EVOLUTIA POLITICII ROMANESTI IN

GOSPODARIREA APELOR

Administratia Bazinala de Apa OLT

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE GOSPODARIRE A APELOR

Etapa I-a: pana in 1970 Gospodarire cantitativa a apelor controlul cantitativ al apelor.
In aceasta perioada a aparut prima lege a apelor, in 1924, care din punct de vedere
organizatoric a permis realizarea Sectiilor de apa pe bazine hidrografice, si mai apoi a
Sindicatelor hidraulice.
Etapa a II-a: 1970-2000 Gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor-controlul
calitativ si cantitativ al apelor.
In aceasta perioada au aparut:
Legea Apelor 8/1974;
Decretul 414/1979 privind limitele admisibile ale substantelor ce pot fi evacuate in cursurile de
apa;
Instructiuni privind prelevarea si analiza probelor fizico-chimice, biologice si bacteriologice(19721977);
Legea 5/1989 privind gospodarirea rationala, protectia si asigurarea calitatii apei;
Hotararea de guvern 1001/1990 privind stabilirea unui sistem unitar de plati pentru produsele si
serviciile de gospodarire a apelor;
Legea Apelor 107/1996.
Etapa a III-a : 2000 Gospodarirea durabila a apelor - controlul cantitativ si calitativ al apelor
si ecosisteme sanatoase.
Legea 112/2006 si Legea 310/2004 pentru completarea si modificarea Legii apelor 107/1996 si
HG 1854/2006 privind strategia nationala de management al riscului la inundatii asigura din punct
de vedere legislativ trecerea la o noua etapa de dezvoltare in domeniul gospodaririi apelor- etapa
gospodaririi durabile.

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

SISTEME GOSPODARIREA APELOR

DIRECTIA APELOR OLT

Balan

Adminstratia
Bazinala de Apa Olt
SCARA 1:1.275.000

Frum
oasa

Mic

Cormos

Ra
ul

SFANTU GHEORGHE

g
Topolo

Lotr
u

Brezoi

S.G.A. VALCEA

Rasnov BRASOVSacele
Doftana

ia
Pascoa

Latorita

Covasna
Ta
rl
un
g

Racovi
ta

Bo
ia

Ma
re

Sambata

Zarnesti

a
sn
va
Co

s
mi
Ti

ara
iso
st
Cpar
Ar

Codlea

ca)
Sin
a (
cai
Ser

S.G.A. BRASOV

Victoria

ig
Avr

es
Seb

io
tr
Lo

Ba Gh
rs imbase
a
l

Fagaras

Avrig

Cisnadie

S.G.A.
a SIBIU
ar

du
Sa

Belinul Mare

Bretcu
Targu Secuiesc

Ne
gr
u

S.G.A. COVASNA

Al

n
Cibi

ur
ia

Baraolt

Rupea

iu
ac
ib
rt
Ha
SIBIU

Saliste

Baile Tusnad
T

t
ol
ra
Ba

n
si
Ca

Hom
oro
dul

S.G.A. HARGHITA

na)
(Ste
Cozd

Agnitabac

MIERCUREA CIUC

Vlahita

Calimanesti

Ola
nes
tRAMNICU
i
VALCEA

Horezu

Berbesti

ta
tri
Bis
at
cav
Lun

na
Cer Oltet

Olanesti

Ocnele Mari

L E G E N D A
OLT

Cun
gri
soa
ra

Babeni

TIP LOCALITATE

Dragasani

MUNICIPIU RESEDINTA DE JUDET

Beica

Balcesti

MUNICIPII
og
Imin

ui
sl
Te

ORASE
SLATINA

RAURI IN B.H. OLT

Bals

SUPRAFATA - 24050 kmp

POPULATIE 2110507 loc

CONTUR S.G.A. OLT

S.G.A. OLT

CONTUR S.G.A. COVASNA

CONTUR S.G.A. BRASOV

Caraca
Draganesti-Olt
l (Mar
ioara) Siu

CONTUR S.G.A. VALCEA

Vla Caracal
dil
a

CONTUR S.G.A. SIBIU

CONTUR S.G.A. HARGHITA

Crus
ov

DUNAREA IN B.H.OLT
CONTUR BAZIN HIDROGRAFIC OLT

LUNGIME RETEA HIDROGRAFICA - 9872

km

A
RE
NA
DU

Corabia

15

30

60

90

120
Kilometers

Primele lucrri de amenajare a apelor: iazurile

Desigur c pentru a vinde i a cumpra, trebuie s existe producie i produse pe
baza resurselor naturale disponibile. Ca resurse erau disponibile doar pmntul
care putea s dea roade i apa. n pofida vitregiei istoriei, oamenii n-au uitat
binefacerile pe care le aduce apa, mai ales c unele ndeletniciri n ceea ce privete
utilizarea apei, n-au disprut niciodat. Pentru mcinarea grului, a meiului, pentru
adpatul vitelor i udarea grdinilor, apa era indispensabil. Aa se face c dup
anul 1200, amenajarea de iazuri i heleteie ia o amploare fr precedent. Aceast
evoluie se explic prin importana economic deosebit a acestor amenajri n
exploatarea unei moii. Existena iazurilor i a morilor fac s sporeasc valoarea
moiei respective. Iazurile aveau un rol multiplu: att pentru piscicultur, dar i ca
lacuri de acumulare a cror ap punea n micare morile sau acionau pive sau
drste, ori fierstraie, servea la adpatul vitelor i udatul grdinilor.
Pentru locuitorii teritoriului romnesc, amenajarea de iazuri sau heleteie nu era o
noutate, ele fiind o prezen permanent pe acest teritoriu. Dar, dup cum scria
Dimitrie Cantemir n Descriptio Moldaviae, noi am luptat mai mult i am scris mai
puin, documentele scrise n aceast privin datnd abia din secolul al XII-lea.

Primele lucrri de amenajare a apelor: iazurile

ntr-un document din 21 decembrie 1573, Eutemie, egumenul mnstirii

Bistria din judeul Vlcea, arta cheltuielile pe care le fcuse pentru
realizarea iazului de moar de la Bbeni: Adic eu, Eutemie egumenul
de la Bistria cum s se tie ce am cheltuit pre iazul de la moar de la
Bbeni, n zilele lui Alexandru Vod: aspri gata 3800 i 10 vaci grase i
10 oi i 12 rmtori grai i 4 bivoli i 200 obroace de gru i alte bucate
multe mnctoare.

Planificarea n domeniul apelor

Problema amenajrii dup un plan a cursurilor de ap a aprut odat cu dezvoltarea folosinelor
de ap, n special dup cel de-al II-lea rzboi mondial. Aceast problem a fost generat de
dezvoltarea industrial, de urbanizarea accentuat i de necesitatea unor producii agricole tot mai
mari i mai sigure. n aceste condiii, alocarea resurselor de ap ctre folosine a devenit o
chestiune complicat. S-a nscut astfel necesitatea realizrii lucrrilor de gospodrire a apelor
dup o anumit gndire, ntr-un cadru organizat, dup un plan. Spre deosebire de planificarea n
alte domenii de activitate, planificarea n domeniul apelor are o caracteristic specific. Astfel, apa
fiind un element dinamic, iar substanele pe care le colecteaz necunoscnd constrngeri de
granie administrative sau politice, ci numai fizice i hidromorfologice, apare mai mult dect
obligatoriu necesitatea ca planificarea resurselor de ap s se realizeze pe bazine hidrografice,
unitate natural de formare a resurselor de ap i totodat loc de manifestare a aciunilor
distructive ale apelor precum inundaiile i eroziunea solurilor.
Din acest punct de vedere Romnia se numr printre primele ri care nu numai c a introdus
administrarea apelor pe bazine hidrografice, nc din anul 1959, dar a realizat (n intervalul 1959
1962) i primele planuri de amenajare a bazinelor hidrografice.
Au fost elaborate Planurile de amenajare pentru 14 bazine hidrografice, precum i pentru Lunca i
Delta Dunrii, cuprinznd astfel ntreg teritoriul naional.
Elaborarea s-a realizat progresiv ntr-o perioad de circa 4 ani i a angrenat numai n activitile de
birou circa 120 150 de persoane.

Amenajri pentru producerea de energie hidroelectric

ncepnd cu anul 1890, se dezvolt o nou folosin de ap producerea de
energie hidroelectric. Prima uzin hidroelectric apare n Bucureti n anul
1892, UHE Grozveti i urmeaz uzinele Sadu I (1896) i Sadu II (1907),
Grebla (1910), .a.
Pentru noua folosin, un rol esenial l au barajele care creeaz lacurile de
acumulare i cderea necesar. Dac pn n anii 1935 1950, preocuparea
pentru baraje i centrale hidroelectrice era destul de redus, odat cu lansarea
planului de electrificare a rii, construcia de baraje i lacuri de acumulare a
cunoscut o dezvoltare exploziv. S-a format o nalt coal de proiectare i
execuie a barajelor i centralelor hidroelectrice. nainte de anul 1940, doar 2 3
ingineri romni mai proiectaser i executaser baraje. Graie unor specialiti
care s-au format cu repeziciune, astzi n Romnia exist peste 1200 de baraje,
din care 240 sunt catalogate conform criteriilor Comisiei Internaionale a Marilor
Baraje ca baraje mari.

Primul baraj n arc din ar

n 1945 a fost elaborat un plan general de electrificare a rii
prin care s-a stabilit ca amenajarea Uzina Hidroelectric
Sadu V s acopere vrful de sarcin din zona Ardealului Central.
n completarea schemei generale de amenajare a Rului Sadu,
care prevedea ase uzine dintre care Sadu I i Sadu II existau,
Sadu V urma s devin cea mai important. n acest context, n
1959 a nceput execuia barajului Negovanu. Este primul baraj n
arc din beton construit n Romnia

Baraj Negovanu

Priza Sadu II

Barajul Mesteacan-1966
Barajul Gura Raului-1980

ACUMULAREA FRUMOASA-1986

Amenajarea Hidroenergetica Lotru

Barajul si lacul de acumulare Vidra

Anul punerii in functiune: 1972
Barajul si statia de pompaj Petrimanu
Anul punerii in functiune: 1977
Barajul Galbenu
Anul punerii in functiune: 1977
Barajul si statia de pompaj Jidoaia
Anul punerii in functiune: 1977
Barajul si statia de pompaj Lotru-aval-Balindru
Anul punerii in functiune: 1979
Reteaua de captari si aductiuni secundare prin care se colecteaza atat
apele din bazinul Lotru cat si din bazinele raurilor invecinate

LACUL BRADISOR

Acumularea Petrimanu

ACUMULAREA VIDRA

Barajul Galbenu

Schemele cadru de amenajare i gospodrire a apelor

Trebuie remarcat faptul c aceste prime planuri de amenajare au avut la baz aprofundate studii
de specialitate: hidrologice, hidrogeologice, geotehnice, climatice, topo-geodezice, de evoluie
demografic, de dezvoltare teritorial i urban, alimentri cu ap potabil i industrial, de
mbuntiri funciare, navigaie, hidroenergetic, piscicultur etc.
Pentru ca un plan de amenajare s fie viabil el trebuie sa fie flexibil, dinamic, ciclic i prospectiv.
La aproape zece ani de la elaborarea planurilor de amenajare, n economia romneasc se
produseser importante schimbri, iar n bazinele hidrografice nivelul de dezvoltare a
amenajrilor hidrotehnice nu era cel prognozat. n consecin s-a simit nevoia unor corecturi i a
unei noi ealonri a lucrrilor de amenajare. S-a instituit astfel (n anul 1972) conceptul de
scheme cadru de amenajare pe bazine hidrografice. Aceste instrumente de planificare se
prezentau ca documente de sintez i, n general, s-au bazat pe nivelul de cunotine din
planurile de amenajare, cu puine adugiri. n schimb schemele cadru au constituit un pas
nainte n privina metodologiilor de calcule de gospodrire a apelor, dar ealonarea lucrrilor a
avut de suferit influena economiei de comand.
Au fost actualizate n perioada 1979-1982 i n anul 1990, completate n anii 19921993 i
reactualizate n anii 1998, 1999. Ceea ce se poate reproa schemelor cadru de amenajare este
optimismul exagerat al scenariilor de dezvoltare economico social i de aici a cerinelor de ap
ale folosinelor i deci a infrastructurilor inginereti, fapt care nu s-a adeverit. Nici chiar ultimele
reactualizri nu au sesizat c problema crucial n domeniul amenajrii i managementului apelor
n Romnia a devenit cea a managementului riscului la inundaii i atingerea strii bune a apelor.

OBIECTIVELE POLITICII DE GOSPODARIRE A APELOR

Obiectivul general al politicii de gospodarire a apelor este asigurarea unui
standard ridicat de viata din punct de vedere al apelor pentru toti cetatenii
Romaniei, dar in conditiile unor resurse de apa neuniform distribuite in spatiu si
timp, pentru aceasta este necesar a se realiza echilibrul dintre cerintele de apa
ale utilizatorilor si disponibilul surselor de apa.
Obiectivele specifice ale politicii de gospodarire a apelor sunt urmatoarele:
- Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si a populatiei
- Protectia si conservarea starii bune si foarte buna a apelor precum si atingerea
pana in anul 2015 a starii bune a apelor pentru corpurile de apa modificate.
- Atingerea potentialului ecologic bun pentru corpurile de apa artificiale si
puternic modificate.
- Reducerera riscului in situatii exceptionale inundatii, secete, poluari
accidentale, degradarea terenurilor etc.
- Cresterea cooperarii internationale.
- Dezvoltarea cercetarii stiintifice in scopul fundamentarii masurilor si actiunilor
pentru asigurarea gospodaririi durabile a apelor.

SCHEMA DIRECTOARE DE AMENAJARE SI MANAGEMENT A

BAZINULUI HIDROGRAFIC = instrumentul de planificare si dezvoltare
in domeniul apelor

Plan de Management al
Bazinului Hidrografic
(PMBH)

Plan de Amenajare a
Bazinului Hidrografic
(PAMBH)

1.Prevederi legislative la nivel european

Pilonii legislativi de baza in domeniul apelor

Directiva Cadru Apa

2000 / 60 / EC

Directiva Inundatii
2007 / 60 / EC

PLANUL DE MANAGEMENT
AL BAZINELOR HIDROGRAFICE

PLANUL DE MANAGEMENT AL
RISCULUI LA INUNDATII

2. Prevederi legislative la nivel national

Schema Directoare de Amenajare si Management
- Componente -

GESTIONAREA
CANTITATIVA
A RESURSELOR DE APA

PLANUL DE
AMENAJARE
A BAZINELOR
HIDROGRAFICE

GESTIONAREA
CALITATIVA
A RESURSELOR DE APA

PLANUL DE
MANAGEMENT
AL BAZINELOR
HIDROGRAFICE

PABH

Planul de amenajare a bazinului hidrografic este componenta structurala a

Schemei Directoare de Amenajare si Management a Bazinului Hidrografic si
are ca scop fundamentarea masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru:

realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale

folosintelor si disponibilul de apa la surse;

diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,

bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta,
eroziunea solului);

utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica si

hidroelectrica, navigatie, extragerea de materiale de constructii,
aquacultura, turism, agrement, estetica, etc.);

determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

OBIECTIVE SI ACTIVITATI PRINCIPALE

CUPRINSE IN PLANUL DE AMENAJARE

inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata si

subterana;

determinarea situatiei actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de apa;

identificarea amenajarilor structurale existente pentru asigurarea

disponibilului de apa la surse si a principalilor parametri de performanta;

determinarea cerintelor viitoare socio - economice si de mediu privind

resursele de apa;

identificarea optiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre

disponibilul la surse si cerintele de apa ale folosintelor;

evaluarea preliminara a riscului potential la inundatii pe bazinul

hidrografic;

OBIECTIVE SI ACTIVITATI PRINCIPALE

CUPRINSE IN PLANUL DE AMENAJARE

identificarea actiunilor, masurilor, solutiilor si lucrarilor necesare pentru:

atingerea gradului acceptat de protectie la inundatii a asezarilor umane si a
bunurilor;
diminuarea efectelor secetelor, tendintelor de aridizare, excesului de
umiditate si a eroziunii solurilor;
utilizarea potentialului apelor;
satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa (cerinte
hidrologice, hidraulice si ecologice);

identificarea constrangerilor, a conflictelor de interese si a solutiilor de

rezolvare;

analiza de impact si evaluarea riscurilor induse de actiunile, masurile,

solutiile si lucrarile propuse in planul de amenajare al bazinului hidrografic.

VEDERE IN PLAN

AMENAJAREA HIDROENERGETICA
A RAULUI OLT

CHE FAGARAS
CHE VOILA
CHE ARPASU
CHE AVRIG
CHE VISTEA
CHE SCOREIU

CHE RACOVITA
CHE LOTRIOARA

VEDERE IN PLAN
SECTIUNE LONGITUDINALA

CHE CAINENI
CHE ROBESTI

CHE CORNETU
CHE GURA LOTRULUI
CHE CALIMANESTI

AC VOILA
CHE TURNU
AC VENETIA
CHE DAESTI
AC VISTEA

CHE RM VALCEA
CHE GOVORA

CHE RAURENI

AC LOTRIOARA
AC ROBESTI

AC SCOREIU
AC RACOVITA
AC CAINENI
AC CORNETU

AC ARCESTI

CHE BABENI

AC ARPASU
AC AVRIG

CHE IONESTI

AC DRAGANESTI
AC RUSANESTI

CHE ZAVIDENI
AC IZBICENI
CHE DRAGASANI

AC STREJESTI
CHE STREJESTI

AC SLATINA

AC FRUNZARU

AC IPOTESTI
CHE ARCESTI

CHE SLATINA
CHE IPOTESTI

CHE FRUNZARU

CHE IZBICENI

AC GURA LOTRULUI
AC CALIMANESTI
AC RAURENI
CHE DRAGANESTI

AC IONESTI
AC TURNU
AC DRAGASANI
AC DAESTI
AC RM VALCEA
CHE RUSANESTI
AC GOVORA
AC BABENI
AC ZAVIDENI

Fara un mod organizat de gestionare a resurselor de apa,

atat noi, dar mai ales generatiile viitoare nu vor beneficia
de aceasta avutie vitala si fundamentala vietii