AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN

prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

optional / semestrul 2 / 2013-2014

CURSUL 2 7 martie 2014

INTRODUCERE IN PROBLEMATICA PROFESIUNII:

DESPRE CUM DEFINIM ARHITECTURA (CA PROFESIUNE SI CA
DISCIPLINA)
Cum profesiunea insasi si competentele recunoascute ale arhitectului depind de
ce intelegem prin arhitectura, cursul aduce n discutie trei mituri privind
intelegerea arhitecturii (dupa Memorandumul RIBA What is Architectural
Research), care dau masura diferentei dintre arhitectura ca profesie (a proiecta
edificii pentru a fi construite) si arhitectura ca disciplina (= cunostiinte concentrate
intr-un camp academic de studii si/sau profesional; disciplina cuprinde arii de
expertiza, oameni, proiecte, comunitati, provocari, studii, informatii, cautari si
cercetare, care sunt strans asociate cu arii de studii academice sau de practica
profesionala). A se citi prezentarea pdf.
Pentru apropierea mai sistematica de subiect, sunt puse n discutie dimensiunile
contradictorii ale profesiei de arhitect si care ar fi directiile carora li se adreseaza
o reflectie asupra modului de exercitare a profesiunii: ce pune in discutie? in
relatie cu ce se defineste/redefineste?
PROFESIUNEA DE ARHITECT ARE MAI MULTE DIMENSIUNI,
adesea conflictuale, dar care presupun responsabilitati pe care
arhitectul trebuie sa le impace:
- Dimensiunea artistica/plastica: pune in discutie definirea si
specificitatea arhitecturii ca arta, deci chestiunea estetica si
formatia artistica; (pozitia arhitecturii in sistemul artelor)
- Dimensiunea tehnica: pune in discutie componenta tehnica a
artei, formatia tehnica a arhitectului si relatia cu
constructorul/executia;
- Dimensiunea sociala si politica: pune in discutie incadrarea
profesiunii in sistemul de functionare al societatilor: utilitatea
profesiunii pentru societate, alaturi de puterea de a reprezenta
societatea momentului;
- Dimensiunea comerciala: arhitectura este un mod de castig al
existentei individuale si, de aici, pune in discutie (1) chestiunea
afirmarii unui statut care sa asigure acest cistig + (2) chestiunea
eticii profesionale, intre dorinta de castig si responsabilitate
artistica si sociala, intre dorinta de castig si oportunismul in fata
comanditarului.
Cursul 2. Introducere n problematica profesiunii

Dimensiunea etica: se leaga cel mai evident de dimensiunea

sociala si politic si poate intra in contradictie cu cea
comercialaa; pune n discutie responsabilitatea profesiunii fata
de societate; de aici, propune o deontologie profesionala
nespecifica altor arte, atat la nivel individual (pe cine exprima?
individualitatea artistica a autorului sau pe cea a utilizatorului)
cat si la nivelul larg (cum exprima asteptarile societatii).
Toate aceste dimensiuni atesta complexitatea profesiunii, iar aspectele
lor, adesea contradictorii, i dau si un caracter dilematic, situeaza arhitectura
pe un loc ambiguu in cadrul artelor / profesiunilor si introduc un conflict moral
de fond, la care e bine sa va ganditi cand proiectati; si in general.

MODUL DE EXERCITARE A PROFESIUNII PUNE N DISCUTIE:

- cmpul ei de actiune / de competente specifice;
- modul de a o practica: cine si cum o practica, organizarea
cadrului profesional, transmisia cunostiintelor
specifice/invatamantul;
- relatia cu alte competente din cmpul edificarii: constructorul,
inginerul, urbanistul, sociologul, antropologul;
- recunoasterea sociala a profesiunii/profesionistului n contextul
specific n care se desfasoara
- institutionalizarea profesiunii si recunoasterea printr-un cadru
legal in sistemul de functionare al societatii;
- tipuri de arhitecti : anonimul (arhitectura vernaculara);
meseriasul/artizanul; artistul demiug/erou; demiugul social;
urbanistul; toate iau chipuri diverse de-a lungul timpului, precum
si forme specific contemporane de la starul mediatic la
arhitectul anonim al comunitatii (community architecture), la
arhitectul misionar.
MODUL DE EXERCITAREA AL PROFESIUNII DEPINDE DE SI SE
REDEFINESTE PERMANENT IN LEGATURA CU:
1. Pozitia profesiunii in structura societatii:
= modul in care este inteleasa arhitectura: definirea ei, incadrarea si
valorizarea ei in campul activitatilor umane
(in legatura cu, pe de o parte, evolutia culturala si epistemologica si,
pe de alta parte, circumstantele social politice locale)
Cum se modifica definitia arhitecturii si de ce? Cum influenteaza
aceasta redefinire profesiunea?

= institutionalizarea profesiunii = recunoasterea oficiala a

profesiunii; includerea ei in sistemul de functionare politicadministrativ-social al societatii (recunoasterea de catre puterea
politica crearea institutiei arhitectului + accesul la comanda
publica)
(toate in legatura cu circumstantele social politice, dar si
culturale, cu evolutia problematicii la care arhitectul se presupune ca
trebuie sa raspunda)

Cursul 2. Introducere n problematica profesiunii

2. Tipul de comanditari / clienti cine sunt ei, ce doresc ei si care

este relatia cu arhitectul
3. Tipul de comanda: privata / publica si ce tipuri de constructii
4. Referintele teoretice pe care se sprijina practica de arhitectura
constituirea unei teorii specifice care sustine o anume definire a
arhitecturii si motiveaza productia.

Dintre acestea, care este locul ocupat de referintele estetice?

Care sint categoriile estetice puse in discutie si de ce? Cum se modifica in
timp?
Ce alte categorii apar ca importante si cum modifica ele practica de
arhitectura? Acopera ele aria problematicii estetice specifice?
Cum se defineste si cum evolueaza categoria frumosului in arhitectura?
Care mai este relevanta acestei categorii astazi?

5. Modul intern de organizare a profesiunii si forta lui: transmisia

cunostiintelor specifice (invatamantul), organizaiile profesionale,
6. Oportunitatile oferite de evolutia economica, tehnica pentru
punerea in opera.
(in legatura cu evolutia epistemologica si a gindirii in general)

Toate acestea contureaza ceea ce unii autori numesc un SISTEM DE

ARHITECTURA
(= mecanica specifica a carei finalitate este elaborarea/constructia
formelor, plecnd de la comanda si trecnd prin organizarea profesiunii
si executiei, prin invatamant, prin legislatia specifica etc), care poate fi
analizat pentru a ne lamuri asupra stadiului actual de definire a
profesiunii.
Textul ultim (editorial A. Sova, Architecture dAujoudhui) sugereaza
insa ca profesiunea e in deruta.
EDITORIAL ARCHITECTURE DAUJOURDHUI/2004:
Confuzia pare sa fie la apogeu. Reuniti la La Tourette n octombrie trecut, floarea
expertilor nostri nationali a avut dificultati n a face diferenta dintre meseria de
arhitect si un borcan de iaurt. Dar, contar fata de ceea ce ncearca sa ne faca sa
credem expertii n comunicatie, arhitectul nu si cauta clientul n acelasi fel n care
borcanul de iaurt si cauta consumatorul. Daca traseul borcanului este balizat de
regulile liberei concurente, arhitectii se lupta ntre ei n cadrul concursurilor pentru
cstigarea de lucrari. Snt peste o mie pe an n Franta, mult peste media europeana.
Iar cnd numarul lor scade, profesiunea intra n formatie de razboi vrnd sa-si
reaureasca blazonul, dar ezita n ceea ce priveste armele de lupta. Oare trebuie sa
asculte logicii pietii sau sa-si apere autoritatea profesionala? Oare trebuie sa jure pe
biblia dezvoltarii durabile sau sa se alieze sirenelor care cnta frumusetea
comerciala (marketing)? Oare trebuie sa ia permanent pulsul oamenilor sau sa-i
forteze sa nghita potiunea amara a unei terapii pe termen lung? Oricum ar fi,
concursurile ramn catalizatorii unui joc social care invita la schimburi, comparatii,
critica, ocupnd chiar prima pagina a publicatiilor.
Orice publicare a rezultatelor interogheaza forma de prezentare. Exista aici un limbaj
mpartasit, un discurs comun? n orice caz, concursurile de arhitectura privilegiaza
imaginile flash, rareori la naltimea edificiului livrat. Realismul fotografic al
imaginilor pe ordinator, jocurile iluzioniste, mostenitoare ale perspectivei, domina de
acum nainte scena. Promitind un viitor radios, afisele capteaza privirea n
profunzimile lor simultane. Imaginea perfectionndu-se, spatiul-timp al evaluarii, al
judecatii se reduce si dispare definitiv sub tirania satisfactiei imediate. Temndu-se de
votul aleatoriu al multimilor inconstante, arhitectul se livreaza bunelor oficii al

Cursul 2. Introducere n problematica profesiunii

magicienilor si proiecteaza pe hrtie edificii la fel de programabile ca si orele de vrf

(prime time slot).
(Axel Sowa, n Architecture dAujourdhui, mai-iunie 2004)

Cursul 2. Introducere n problematica profesiunii