Sunteți pe pagina 1din 16

CARACTERIZAREA HIDROLOGICA A ANULUI 2009

Anul 2009 s-a caracterizat din punct de vedere hidrologic, prin valori ale a tarii. In bazinele raurilor

debitelor sub mediile multianuale in cea mai mare parte

din Banat, pe afluenti de stanga situati pe cursul mijlociu al Muresului si pe cursul superior si mijlociu al Jiului aceste valori s-au situat peste mediile multianuale. In ceea ce priveste scurgerea maxima debitele produse in timpul viiturilor din cursul anului 2009 nu au avut valori excepionale, depasiri ale cotelor de inundatie s-au inregistrat la statii hidrometrice din bazinele raurilor Jiu, Crisul Negru, Mures si pe unele rauri din Banat.

Scurgerea medie
Regimul hidrologic la statiile hidrometrice analizate s-a situat in cea mai mare parte a teritoriului tarii sub valorile medii multianuale (coeficienti moduli<1.0) in cursul anului 2009 (Fig.1).

Fig. 1.

Scurgerea medie anuala (coeficienti moduli)

Variatia scurgerii medii lunare si anuale din cursul anului 2009 se poate evidentia si prin reprezentarea grafica a coeficientilor moduli (K) determinati la statii hidrometrice reprezentative pentru principalele zone din tara (Fig. 2).
S.H . BISTR A- R AUL: VISEU
S .H . PODAR I- R AU L: JIU

K 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2 3

K 2.0 1.5 K m ed lun K m ed anual 1.0 0.5 0.0

K m ed lun K m ed anual

10

11

12

10

11

12

Lu na

Luna

K 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2 3

S.H. SATU MAR E- RAUL: SOMES

K 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0

S.H. H OGHIZ- OLT: JIU

K m ed lun K m ed anual

K m ed lun K m ed anual

10

11

12

10

11

12

Lun a

Luna

K 4.5 4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2

S.H. CHISIN EU C RIS - R AUL: C R IS U L ALB

K 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0

S .H . B U D ESTI- R AUL: AR GE S - 2008

K m ed lun K m ed anual

K m ed lun K m ed anual

10

11

12

10

11

12

Lu na

Luna

K 4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2

S.H. ZER IN D - R AU L: CR ISU L N EGR U

K 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0 1 2 3

S .H . BU DESTI- R AUL: ARGES

K m ed lun K m ed anual

K med lun K med anual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0 1 2 3

S.H . AR AD- R AUL: MURES

K 1.4 1.2 1.0 K m ed lun K m ed anual 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0

S .H . LU N GOC I- R AUL: SIR ET

K med lun K med anual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2 3 4

S.H . LU GOJ- RAU L: TIMIS

K 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0 1 2 3

S.H . OANC E A- R AU L: PR U T

K m ed lun K m ed anual

K med lun K med anual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

Fig 2. Repartitia debitelor medii lunare si anuale din anul 2009 la statii hidrometrice din principalele zone geografice ale tarii (coeficienti moduli )

In cursul anului 2009 regimul hidrologic prezinta valori ale debitelor medii peste cele multianuale (coeficienti moduli >1.00) in bazinele hidrografice Timis, Barzava, Moravita, Cerna, Nera, Strei si pe cursul superior si mijlociu al Jiului). Cele mai mici valori ale coeficientilor moduli ( <0.50) s-au hidrografic Dobrogea-Litoral. In ceea ce priveste scurgerea sezoniera, in lunile de iarna, valorile debitelor medii pe cursurile interioare au prezentat valori sub mediile multianuale pe raurile din Dobrogea, pe cursurile inferioare ale raurilor Siret, Buzau, Ialomita, Arges, Vedea, Olt, Jiu, pe raurile Mures, Crisuri, pe cursul mijlociu si inferior al Argesului, pe cursul superior si mijlociu al Ialomitei si in bazinele raurilor din partea vestica a tarii. In celelalte zone ale tarii valorile coeficientilor moduli au fost supraunitare (Fig.3.a.). determinat pe raurile din spatiul

Fig. 3.a. Scurgerea medie de iarna (coeficienti moduli)

In primavara anului 2009 regimul hidrologic al raurilor din Romania s-a situat peste mediile lunare multianuale in bazinele Iza, Viseu, Tisa, Somes, Muresul superior si inferior, Crisul Alb si pe raurile din Banat. In restul teritoriului tarii coeficientii moduli ai scurgerii medii sezoniere au prezentat valori subunitare. (Fig.3.b). 3

Fig. 3.b. Scurgerea medie de primavara (coeficienti moduli)

In sezonul de vara s-au inregistrat valori ale debitelor medii mai mici decat normalele in bazinul Muresului, al Siretului inferior si in bazinele din jumatatea de sud a tarii. (Fig.3.c). In luna iulie 2009 regimul hidrologic s-a situat peste mediile multianuale lunare, cele mai mari valori inregistrandu-se pe raurile din nordul tarii, in Maramures si in bazinele superioare ale Siretului si Prutului si pe afluentii lor situati in aceste zone.

Fig. 3.c. Scurgerea medie de vara (coeficienti moduli)

Fig. 3.d. Scurgerea medie de toamna (coeficienti moduli)

In sezonul de toamna (lunile septembrie - noiembrie) debitele raurilor au prezentat valori sub media multianuala in cea mai mare parte a teritoriului. In zona estica a tarii si in bazinele inferioare ale raurilor Mures, Bega Veche, Bega, Timis si Barzava s-au determinat coeficienti moduli supraunitari hidrometrice situate pe cursurile de apa din aceste zone (Fig 3.d.). In figura 4 sunt reprezentate curbele de durata ale valorilor medii zilnice inregistrate in cursul anului 2009 raportate la debitul mediu multianual (coeficienti moduli) la statii hidrometrice din bazinele Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Jiu, Arges, Siret si Prut. la statiile

S.H. BISTRA - RAUL: VISEU


K 100 10 1 0.1 0.01 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 p%
0.1

S.H. PODARI - RAUL: JIU

K 10

0.01 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 p% 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES


K 10

S.H. BUDESTI- RAUL: ARGES

K 10

0.1

0.1

0.01 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 p%

0.01 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 p% 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU

S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET

K 10

K 10

0.1

0.1

0.01 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 p%

0.01 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 p% 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

S.H. ARAD - RAUL: MURES

S.H. OANCEA - RAUL: PRUT

K 10

K 10

0.1

0.1

0.01 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 p%

0.01 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 p%

Fig. 4. Curbele de durata la diferite statii hidrometrice (coeficienti moduli)

Scurgerea maxima
In anul 2009 cele mari debite s-au inregistrat in luna ianuarie pe raurile Cerna, Desnatui si in cea mai mare parte a bazinului Jiu, iar in luna februarie la statii hidrometrice din bazinele raurilor Siret si Prut. In lunile de primavara martie - aprilie s-au produs cele mai mari viituri pe rauri din Dobrogea, Banat, in bazinul Muresului, Crisurilor, Barcau si pe rauri din bazinul Somes. In cursul lunii iulie s-au inregistrat cele mai mari debite pe raul Prahova, pe cursul superior si mijlociu al Oltului, in bazinul superior al Argesului, Dambovitei si pe cursul mijlociu si inferior al Siretului. In lunile octombrie - decembrie s-au inregistrat cele mai mari valori ale debitelor in bazinul superior al Jiului, pe Vedea si pe cursurile inferioare ale Oltului, Argesului, Dambovitei precum si pe rauri situate in partea de nord si nord vest a tarii (Fig. 5.).

X II IV
M u re s

III
O lt

S
ire
t

II

t P ru

V II

X -X II
D una r ea

III

Fig. 5. Scurgerea maxima. Luna producerii viiturilor.

In cursul anului 2009 debitele maxime produse nu au avut valori excepionale, situandu-se cu mult sub valorile maxime istorice inregistrate. Cele mai importante viituri s-au produs in bazinului raului Jiu unde valorile debitelor maxime au avut probabilitati de depasire cuprinse intre 16% si 25% . In figura 6 se prezinta harta cu probabilitatile scurgerii maxime determinate la statiile hidrometrice selectate.

Fig. 6. Scurgerea maxima. Probabilitati (%)

In figura 7 este prezentata variatia debitelor maxime lunare si anuale inregistrate in anul 2009 raportate la valorile multianuale la statii hidrometrice de pe rauri din principalele zone geografice ale tarii.

S .H . B IS T R A - R A U L : V IS E U
K 2 .5 2 .0 1 .5 1 .0 0 .5 0 .0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Luna K m a x lun K m ax anual

K 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 1 2 3 4

S .H . P O D AR I- R A U L : J IU

K m ax lun K m ax anu al

10

11

12

Luna

S .H . S A T U M A R E - R A U L : S O M E S
K 2 .0 1 .5 1 .0 0 .5 0 .0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Luna K m a x lu n K m ax a nua l

K 2. 5 2. 0 1. 5 1. 0 0. 5 0. 0 1 2 3 4

S .H . H O G H IZ- R A U L : O L T

K m ax lun K m ax a nual

10

11

12

Luna

K 2 .5 2 .0 1 .5 1 .0 0 .5 0 .0 1

S .H . C H IS IN E U C R IS - R A U L : C R IS U L A L B

K 2. 5 2. 0 K m a x lu n K m ax a nua l 1. 5 1. 0 0. 5 0. 0

S .H . B U D E S T I- R A U L : AR G E S

K m ax lun K m ax a nual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2

S .H . Z E R IN D - R A U L : C R IS U L N E G R U

K 2 .0 1 .5

S .H . S L O B O ZIA- R AU L : IA L O M IT A

K m ax lu n K m ax a n u a l

1 .0 0 .5 0 .0

K m a x lun K m a x a nu al

10

11

12

10

11

12

Luna

L u na

K 1 .4 1 .2 1 .0 0 .8 0 .6 0 .4 0 .2 0 .0 1 2 3

S .H . A R A D - R A U L : M U R E S
K 1. 8 1. 6 1. 4 1. 2 1. 0 0. 8 0. 6 0. 4 0. 2 0. 0 1 2 3

S .H . L U N G O C I- R A U L : S IR E T

K m a x lu n K m a x a n u al

K m a x lun K m a x a nu al

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 3. 5 3. 0 2. 5 2. 0 1. 5 1. 0 0. 5 0. 0 1 2 3 4

S .H . L U G O J - R A U L : T IM IS
K 2 .5 2 .0

S .H . O A N C E A - R A U L : P R U T

K m a x lu n K m a x a n u al

1 .5 1 .0 0 .5 0 .0

K m a x lun K m a x a nu al

10

11

12

10

11

12

Luna

L u na

Fig. 7. Variatia scurgerii maxime in cursul anului 2009 (coeficienti moduli)

Scurgerea minima
Cele mai mici valori ale debitelor s-au nregistrat in luna septembrie pe aproape intreg teritoriul tarii. iunie si iulie (Fig. 8). In ceea ce priveste scurgerea medie lunara minima anuala in cea mai mare parte a teritoriului tarii valorile debitelor medii lunare se situeaza sub probabilitatea de 80%. Valori ale probabitatilor de depasire peste 90% s-au determinat la statii hidrometrice din bazinul Somesului (statiile hidrometrice Satu Mare pe raul Somes si Salatiu pe raul Somesul Mic), pe rauri din Banat (statiile hidrometrice Naidas pe raul Nera si Gataia pe raul Barzava), precum si pe rauri din bazinul Siret ( statiile hidrometrice Lungoci pe Siret si Golesti de pe raul Milcov ), (Fig. 9). In luna august s-au produs cele mai mici valori ale debitelor in bazinul raului Putna , iar in Dobrogea aceste valori s-au inregistrat in lunile

t P ru

M u re s

IX
D una rea

S
ire
t

O lt

V III
V I-V II

Fig. 8. Scurgerea minima. Luna in care s-a produs.

Debitele medii minime zilnice prezinta valori ale probabilitatilor de depasire peste 80% pe aproape intreg teritoriul tarii (Fig. 10.) 10

Cele mai mici valori ale debitelor medii zilnice s-au inregistrat pe rauri din bazinele hidrografice Siret, Olt precum si pe rauri din Banat. La statia hidrometrica Naidas de pe raul Nera debitul mediu zilnic minim anual din anul 2009 a avut probabilitatea de depasire de 97%.

Fig. 9. Scurgerea minima lunara. Probabilitati (%)

Fig.10. Scurgerea minima zilnica. Probabilitati (%)

11

In figura 11 se prezinta variatia celor mai mici debite medii minime zilnice ale fiecarei luni din cursul anului 2009 precum si debitul mediu minim anual raportate la valorile debitelor medii multianuale minime la statii hidrometrice din diverse bazine hidrografice ale tarii.
K 4 .5 4 .0 3 .5 3 .0 2 .5 2 .0 1 .5 1 .0 0 .5 0 .0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Lu na

S .H . B IS T R A - R A U L : V IS E U

K 5. 0 4. 0

S .H . P O D A R I - R A U L : J IU

K m in lu n K m in a n u a l

3. 0 2. 0 1. 0 0. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Lu n a

K m in lu n K m in a n u a l

K 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 1 2

S .H . S A T U M A R E - R A U L : S O M E S

K 2.5 2.0

S .H . H O G H IZ- R A U L : O L T

K m in lu n K m in a n u a l

1.5 1.0 0.5 0.0

K m in lu n K m in a n u a l

10

11

12

10

11

12

Lun a

Lu na

K 9.0 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 1

S .H . C H IS IN E U C R IS - R A U L : C R IS U L A L B

K 4.0 3.5 3.0 K m in lu n K m in a n u a l 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

S .H . B U D E S T I- R A U L : A R G E S

K m in lu n K m in a n u a l

10

11

12

10

11

12

Lu na

Lun a

K m in 1 2 .0 1 0 .0 8 .0 6 .0 4 .0 2 .0 0 .0 1 2

S .H . ZE R IN D - R A U L : C R IS U L N E G R U

K 3.5 3.0 2.5

S .H . S L O B O ZIA - R A U L : IA L O M IT A

K m in lu n K m in a n u a l

2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

K m in lu n K m in a n u a l

10

11

12

10

11

12

Luna

Lun a

K 4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2 3

S .H . A R A D - R A U L : M U R E S - 2 0 0 8

Km in 3.5 3.0 2.5 K m in l u n K m in a n u a l 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

S .H . L U N G O C I - R A U L : S IR E T - 2 0 0 8

K m in lu n K m in a n u a l

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 1 2 3

S .H . L U G O J - R A U L : T IM IS

K m in 3.5 3.0 2.5 K m i n lu n K m in a nual 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

S .H . O A N C E A I - R A U L : P R U T

K m in lu n K m in a n u a l

10

11

12

10

11

12

Lu na

Lu na

Fig. 11. Variatia scurgerii medii minime (coeficienti moduli)

12

Scurgerea de aluviuni in suspensie


Scurgerea medie anuala de aluviuni in suspensie, raportata la valorile medii multianuale prezinta coeficienti moduli subunitari in cea mai mare parte a teritoriului Romniei. Cele mai mari valori ale debitelor medii de aluviuni in suspensie ( coeficienti moduli> 2.00) s-au inregistrat in bazinele hidrografice ale raurilor Olt si Jiu, la statiile hidrometrice Cornetu pe raul Olt si Fata Motrului pe raul Motru (Fig.12).

Fig. 12. Scurgerea medie de aluviuni in suspensie (coeficienti moduli)

In figura 13 este prezentata variatia scurgerii medii lunare si anuale de aluviuni in suspensie din cursul anului 2009 hidrografice. la statii hidrometrice din diferite bazine

13

K 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2 3

S.H. BISTRA - RAUL: VISEU

K 12.0 10.0 8.0 Kmed lun Kmed anual 6.0 4.0 2.0 0.0

S.H. PODARI - RAUL: JIU

Kmed lun Kmed anual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0 1 2

S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES

K 0.8 0.6 Kmed lun Kmed anual 0.4 0.2 0.0

S.H. CORNET - RAUL: OLT

Kmed lun Kmed anual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 1

S.H. CHISINEU CRIS - RAUL: CRISUL ALB

K 1.0 0.8 Kmed lun Kmed anual 0.6 0.4 0.2 0.0

S.H. BUDESTI - RAUL: ARGES

Kmed lun Kmed anual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0 1 2

S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU

K 2.0 1.5 Kmed lun Kmed anual 1.0 0.5 0.0

S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA

Kmed lun Kmed anual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

K 1.2 1.0 0.8 0.6 0.4 0.2 0.0 1 2 3

S.H. ARAD - RAUL: MURES

K 0.6

S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET

0.4 Kmed lun Kmed anual 0.2 Kmed lun Kmed anual

0.0 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Luna Luna

K 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1 2 3

S.H. LUGOJ - RAUL: TIMIS

K 1.0 0.8 Kmed lun Kmed anual 0.6 0.4 0.2 0.0

S.H. OANCEA - RAUL:PRUT

Kmed lun Kmed anual

10

11

12

10

11

12

Luna

Luna

Fig. 13. Variatia scurgerii medii de aluviuni in suspensie (coeficienti moduli)

14

2.5. Fenomene de iarna


In cursul anului 2009 formatiunile de iarna s-au manifestat preponderent la inceputul anului, in lunile ianuarie-februarie fiind caracteristice fenomenele de gheata la maluri, sloiuri, naboi, ace de gheata. Durata fenomenelor de iarna s-a situat in general sub valoarea medie multianuala. Fenomenele de iarna au fost prezente mai mult pe cursuri de apa cu bazine de receptie mici si in zone ale tarii cu altitudine mare. Cele mai timpurii aparitii ale formatiunilor de gheata (ghea la maluri, nboi) au fost inregistrate in intervalul 03-06 noiembrie n bazinul superior al Bistriei. Formatiuni incipiente de gheata (ace de gheat, gheat la maluri) au aparut in prima decada a lunii decembrie pe cursul superior al Bistritei, apoi s-au extins si intensificat pe majoritatea rurilor, astfel ca la sfarsitul celei de-a doua decada a predominat gheaa la maluri pe majoritatea rurilor, iar podul de gheata pe Siretul superior si mijlociu, pe Suceava, Moldova, Trotus, Brlad, Jijia, Iza, Bistrita (afluent al Somesului), Crasna, cursurile superioare ale Barcaului si Crisului Repede, pe Oltet, pe afluentii Oltului superior si mijlociu, pe cursul inferior al Ialomitei si pe rurile din Dobrogea. De asemenea, s-au inregistrat frecvente curgeri de nboi (zpad inghetata in albie) pe Viseu, Somes si unii afluenti ai sai, pe Crisul Alb, Mures, Aries, Gilort, Olt, Arges, Ialomita, Prahova, Bistrita Aurie si curgeri de sloiuri pe cursurile inferioare ale Crisului Alb si Siretului.In 18 i 19 decembrie pe rul Bistria s-au format blocaje de gheuri (zpoare) la staiile hidrometrice Dorna Giumalu si Frumosu, care au determinat cresteri semnificative de niveluri pe aceste sectoare de rau, iar n data de 23 decembrie s-a format un zpor pe raul Berzeasca la s.h. Berzeasca. Cele mai tarzii disparitii ale fenomenelor de gheata s-au produs la sfarsitul lunii februarie in bazinele superioare ale cursurilor de apa, iar la statiile hidrometrice situate pe raurile mari, in sectiunile de inchidere aceste fenomene au disparut din a doua decada a lunii ianuarie. Evolutia meteorologic a fost foarte diferit in cursul lunii ianuarie, cand s-au realizat cele mai coborate temperaturi maxime zilnice din sirul de observatii dar si cele mai ridicate temperaturi maxime si minime zilnice din sirul de observatii. Aceasta situatie se reflecta si in evolutia hidrologica diferita, atipica celei mai reci luni a anului, cu debite in continua scadere in prima jumatate a lunii si cu intensificarea formatiunilor de gheaa (gheata la maluri, pod de gheata, naboi, aglomerari de gheturi si zapoare), 15

dar si cu cresteri de niveluri si debite in a doua jumatate a lunii, mai semnificative in ultimele trei zile ale lunii datorita precipitatiilor importante cantitativ si cu diminuarea, restrangerea si eliminarea formaiunilor de gheata. In prima jumatate a lunii februarie formaiunile de gheata (gheata la maluri) existente in prima zi pe cursurile superioare ale Muresului, Ariesului, Sucevei, Moldovei si Bistritei au fost in diminuare si restrangere, iar zaporul de pe raul Bistrita, amonte acumularea Izvorul Muntelui s-a eliminat. In a doua jumatate a lunii formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi si izolat pod de gheata) au fost in extindere si intensificare, fiind prezente la sfarsitul lunii pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur, Siret, bazinul superior si mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Argesului si Ialomitei si pe cursul superior al Prutului. In cursul iernii anului 2009 podul de gheata a fost un fenomen foarte slab reprezentat la majoritatea statiilor hidrometrice, durata acestuia fiind in general sub media multianuala . In tabelul nr.1 sunt prezentate spre exemplificare date si informatii privind fenomenele de iarna inregistrate la statii hidrometrice situate pe rauri din diverse zone ale tarii.

Tabel nr.1

Fenomene de inghet produse in iarna anului 2009

Cea Statia Nr crt Produse 0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Somes Cr. Negru Mures Olt Arges Siret Buzau Prut 2 Satu Mare Tinca Alba Iulia Hoghiz Malu Spart Lungoci Nehoiu Radauti 2009 3 26 21 32 28 27 25 26 41 Raul hidrometrica Durata fenomenelor de iarna (zile) Medie multianuala 4 45 29 49 43 35 58 65 82

mai timpurie aparitie a

Cea

mai tarzie disparitie Durata podului de gheata (zile) Din Produse 2009 9 18 22 2 29 Medie multia n. 10 19 21 28 34 26 18 27 57

fenomenelor de iarna Din perioada de obs. 6 16.11 16.11 09.11 18.11 09.11 09.11 09.11 03.11

a fenomenelor de iarna

Produse 2009 5 20.12 21.12 29.12 19.12 20.12 16.12 18.12 16.12

Produse 2009 7 25.01 19.01 26.01 24.01 15.01 20.01 26.02 25.01

perioada de obs. 8 26.03 16.03 20.03 19.03 30.03 30.03 27.03 06.03

16