personale, cnd am discutat despre ,,obiecte de

18

toalet i mai precis la ,,obiectele folosite pentru splatul dinilor, le-am oferit o scurt prezentare Power Point ce a fost intuit, discutat, comentat i, dup aceea, au fost stabilite regulile de pstrare a cureniei dinilor. Astfel de imagini le-am prezentat pe laptop i la activitile despre ,,obiecte de mbrcminte i ,,obiecte de nclminte. Pentru ca percepia s fie fcut folosind ct mai muli analizatori, cnd a fost necesar, am folosit i imagini nsoite de sonor. Un exemplu elocvent l reprezint imaginile de toamn ce au fost nsoite de cntecul pus pe versurile poeziei ,,Toamna de Octavian Goga. Copiii au fost ncntai, iar dup prezentare am purtat discuii privind imaginile urmrite i, fcnd legtura cu observaiile fcute n natur, am stabilit concluzii privind aspectele specifice toamnei. La activitile de Stimulare cognitiv au urmrit prezentri cu legume i fructe specifice anotimpului toamna. Pentru evaluarea cunotinelor am pregtit fie pe calculator ce presupuneau colorarea numai a legumelor sau a fructelor de toamn. Pentru a mri gradul de dificultate, le-am cerut s scrie cifra corespunztoare numrului de legume sau fructe de un anumit fel, realiznd caracterul interdisciplinar al activitilor. Trebuie menionat faptul c, n cazul activitilor de terapie educaional complex i integrat pe care le desfor ca nvtor-educator, se realizeaz o ntreptrundere a cunotiinelor din domenii diferite, interdisciplinaritatea fiind atributul specific acestor tipuri de activiti. i pentru a da o not aparte acestor activiti am cutat s atrag elevii prin mijloace de nvmnt diferite dar, calculatorul a fost cel care i-a cucerit n totalitate. Deseori le-am prezentat filme artistice (,,Amintiri din copilrie) sau de desene animate ce reprezint poveti deja cunoscute de elevi. n acest fel, filmele au constituit o dovad a veridicitii celor transmise prin coninutul povetilor, contribuind prin cuvnt, culoare, micare la atragerea i activizarea elevilor, precum i la fixarea pentru mult timp a povetilor. Cum nivelul de cunotiine al elevilor este redus comparativ cu cel al elevilor din coala de mas, ei nc nu au nvat toate literele, folosim calculatorul i pentru jocuri ce presupun completarea unor silabe cunoscute, pentru desprirea n silabe a cuvintelor uoare, dar i pentru a citi propoziii n limita cunotinelor nsuite. Am folosit i jocuri cu un coninut preponderent matematic, ce au constat n

19

reprezentarea unor obiecte (figuri geometrice, flori, mingi, jucrii, psri) ce trebuiau numrate i comparate ntre ele. Multe alte jocuri desfurate pe calculator au avut ca suport figurile geometrice, ocazie cu care am recapitulat i fixat cunotiinele referitoare la forma i culoarea figurilor geometrice. Deoarece am nceput operaii de adunare cu 1 i 2 n concentrul 010, deja am ncercat reprezentarea unor probleme prin imagini pentru a realiza caracterul concret al acestor operaii. Dei este foarte greu pentru nceput, sunt convins c, lucrnd cu calculatorul n acest fel, ansa ca elevii s neleag problemele este mare. n cadrul activitilor ce presupun nvarea unor cntece am folosit CD player unde, pe CD am avut nregistrat cntecul, l-am audiat model, am analizat coninutul versurilor i, dup ce l-am nvat, n ncheiere, am cntat mpreun cu nregistrarea. Bucuria lor a fost mare cnd au constatat c pot cnta mpreun cu nregistrarea. innd cont de faptul c lucrez cu un numr redus de elevi, deoarece ei prezint cerine educative speciale, folosirea laptop-ului mi uureaz foarte mult munca, ajutndum n activitatea de predare-nvare. Acest tip de activiti sunt foarte atractive pentru elevi i asigur o participare activ a acestora pe tot parcursul activitii. Avnd n vedere noile tendine n metodologia didactic, se urmrete realizarea unei instrumentalizri optime a acesteia prin integrarea unor mijloace de nvmnt adecvate care au un aport autentic n eficientizarea predrii-nvrii. Bibliografie: Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative i complementare Stiluri i strategii, Editura Aramis, Bucureti, 2002 Husac, Melexina, colarul mic i calculatorul n nvmntul primar. Revist dedicat cadrelor didactice, nr. 1 3/2006, Editura Miniped, Bucureti, 2006 Joia, Elena, Pedagogie i elemente de psihologie colar, Editura Arves, Craiova, 2003 Maciuc, Irina, Formarea continu a cadrelor didactice, Editura Omniscop, Craiova, 1998

20