Poluarea reprezinta contaminarea mediului nconjurator cu materiale care interfere

aza cu sanatatea umana, calitatea vie?ii sau func?ia naturala a ecosistemelor (o

rganismele vii ?i mediul n care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului ncon
jurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erup?iile vulcanice, cea
mai mare parte a substan?elor poluante provine din activita?ile umane.
Sunt doua categorii de poluan?i:
Poluan?ii biodegradabili - substan?e, cum ar fi cele con?inute n apa menajera, ca
re se descompun rapid prin procese naturale. Ace?ti poluan?i devin o problema cnd
se acumuleaza mai rapid dect pot sa se descompuna.
Poluan?ii nedegradabili - substan?e care nu se descompun, sau se descompun foart
e lent, n mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imp
osibil sa se ndeparteze ace?ti poluan?i din mediu. Compu?ii nedegradabili cum ar
fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxina, bifenilii policlorura?i ?i materialele
radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare ?i pot sa urce n la
n?ul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compu?ilor toxic
i pot sa se depuna pe suprafa?a plantelor acvatice fara sa distruga acele plante
. Un pe?te mic care se hrane?te cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare din
aceste toxine. Un pe?te mai mare sau alte animale carnivore care se hranesc cu
pe?ti mici pot sa acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se nume
?te bioacumulare .
Poluarea aeruluiAc?iunea umana asupra atmosferei Pamntului poate lua multe forme
?i a existat de cnd oamenii au nceput sa utilizeze focul pentru agricultura, ncalzi
re ?i gatitul alimentelor. n timpul revolu?iei industriale (secolele XVIII ?i XIX
), poluarea aerului a devenit o problema majora.
Poluarea aerului
Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog . Smogul este n gener
al un amestec de monoxid de carbon ?i compu?i organici proveni?i din combustia i
ncompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii ?i de dioxid de sulf de la
impurita?ile din combustibili. n timp ce smogul reac?ioneaza cu oxigenul, acizii
organici ?i sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, nte?ind cea?a. Pna n s
ecolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru sanatate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput sa reduca calitatea aerului deasupra
ora?elor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combus
tia n motoarele autovehiculelor ?i ale avioanelor a combustibilului care produce
oxizi de azot ?i elibereaza hidrocarburi din combustibilii near?i. Razele solare
fac ca oxizii de azot ?i hidrocarburile sa se combine ?i sa transforme oxigenul
n ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, rane?te plantele ?i irita plamnii.
Hidrocarburile sunt oxidate n substan?e care se condenseaza ?i formeaza o cea?a v
izibila ?i patrunzatoare.
Majoritatea poluan?ilor sunt eventual spala?i de catre ploaie, zapada sau cea?a, d
ar dupa ce au parcurs distan?e mari, uneori chiar continente. n timp ce poluan?ii
se aduna n atmosfera, oxizii de sulf ?i de azot sunt transforma?i n acizi care se
combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri ?i paduri unde poate
duce la moartea pe?tilor sau plantelor ?i poate sa afecteze ntregi ecosisteme. n c
ele din urma, lacurile ?i padurile contaminate pot ajunge sa fie lipsite de via?
a. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cu
m ar fi Europa ?i estul Statelor Unite ?i Canadei, sunt cele mai afectate de plo
i acide. Ploile acide pot sa afecteze ?i sanatatea umana ?i obiecte create de oa
meni; ele dizolva ncet statui istorice din piatra ?i fa?ade din Roma, Atena ?i Lo
ndra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este ncalzirea globala
, o cre?tere a temperaturii Pamntului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice
cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fo

sili n secolul XX, concentra?ia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut drama
tic. Dioxidul de carbon ?i alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, r
educ caldura disipata de Pamnt dar nu blocheaza radia?iile Soarelui. Din cauza ef
ectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4 C pna la 5,8 C
pna n anul 2100. Chiar daca aceasta tendin?a pare a fi o schimbare minora, cre?te
rea ar face ca Pamntul sa fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd p
robabil tiparul climatic, afectnd produc?ia agricola, modificnd distribu?ia animal
elor ?i plantelor ?i crescnd nivelul marii.
Poluarea aerului poate sa afecteze zona superioara a atmosferei, numita stratosf
era. Produc?ia excesiva a compu?ilor care con?in clor cum ar fi clorofluorocarbo
na?ii (CFC) (compu?i folosi?i pna recent n frigidere, aparate de aer condi?ionat ?
i n fabricarea produselor pe baza de polistiren) a redus stratul de ozon stratosf
eric, crend o gaura deasupra Antarcticii care dureaza mai multe saptamni n fiecare
an. Ca rezultat, expunerea directa la razele solare a afectat via?a acvatica ?i
terestra ?i amenin?a sanatatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.
Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluarii
aerului, majoritatea n Asia.[1]
Poluarea apelor[modificare | modificare sursa]
Canal-pollution.jpg
Cererea de apa potabila este n cre?tere continua odata cu cre?terea popula?iei gl
obului. Din anul 1942 pna n anul 1990 preluarea apei potabile din ruri, lacuri, rez
ervoare ?i surse subterane a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate n S
tatele Unite n 1995, 39% a fost pentru iriga?ie, 39% a fost pentru generarea de c
urent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilita?i; industria ?i mineritu
l au folosit 7% ?i restul a fost folosita pentru animalele domestice ?i n scopuri
comerciale.
Apa menajera, apa industriala ?i produsele chimice folosite n agricultura, cum ar
fi ngra?amintele ?i pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. n Statel
e Unite, 37% din lacuri ?i estuare ?i 36% din ruri sunt prea poluate pentru pract
icarea pescuitului sau notului n cea mai mare parte a anului. n ?arile n curs de dez
voltare, mai mult de 95% din apa menajera este aruncata n ruri ?i golfuri, crend un
risc major pentru sanatatea umana.
ngra?amintele chimice cum ar fi fosfa?ii ?i nitra?ii folosi?i n agricultura sunt v
arsate n lacuri ?i ruri. Acestea se combina cu fosfa?ii ?i nitra?ii din apa menaje
ra ?i maresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajunga sufocanta din cau
za algelor care sunt n descompunere ?i care epuizeaza oxigenul din ea. Acest proc
es, numit eutrofizare, poate cauza moartea pe?tilor ?i a altor forme de via?a ac
vatice. La sfr?itul anilor '90 n apele dintre Golful Delaware ?i Golful Mexic au m
urit mii de pe?ti din cauza dezvoltarii unei forme toxice de alge numita Pfister
ia piscicida. Se crede ca motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de al
ge a fost deversarea de?eurilor urbane ?i industriale n lacuri ?i ruri.
Eroziunea contribuie ?i ea la poluarea apelor. Pamntul ?i namolul duse de apa de
pe dealurile defri?ate, pamnturile arate sau de pe terenurile de construc?ie pot
sa blocheze cursul apelor ?i sa omoare vegeta?ia acvatica. Chiar ?i cantita?i mi
ci de namol pot sa elimine unele specii de pe?ti. De exemplu, cnd defri?arile ndep
arteaza nveli?ul de plante al versan?ilor dealurilor, ploaia poate sa duca pamnt ?
i namol n ruri, acoperind pietri?ul din albia unui ru unde pastravii sau somonii ?i
depun icrele.
Pescariile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursa esen?
iala de proteine, mai ales pentru oamenii din ?arile n curs de dezvoltare. Totu?i
, poluarea golfurilor amenin?a rezervele de pe?te care ?i asa sunt aproape epuiz
ate din cauza pescuitului excesiv. n 1989, 260.000 barili de petrol s-au varsat d
in petrolierul Exxon Valdez n Strmtoarea Prince William din Alaska, un vechi ?i bo

gat loc de pescuit. n 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere n apele ?i n ju
rul apelor Statelor Unite, devarsndu-se 4,4 miliarde de litri de petrol.
Poluarea solului[modificare | modificare sursa]
Solul este un amestec de materie din plante, minerale ?i animale care se formeaz
a ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cre
?terea majorita?ii plantelor ?i esen?ial pentru toata produc?ia agricola. Poluar
ea solului este acumularea de compu?i chimici toxici, saruri, patogeni, sau mate
riale radioactive si metale grele care pot afecta via?a plantelor ?i animalelor.
Metodele ira?ionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui,
au cauzat poluarea lui ?i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngra?aminte
chimice, pesticide ?i fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii
, fungi ?i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cap?uni n Cal
ifornia au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care
ar fi putut afecta cap?unii. Acest proces omoara fara discriminare chiar ?i org
anismele benefice ?i lasa solul steril ?i dependent de ngra?aminte pentru a supor
ta cre?terea plantelor. n consecin?a, se folosesc tot mai multe ngra?aminte, ceea
ce duce la poluarea rurilor ?i lacurilor n perioadele cu inunda?ii.
Iriga?ia necorespunzatoare n zonele n care solul nu este drenat bine poate avea ca
rezultat depozite de sare care inhiba cre?terea plantelor ?i pot duce la lipsa
recoltei. n anul 2000 .e.n., ora?ele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului
?i Eufratului, n Mesopotamia, depindeau de boga?ia recoltelor. Pna n anul 1500 .e.n.
, aceste ora?e au intrat n colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinita?ii
ridicate a solului. Aceea?i problema exista azi n Valea Indusului din Pakistan, V
alea Nilului n Egipt ?i Valea Imperiala din California.