Inteligena disciplinat reuete s stpneasc cel puin un mod distinctiv de cogniie /

cunoatere caracteristic unei anumite discipline, unei meserii, unei profesii. Majoritatea
cercetrilor arat c dureaz pn la 10 ani ca cineva s stpneasc o anumit disciplin.
Inteligena disciplinat tie, de asemenea, cum s acioneze constant, n timp pentru a
mbunti competene i capacitatea de nelegere () Fr a stpni cel puin o disciplin
(cu adevrat), individul este sortit s acioneze la ndemnul altora, nu din proprie iniiativ.
Inteligena sintetizatoare preia informaii din surse diferite, nelege i evalueaz aceste
informaii n mod obiectiv, le pune laolat n moduri care au sens att pentru cel care
sintetizeaz ct i pentru cei din jur. Preuit n trecut, capacitatea de a sintetiza devine din ce
n ce mai crucial pe msur ce informaia se adun n mod ameitor.
Bazat pe disciplin i sintez, inteligena creativ ctig teren. Aduce n prim plan idei noi,
ridic ntrebri neobinuite, creeaz modaliti noi de gndire i ajunge la rspunsuri
neateptate. Scopul este ca rezultatele, ,,creaiile s fie acceptate n rndul ,,consumatorilor
de idei aflai n cunotin de cauz. Pornind de la ntemeierea acestei gndiri, pe un teritoriu,
deocamdat nestpnit de reguli, ea, inteligena creativ caut s rmn cel puin cu un pas
naintea celor mai sofisticat calculatoare sau roboi.
Fiind contieni de faptul c n prezent nu se mai poate tri izolat, inteligena respectuoas
remarc i primete cu braele deschise diferenele dintre indivizi i dintre grupuri, ncearc
s-i neleag pe aceti ,,aliii caut s lucreze n mod eficient cu acetia. ntr-o lume n care
suntem cu toii interconectai, intolerana sau lipsa respectului nu mai reprezint opiuni
viabile.
Mergnd la un nivel mai abstract dect cel la care se afl mintea etic