1

Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII

Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti,
sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a
existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera
caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victoriei 1692 Constantin
Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII
1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa fie
stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii
urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa
aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in
ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea
proprietate= rezulta o anumita mentaliate.
Reglementari bizantine din sec. IV - V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in
rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci.

HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII

Constructii orientate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace
Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in
configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul
intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite

TRANSILVANIA
+ banat + o parte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgilor prin 1870
Avansarea austreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata
dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane.
Diploma leopoldina 1691
Tratatul de pace de la 1699
Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului
Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si
aparitia unor orase noi.
Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu
un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.
Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara
Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara)
impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare
imagini:
orasul medieval din trans fortificat: sebes
terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor
fortificatii de cele mai multe ori complete
largire centrala, piata cu biserica
pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie.
Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii.

2
IASI
Oras medieval extracarpatic
dezvoltare f libera in teritoriu
dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu
concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case dispuse
neregulat)
configurare neregulata tesutului urban (trama, parcelar)
fara existenta unui spirit ordonator
alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe flese
spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa
GIURGIU
Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare decit cea construita; cu
destinatii agricole.
Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.
Planul Borotin 1846
Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate.
Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han
Hanurile, o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare + in
jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han: control serios se
facea izolare dupa modelul caravanseraiurilor turcesti
TRANSILVANIA
Satu mare; fortificatie de pamint foarte larga pe Somes. Orasul pe Timisul repede si aradul pe .
Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi
cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriu
bastioane de forme diferite
in mijloc o mare biserica gotica disparuta
axul zonei urbanizate coincide cu axul intrarii in cetate
TG Mures
A doua jum a sdc XVII; fortificatie tarzie
* fortificatie traditionala medievala
nu exista bastioane
BISTRITA
Oras medieval sasesc
zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de urbanizare
urbanizarea exterioara fortificatiilor s-a facut pe traseele drumurilor de acces in localitate datorita
insuficientei spatiului interior si datorita discrimarii cu caracter etnic, maghiarii si rom nu aveau drept
de propriete in interiorul orasului.
CLUJUL
Oras in aproprierea Somesului
prima fortif de la incep. Sec.18
fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriaca
localit propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile.

Recensamint 1785 nr pop. din afara zidurilor e mai mare decit a celor din interior.

SIBIU

vechea fortif medievala a inceput sa fie modernizata in prima jum. A sec. 18 cu bastioane.
Proiect pt o citadela
Pc. Cu rol militar in apr. orasului. Realiz. Partial.
A 2 jum a seb 18.: extindere nevoia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a Ciminului rezulta
o zona in care sunt plasate cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza

ALBA IULIA

fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip Vauban

urmele vechii incinte se mai pot citi
trasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc.
nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf. Goem. F regulate, supraf. Mai mici de
aparat,cu 2,3 platforme succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt din pamint sau
oglinda d apa
inaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin
lovire=aschii mai mici si mai usor de evitat
sec 18 barocul- curent dominant in Trans. Toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu deco
baroce
exemple similare:
FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +noua incinta de dimensiuni mari
DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc.
ARAD oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans. Activitati de comert. Sist de protectie a
trecerii peste Mures. Pop. de limbi dif: sirbi+romani. In timpul conducerii turcesti, Aradul fortif mai mari
cartierele izolate se unifica prin cresterea pop.
Sec. 18: schimbare imp.: colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip de sp. Specific:
strada larga, dreapta
zona constr in front continuu
cetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si constr alta noua in bucla Muresului
pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasului
tipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila
BLAJ
* fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de un austriac
* piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi
apar cladiri cu fct. De invatamint.
Blajul devine nucleul scolii ardelene
Gherla

pina prin sec. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a devenit inchisoare
1701-1702 supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a venit dela n e org. dupa
un plan facut la Roma: insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu catedrala prima
data e constr. Din chirpici.
1720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tigla
casa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu discretie, marcheaza elem. Principale ale
ansamblului; imbinare intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine spiritualitatii armenilor alt tip
de mentalitate si cultura

4
TIMISOARA

cucerita prin 1716 de armatele Habs. De la turci.

Se inlocuie fortif. Cu ua noua
Canalizare, regulariz. Apei Begai
Noul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apei
In timpul turcilor, orasul era fortif; castelul, canalele si bratele Begai au generat un caracter mlastinos
Imediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas un
fragment de castel
Pc. strategic imp.
1725 planuri, proiecte elaborate , rapoarte militare
s-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist. Defensiv dupa o forma ce preia in
buna masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a tipului de fortif.
Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din int. fortif.
A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pietele erau realizarea calculatorului lui Fisher von
Elach
Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului; nerealiz completaniciodata
Fortif + nonedificandi= 1 km.
Locuintele militarilor locuinte tip; insula caract. Era impartita regulat
Dupa 1750 reguli de constr. F stricte
Constructii in front continuu
Grad de ocupare foarte mare genereazaa aparitia unor curti de lumina
Inaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central din motive de protectie incaz de
atac militar genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza
piata unirii:decoratie cu caracter baroc evident, divers colorat
in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi imglobata in oras cartierul Farbic
(zona industriala) cartierele Mehala si Elisabetin de astazi

Inaginea oraselor medievale din secolul 18 spre deosebire de orasul medieval

perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta data de mai multe flese
varietate mare a frontului:inaltime relativ mica a frontului, cladiri cu caracter medieval alaturate celor
renascentiste si baroce
santuri de scurgere a apei pe mijlocul strazii

Cladiri de mari dimensiuni:biserici

Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina
atunci
Timisoara: palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii
Sibiu: palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale
Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati contrast cu restul constr medievale cu resturi
inguste.

1716 ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgic

reforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la catolicism, restul trecind la luteranism
sau la religia protestanta (calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiare
din frica nobilimii de a nu pierde pamintul dat de voievod conduce la fortificarea cetatilor(sistem
Vauban)
fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoara

venirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:

o aparitia unui baroc in forta
o nobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in exteriorul lui (primele locuinte urbane
in stil baroc)
o sec 16 Iernut Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o curba moale, arc in miner de cos
baroc
Castelul de la Bontida aripa renascentista la care in perioada baroca:
o intrarea are o curba moale,
o prezenta statuilor care marcheaza cornisa,
o curtea in forma de potcoava
o aripa neogotica

Constructii Baroce:
Palatul Teleki de la Gornesti
o elemente palat logie gradina apa pe un teren plat = Renastere
o peisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci = Baroc intrare in forma de U
Palatul de la SinPaul
o Sala de bal un mare spatiu care semnifica intrarea habsburgilor cu noul stil de viata balurile
vieneze
o 1977 cutremur in urma caruia palatul a fost parasit, acum retrocedari
o fresce cu soldati, steme renascentism
o fatada Art Nouveau
bolti Avela mult mai plate si mai moi
acoperis cu panta frinta
arc in miner de cos
Palatul tip bara are aceleasi caracteristici:
Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti.
o Exista diferente mici de statut in colectivitate, este important rangul in armata (resedinta mai
redusa)
ARHITECTURA ORASENEASCA:

tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in centru
o ex:Ansamblul Episcopal de la Oradea (cu palat si catedrala bazilicala cu 3 nave; una centrala
+ 2 laterale cu dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)
o Catedrala de la Timisoara fatada plana cu elemente de dcor care dau tensiune, cornise
puternice care se muleza dupa fatade
preotii care slujeau in bisericile unite in Transilvania aveau idei unite pentru ca studiasera toti la Roma:
o 2 turnuri in fatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj turn cu voluta)
la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina ocupate de austrieci pina la primul
razboi mondial

MOLDOVA
Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor dragoman = traducator putea
deveni conducator in tarile romane
ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia: existau dese incursiuni ale turcilor
pe Dunare respectiv ale cazacilor in Moldova
o aparare in cazul unui posibil atac
o influenta unor elemente stilistice in baroc:
Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri groase pentru ca turnul si acoperisul
sa poate ascunde si sa se poata trage din ele; arce etajate
Sfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca dimensiuni + tainita; influente baroc
clasicism

retrageri in arc in acolada, ancadrament vin din S. Dunarii prototip pentru arhitectura de tranzitie
(arhitectura traditionala arhitectura baroc clasicista)
o se inspira si din elemente brincovenesti:
o Biserica minastirii frumoasa - elemente de factura clasicista, rusesti + habsburgice;
disparitia spatiilor traditionale unificarea spatiului altarului, cupole false = baroc
o Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele vechi, este clasicista (linga Iasi)
modificare fundamentala a tiparelor
o Iasul extrem de receptiv la noutati
o Suceava: pastreaza noile caracteristici

a 2-a jumatate a sec 18 forme specifice de fortificatii in Moldova, prog de arh intr-o stilistica aparte
(aparitia turnului de V) si aparitia stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca)
fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca: garnizoanele turcesti care nu mai pot fi
platite si stapinite de Poarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin)

TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:

resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se reduce ca dimensiune si reapare un zid
de incinta care chiar daca pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata rol de
fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci
o locuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi si in caz de atac adaposteau
animalele in int curtii
o se preiau astfel principiile de compozitie clasicista
Curtea gostinari in aproprierea Buc transformata intre timp in cimitir iar biserica in capela, prezinta
urme de locuire adosate zidurilor
o Tip de constr care revine la aparare se pastreaza catre o epoca tirzie
Brosteni Curtea de la Brosteni se mai pastreaza o mare parte cu 2 cuhnii laterale
o Tipul de curte inconj revine dar cu incinta rectangulara
Casa Magheru fam Magheru boieri intre sec 16-17 pe fosta strada Labirint
Locuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui Brincoveanu
Compozitie clasica a pridvorului pina in 1800, uneori pridvor cu scara inchisa
Compozitia casei: sala centrala cu incaperi in stinga si in dreapta,
Au disparut loggia si gradinile
Gradinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferi
Intreaga gospodarie e inconj de un zid inalt cu turnuri si paznic nici domnitorul nu avea aces fara
permisiunea proprietarului
De mute ori dispar si pivnitele adinc ingropate in pamint
Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca brincoveneasca, dar foisorul se pastreaza
Ex:
o casa la Craiova foisor cu scara inchisa leg de aparare
o casa de la Glagova pivnite marite, guri de tragere in parapetul foisorului chiar daca partea
superioara era deschisa, guri de tragere pe tot conturul casei
o casa fam Bratianu celebra pentru tipul caselor combinate cu cula (turn de aparare ultim
refugiu al posesorilor in caz de atac
exista in Oltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor boieresti: de obicei de forma
rectangulara, cu curte int si gradina in spate; fortificatiile prezente ca si in alte zone

CULA denumire in turca pentru cuvintul Turn locuinta f raspindita in peninsula Balcanica
turcii au adus acest tip de constructie
premergatoare ca program de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in pen balcanica prin intermediul
mesterilor

de cele mai multe ori in sp urban, cu goluri foarte reduse destinate ventilarii si cu lumina foarte
redusa
in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice:
o transpunerea din rural in urban
o modelare specifica olteniei
o in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara Romaneasca la sf. sec 18 influenta sud
Dunareana resimtita

Renasterea Bulgara circula prin europa si se intoarce cu idei: anume tip de tratare urbana, a locuintei,
celebrele strazi comerciale. Ex: Gabroveni strada negustorilor veniti din Gabrova

in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugiaza in N Dunarii sau in zona Vienei
tarile romane, in special Tara Romaneasca tari de migratie oamenii vin si se stabilesc aici, cu atit
mai mult cu cit exista o Academie la Buc infiintata de Seban Cantacuzino
Aflux de populatie crestina, de negutatori si de mestesugari patura ce lipsea in Romania
Formarea de bazin cultural: impartasire a acelorasi cutume
Programul culelor: program orasenesc transpus in sec 18 dat perioadelor nesigure determinate de
schimbarile dese de domnitori

TIPURI DE CULA

1. cula ca turn locuinta resedinta obisnuita si acces de la un nivel superior sau chiar din pod: cula de
la. Vladoaia

2. casa mai ridicata de la sol: alc ansambluri cu biserici sau resedinte fara zid inconjurator
3. cula aditionata casei printr-un palimar (pasarela) loc de refugiu in caz de atac
4. cula singura posibil loc de refugiu, in acelasi timp semnalizare: se aprinde foc si se vede repede pt a
semnala un eventual atac

Cula de la Curtisoara: legate de umblatoarele scoase in afara si cu functie de aparare in acelasi timp
(goluri tragere); primele 2 niveluri aproape oarbe, nivelul3 (locuibil) deschis printr-un element specific in
valahia
Cula de la Rahovita (pitesti) deschideri putine
Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbesc despre crearea unor trasee din cule de semnalizare
De remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire de pop din sudul Dunarii elemente din
lemn
N-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar catorva soldati, grupuri
mici ce atacau si apoi se refugiau
Nu sunt proprietatea unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduse
Biserica Minastirii Jianu turn adaugat in a 2-a jumatate a sec 18 pt a functiona ca loc de
observatie si probabil adapostire
Tipul de biserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii

In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie in comunitati prin ridicarea de biserici: tehnici in
urma fata de ale ctitorilor domnitori finante reduse solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin picturile
murale existente in bierici
Secolul 19
-

sec. 19 perioada foarte importanta pt istoria arh si urb

in prima parte a sec 19 evolutie mult mai lenta spre deosebire de partea a doua, si in jurul anului
1900 transformari importante
pt societatea europeana , sec 19 inseamna enorm s-a schimbat totul

8
-

sfirsitul revolutiei franceze sec 18 populatia urbana era de 15%, mai tirziu era de 50%
economia si industria - prezenta pretutindeni sunt motorul principal, imediat dupa acea
transformare - caile ferate - rapiditate mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva fragil
sec 18 sec afirmarii natiunilor foarte putine erau construite ca atare innainte Ex: Franta
1870 unificarea unor anumite tari: Italia, Germania; aparitie a statului national grec desprins din
imperiul otoman
Afirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice
Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene
1859 unificarea
1877 1878 proclamarea Independentei
proclamarea Regatului
populatia e legata de o noua forma de economie; economia agricola incepe sa piarda din importanta
dupa 1830 orasul devine motorul dezvoltarii independentei
burghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale, tot ce tine de invatamint
apare proletarismul legat de industrie
administrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem reglementari care sa dirijeze dezv
urbana si planuri de sistematizare urbana care au inceput sa intre in obisniuinta fiecarei administratii
orasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri,
programe noi care au venit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii: societati de
asigurari, banci
stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii modificarea imaginii oraselor
sec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisarea
Florenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o structura moderna ce functioneaza si
astazi
Orase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta se dezv dupa principii arh complet noi pornind
de la 2 parti vechi
Orasul sec 19 reflecta o soc capitalista a existat un transfer propriu a burgheziei spre orase
Realismul actiune pragmatica, realista, eficienta regasit in interesu asupra oraselor
Saltul spre planul de sistematizare planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa de
tot orasul
Relatia Arhitectura societate: arh prin produsele ei de dimensiuni impozante a cautat sa reprezinte
burghezia in urcare spre virfurile societatii exprima gusturile si cultura ei
Evolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a industriei noi materiale de constructii: metal
sticla; sec 19 apare betonul armat in formele sale primare
Romania se inscrie in procesul de schimbare
Transilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa 1867
In imp. Maghiar- miscare reformista importanta
Sincronie importanta a modernizarii tarilor balcanice
Vechiul regat arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala
1828 Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc i-a urmat guvernarea rusa a
principatelor sub generalul Kiseleff sub care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara
Romaneasca 1831 si Moldova 1832 contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de
functionare a societatii romanesti un fel de constitutie a noilor structuri moderne
1866 prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron a principelui Cuza
Mihail Kogalniceanu: sarcina noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de
cetateni- asta inseamna modernizare, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderile
Al. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza dreptului modern. A creeat institutii noi, a impins Romania spre calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si structura si
virfurile motoarele societatii
Apar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate, gari, care au avut efecte importante
asuprea oraseler:caile ferate au transformat Constanta in port important: circulatia pe Dunareconsecinte importante asupra oraselor dupa pacea de la Adrianopole, prin clauzele sale
liberalizarea comertului in tarile romane
Apar orase noi de-a lungul Dunarii

9
-

Comisia Europeana a Dunarii cuprinde Anglia, Franta, Italia care aveau interventii economice si
politice in zona scopul; controlul gurilor Dunarii (rol legislativ reglementau circulatia pe Dunare,
constructii importante: Sulina, Galati; a creat canalul Sulina unicul canal navigabil la varsarea
Dunarii

Teritoriul in zona agricola

- Reforma agrara a lui Cuza :
o Secularizarea averilor minastiresti
o Divizare a marilor proprieteti
o Improprietarirea unui numar mare de tarani
o Sate noi- redistribuire a populatiei in teritoru
- pe parcursul sec 19 idei urbanistice pe plan european in Romania - acte normative: legi+
regulamente de construire- dirijaza modul de constructie urbana:plan de sistematizare:actualul PUG
de 2 tipuri pina la al doilea razboi mondial:
o in Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si extinderea teritoriului (dupa model
german)
o in vechiul regat pl de sistematizare se refera exclusiv la teritoriul urban
Interventii urbanistice in scopul modernizarilor:
- orasele situate de-a lungul Dunarii- restructurari radicale+aparitia unor orase complet noi
- extinderea planificata a oraselor existente
- transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri:
o modificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de circulatie
o modificarea structurii parcelare modul de divizare si utilizarea teritoriului
o aparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradini
o asezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor, POT, arhitectura.(1860)
- toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban
Orase noi sau structurate integral:
Turnu Magurele nucleu de cetate Turnu
- forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate
- plan pe cuori ce semnifica pretul teritoriului cel mai scump e cel aflat aproape de zona verde,
periferica
- proiectarea unor spatiipublice noi pietele
- 1900 extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat
Turnu Sevarin
- forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului
- miez varde al orasului prezent si acum
- extindere spre N, V si E fata de nucleul principal se pastreaza ordinea
Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi orase noi de-a lungul Dunarii interesul acordat culoarelor de
circulatie
Giurgiu, Braila- orase structurate integral
Giurgiu prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.
Imediat dupa 1830 (Regulamentul Organic) arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului
modern:
- a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti in locul ei urma sa fie amenajat un parc public
- pe teritoriul vechiului zid artera de circulatie
- spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice
- 1870 un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale
Braila sf sec 18 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice
- 1832 plan facut de un colonel rus nemultumitor
- 1834 Rudolf von Borotzin s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente
luate din vechea structura

10
-

impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere

in aproprierea portului zona cu functiuni legate de acesta depozite, cantine
spatii publice: piete de forme variate
citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale
putin inainte de 1900 o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea
existenta
succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb
Extindere spontana

Bucuresti 1895-1899 plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei

- 1872 - Gara de Nord, iar in 1940 se darima atelierele CFR si se constr actualul Palat CFR
- se remarca apropr de Calea Grivitei asemanarea cu Gara din Paris
- apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele

Extindere planificata
Galati 1830- extindere intensa spre N functiuni obisnuite ale orasului
- intre Dunare si Prates transformati in timp pt functiuni ale portului
Constanta prin hotarirea lui Carol 1 proiectul arh. Orascu
- inceputul sec orasul se dezv in peninsula
- 1899 extindere tesut regulat + ortogonalitate
- parc, extindere a portului, cai ferate
Predeal dezv spectaculoasa ca statiune si oras
- trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului
- proprietati neregulate chiar daca sunt echivalente
MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE

regularizarea strazilor existente tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc
noi strazi cele mai importante bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce leaga gara principala a orasului de
gara de S de zona veche
Bulevardele leaga punctele imortante in oras:
o Garile de functiuni importante
o Dubleaza caile existente
diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice, genereaza urbanizarea
articularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect

Craiova 1890 peisagistul francez Romaneau chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un
bulevard
Bucuresti cele mai multe bulevarde sunt noi:
- axa N-S spre piata Universitatii 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:
o bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu
o dupa 1960 bd. Dacia
- axa E-V Piata Universitatii Cismigiu, apoi Schitu Magureanu Cotroceni
- spre E soseaua Iancului, soseaua Pantelimon
- 1895 prima amenajare a Pietei Victoria
- piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii

11
Probleme generale ale orasului
Programe de arhitectura elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului
- modificari importante ale configuratiei constructiilor
- dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor
- apar programe noi
Locuinta accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului
- noi tipuri de locuire modificari legate de situatia economica
Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:

VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urban

Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile
La inceputul sec 19 locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe
apartamente
Casa Asandu din Piata Lahovari (actuala C.O.S.) interesanta este anexa: in spatele locuintelor un
loc pentru parcarea automobilelor si alaturi un loc pentru gararea trasurii

imobilul de raport
numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe
parcurs au aparut si in vechiul regat

locuinta ieftina (sociala)

apare in jurul anului 1900
locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii
a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea
au existat proiecte tip dupa care au fost construite
nu au fost investitori privati
Societatea comunala a locuintelor ieftine (Bucuresti) construieste incepind cu 1911
Ministerul Cailor Ferate puternic birou de arhitectura se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in
diferite orase

Constructiile industriale legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

Echipamente publice in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public, gindite
intr-o structura ierarhizata

scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior

institutii administrative: de la primarii ici la ministere
institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC
Stilul Arhitectural
- Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce
conceptul arh tine de o viziune mai larga
- O cladire aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasicizanta
- In sec 19 modificari importante ale economiei, ale civilizatiei, cultutrale au pus problema exprimarii
unui program de arhitectura printr-un stil (expresie arhitecturala)
o In 1942 1943 in Germania a aparut un articol: In ce stil trebuie sa construim?
- sec 19 teritoriul din interiorul oraselor incep sa-si micsoreze suprafata si sa adaposteasca functiuni
urbane functiune predominanta locuirea
- 1847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului
- s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului:
- dispare incinta hanului

12
- teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o
suprafata echilibrata de teren

- rectangularitatea strazilor vizibil mai mare, usurare a circulatiilor + mai usor de a construi pe un teren
mai regulat

- Str. Riureanu undeva vis--vis de Muzeul National de pe calea Victoriei aparitia sa a presupus si o
parcelare a teritoriului: divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii
- Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru) pe o mare proprietate a lui Al. filipescu parcelata
pentru locuinte se remarca o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului
- Parcul Ioanid bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie, pe o proprietate a unui librar Ioanid locuinte
grupate in jurul unui spatiu liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor verzi largi,
caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina

- Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine realizate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor
suprafete mici de aproximativ 200 mp

orasele fortificate din Transilvania fortificatiile nu mai aveau sensul din sec 19 erau darimate si se
recuperau zonele foarte mari ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselor
modelul de interventie cel al ringului vienez realizat la mijlocul sec 19
Cluj primele fragmente demolate in jur de 1800
Timisoara decizie luata abia in 1892
Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri publice) acolo unde primariile
aveau fonduri; in caz contrar terenurile erau vindute si erau construite locuinte

unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice construite intre timp
Oradea, Alba Iulia cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni a fost inghitita treptat de oras
Sibiu inainte de mijlocul sec 19 apare amenajarea unei promenade pe locul fortificatiilor; 30 de
ani mai tirziu separarea intre zona veche si zona noua se face doar prin densitate si modul de
impartire al teritoriului
Cluj zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete libere dupa
demolarea unor fragmente de fortificatii;
1845 realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta nucleul unei urbanizari viitoare a zonei
Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate spre platoul Tarii Birsei - in locul fortificatiilor
cladiri moderne ale orasului
Timisoara exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban 1892 armata austroungara a decis
sa renunte la fortificatii apare planul unor tesuturi foarte diferite:
Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia municipalitatii a fost organizata
dupa modelul ringului vienez

Planul de sistematizare in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de sistematizare:

Transilvania planuri de sistematizare intelese in sensul german prevedea si o extindere a oraselor
Vechiul Regat: influenta franceza planurile de sist nu prevedeau decit organizarea zonelor existente

Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe de simetrie cu capete de perspectiva, hasurarea

suprafetelor in functie de tipul de constructii permis (grupat, insiruite, individuale)
zonele extracarpatice planificare de tip francez amenajare doar a perimetrului administrat
planul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in 1921
intentie de zonificare a orasului pe anumite functiuni
centrul orasului multifunctional, zone cu caracter militar, zone industriale si in rest locuinte
functiuni dirijate spre anumite zone ale orasului
a existat o gindire urbanistica
apar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruri
pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesibile publicului larg

13

Iasi amenajarea arterei importante gradina de tip linear ce urmeaza axul strazii insotita si de o
parcelare
Cluj pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se transforma intr-un parc de mari dimensiuni
Braila parc la periferia orasului
Bucuresti gradina Kiseleff -1840 1845 - de-a lungul strazii Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte
lineara restul gradinii tratare libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita,
incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului
Craiova actualul Parc Bibescu:
Realizat de Redon (fr)
Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte urbanistica
Inaugurat putin inainte de 1907
relief creat in mare masura de arh
oglinda de apa - realizata prin transformarea unui riu din zona
amestec de stiluri
Gradina Cismigiu din Bucuresti
Inaugurata in 1852
Realizata de peisagistul austriac Meier
Esente diferite de copaci gindite la vremea respestiva
La vremea sa una din cele mai moderne gradini
A devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si Schitu Magureanu, prin care el s-a
deschis spre oras

Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se completeaza apoi pina la limita proprietatii
Vitrina - se deschide spre strada
Sala de biliard divertisment foarte raspindit in sec 19
Imobilul de raport de factura arhitecturala foarte diversa
Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru Oradea
Hale alimentar - inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare
Primarii Arad reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce reprezenta orasul
Prefectura, Liceu la Cluj maniera clasicista, riguroasa, sobra
Universitatea de la Cluj neorenascentista
Neoclasicism si romantism

au izbucnit pe la jumatatea sec 18 in Anglia, Germania, Franta sau Italia si s-au manifestat pina in
prima parte a sec 19
intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trecutul

NEOCLASICISMUL
- are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (germana si romana)
- a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare masura pe descoperirile arheologice ce au
avut loc in sec 18 (descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava)
- Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau face relevee ale arhitecturii antice
miscare culturala foarte larga
- O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile
- cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele valabile
- Academia Franceza infintata de Colbert in a doua jum a sec 17 a stabilit regulile dupa care sa se
realizeze arhitectura buna, adevarata
- In istoria neoclasicismului sunt diferite etape:
o Una de sfirsit mijlocul sec 19 orice incercare individuala de a determina arhitectura antica
era exclusa

14
o Singurele reguli valabile;cele stabilite de Academie caracter dogmatic al sfirsitului de
clasicism stabilirea unui limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de orice program

o Repetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau monument unicat) a insemnat si un
interes pentru tipologia arhitecturala

o francezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de arhitectura

o
o
o
o

din Paris. El a elaborat o metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el spunea spre ex
ca in plan elementul principal este o travee multiplicabila dupa necesitati; din aceasta
mecanica aplicata si in fatada si volumetrie rezulta modul de gindire al secolului 19
simplificarea planurilor si schematism al proiectelor
Durant aduna toate exemplele importante ale vremii referitoare la un program, toate la aceeasi
scara; utilizarea formelor si volumelor primare, elementare: cubul, sfera, prisma
De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple fapt
premergator gindirii moderne in arhitectura
Rationalitatea exprimarea prin geometrie, conditie la o, mare claritate a structurii

ROMANTISMUL
- pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite
- gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor
- lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refuzarea oricaror dogme
- tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai intai in Anglia, apoi in restul Europei
- refuza orica idee de mimetism (imitare in favoarea afirmarii imaginatiei artistului
- John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtirii si apoi a gindirii
- Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii (nu ca
neoclasicismul o opera ce se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu)
- Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale deja consacrate un muzeu
putea fi configurat in spiritul unui templu grec; o biserica arhitectura gotica sau romanica
- In prima jum a sec 19 disputa intre Franta, Anglia, Germania care isi revendicau arhitectura gotica
ca fiind arhitectura lor nationala
- Arhitectura Nationala s-a declansat in Romania prin cautarile lui Mincu de gasire a unui stil romanesc
- Arh romantica a folosit fragmente sau ansambluri intregi de arh gotica, dar desenele structurii
gotice au fost asamblate in constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite epoci
subordonind caracterului romantismului
- Nu exista reguli clare intervine liberul arbitru al arhitectului fiecare arhitect a imaginat propria sa
arhitectura romantica compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice
- Redescoperire a culorii in arhitectura (s-a descoperit in sec 19 ca templele antice erau pictate)
- Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: Dictionar al Arh franceze din sec 12 pina in sec 18
proiecte de restaurare, proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de forma
- Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si aceea de a relua experientle
trecutului

in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost insotite de o experienta importanta, productia e una
pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii
cele doua curente - la interval de citeva decenii, primul clasicismul nu au avut o delimitare foarte
clara, s-au interferat adesea opere hibride
ambele curente sunt legate clar de schimbarile din societate
clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla, clara
o primele manifestari nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata tendinta spre o
exprimare austera
o moldova influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia provincia unde s-a dezv cel
mai mult clasicismul

desteptarea constiintei nationale (clasicism si romantism) 2 expresii complet diferite luate ca stindard al
acestei idei
Alexandru Orascu
- cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania

15
-

cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868

actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta
Biserica Metropolitana de la Iasi
S-a format in Germania
Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta arh disparuse in occident

ARHITECTURA ROMANTICA
influente ale arh gotice prezente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si
tratarea libera a volumelor, nu atit elemente gotice
Monument arh linga Minastirea Frumoasa de la Iasi exprima 2 curente
Mic monument din fonta (gotic) in fata mitropoliei
Proiectul facut in 1830 pt Arhivele Statului ordonanta dorica ce da forta compozitiei
Biserica de la Letcani modl ex de arh clascista ansamblare de volume clare, simple, utilizare
austera a unui limbaj clasic
Universitate Bucuresti Orascu simetrie relativa a planului, ierarhizare a volumelor, prezenta
evidenta a unui templu grec amplasat in axul cladirii finetea decorului care incheie primul nivel

ECLECTISMUL

Eclecto = a alege

libertatea arhitectului de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a le recompune

dezagregarea unei cladiri mai vechi

inventar
rearanjare in alta formatie
ordonare stiintifica la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandire
Academia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute Viollet Le Duc totul e
relativ
Durand toate cladirile la aceeasi scara
Cladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca
Sec 19 arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut forma viitor tehnici
Surse: Paris (sec 17, medievala, renastere)
Inspiratie din traditiile locale arh regionala, locala Mincu sf sec 19
Pragmatismul arhitectului eficient pt societate, rapid
Nu sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica
Plan, volum, fatada echilibru intre arta, tehnica, functiune
Julien Guadet tratat cauta sa integreze problemele sociale cu ale arhitecturii
Compozitia elem cel mai important
Europa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca) si 1880 in vechiul regat (franta)
Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min. agriculturii), Albert Galleron (ateneul
roman)
Alexandru Odobescu studii Paris
Lumina, caldura, acustica

Antebelic arh era usor de realizat

Limbaj comun, comercial

Ateliere tipuri muluri, frize cataloage

Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de consum

16
UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC
Simetrie, rigoare
Ierarhizare a spatiilor hol de onoare
Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari
Anexe
Fatada intrare inalta
Sectiune hol etaj mai inalt, peste hol parter
BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD
Asimetrie lateral functiuni foarte diferite
4 turnuri de colt
disimularea fundului scarii cu pile si coloane
2 curti de lumina
holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerie la etaj
luminator central
CEC
4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola
arc extrem de mare la intrare ca in clasicismul francez
cupola luminator tehnica structura independenta
cupola e sferica la interior (2 cojo)
MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC
Cladire moderna de birouri
Curte de onoare cu spatii de onoare in ax
Coridor in U ritmat
Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi
Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul
Fatada renastere + clasicism francez sec 17
FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC
Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta un etaj in plus (a devenit intrarea
principala)
PALATUL DE JUSTITIE
Diriginte de santier Mincu
Arhitectura clasicism fr sec 17
Acoperis inalt corp central mai inalt imbinat cu contraforti medievali
Eclectism programe moderne cu decoratii ale trecutului
BCD PAUL GOTTEREAU
Fatade articulate liber in functie de strada
A generat si alte doua cladiri gemene
ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli templul lui hadrian
Fundatii circ => cupola rotunda
Clas fr sec 17
Scari cu podest intermediar balcon
Planseu casetat + planseu plat hol rococo
Cupola ferestre acum astupate
PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC
PALATUL CANTACUZINO
Arh ioan Berindei
Aripi laterale mai inalte
Fatada sobra
Copertina art nouveau la intrare console + tiranti
CASA CU LEI CONSTANTA
Coloane cu lei desprinse din planul fatadei
Libertate formal si cromatica
TEATRUL DIN IASI
FELLNER & HELMER
Programe similare cu aspecte foarte diferite
Teatrul din Arad seccession, muchii dure
Primaria din Arad turn cu ceas, logie dubla
Prefectura din Cluj baroc austriac

17
Arh eclectica in transilvania pinioane germane medievale (Cazinou Vatra Dornei arh medievala),
fatade cu clincher, elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj)
Teatrul Mic, Berindei cornisa in spatele unui racord curb, art nouveau, colt f ascutit cu cupola
ARH NEOROMANEASCA

Redescoperirea arh locale moda in Europa, sf sec 19

Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun Turcia, Grecia
Ion Mincu modele de inspiratie + Turcia, Spania, Italia
Unirea 1859, independenta 1877\78 identitatea nationala, stat national
Gandire romantica identitate nationala, arta specifica si diferita
1889 expo Paris Charles Garnier case pop din dif regiuni ale Frantei
Albert Ballu palatul de justitie criticat in Paris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si
pitoreasca romaneasca

CONTEXT INTERN
1855 Odobescu
arheologia si etnologia
1905 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala
dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transilvania
ION MINCU
Scoala de poduri si sosele
Ecole des beauax arts
Calatorie in spania, italia, grecia, turcia
CASA LAHOVARY

1 an documentare
intrare peron acoperit cu foisor
arc lanceolat pe coloane strunjite de lemn
policromie
interior spatiu central casetat cu luminator
BUFETUL DE LA SOSEA
pe kiseleff
vernacular foisor cu garlici
terasa acoperita cupoala acoperisului
foisor cu arce lanceolate
bovindou
policromie pe alb, pitoresc
SCOALA CENTRALA DE FETE
Parter clase, etaj dormitoare
Plan simetric beaux arts = influente manastiri
Hol galerie spre curte int
Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei, fatada discreta
Fara intrare monumentala,
Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice
Vechea primarie / Constanta braie de caramida/tencuiala
Mincu primaria din Craiova pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete
1899 Mincu restaurare man Stavropoleos
incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara

18
PETRE ANTONESCU
1900 termina beaux arts
reface proprietatea Bratianu de la Florica
crama - > locuinta
ancadramente, foisoare
mare terasa acoperita, cu semineu ?
tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire
MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria
PREFECTURA CRAIOVA
Acces cu turn, monumental, referinte medievale
Detalii puternice
Plan simetric
Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica
Hol cu cupola de sticla pe pandantivi
Sala de sedinte bolta in leagan in maner de cos
BANCA MARMOROSCH BLANC
CRISTOFI CHERCHEZ
Studii Milano
Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi
Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola
VILA MINOVICI
Vernacular + arh culta
Joc liber al acoperiselor
Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii
GRIGORE CHERCHEZ fac de arh arh brancoveneasca
N GHICA BUDESTI
MUZEUL TARANULUI ROMAN
Prima cladire de muzeu din Romania
Fatada caramida aparenta (Moldova)
Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti

PERIOADA INTERBELICA

MAREA UNIRE 1918 137000 km2 300000 km2

Economic
Ok dupa 1925
28 32 criza mondiala
1938 productie extrem de buna
R2 economia stagneaza, da inapoi
Agriculttura
Reforma agrara PNL 1919
Greu de mecanizat, proprietati mici
Constitutia din 1923
Democratic pt europa
Dupa razboi
Culturi si traditii diferite

7,5 mil loc 17 mil loc (Transilvania, Banatul)

19
Arh din Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe
Stilul neoromanesc obiecte straine de context
1918 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi
miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu
REVISTE DE ARHITECTURA
Aparitia criticii si teoriei de arhitectura comentariul scris
ARHITECTURA
A societatii arhitectilor romani 1906 1944 cu intermitente
Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)
SIMETRIA
Caiete de critica si arta 1937 1957 3 volume
G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu
Arhitectura, literatura, pictura, sculptura
Nici moderna, nici traditonala echilibru clasic
URBANISMUL
1924 - 1942
institutul urb al Romaniei
Cincinat Sfintescu
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de restaurare Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N
Ghica Budesti
CONTIMPORANUL
1922 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu
b, idei moderne europene
articole Iancu, Doesburg,
URBANISMUL
Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG
1925
1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare
2 tipuri de documente
piese desenste
schita principiile
plan director de sistematizare
plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri)
piese scrise
regulamente de constructii
programe administrative de aplicare
legi privind locuinta sociala incurajare fiscala
2 tipuri de locuinte ieftine
locuinta populara 80 mp
locuinta economica 140 mp
TEORIA URBANISMULUI
Cincinat Sfintescu teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala
Amenajari la scara nationala superurbanismul
Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral
Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)
In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia
IMAGINI

20
CINCINAT SFINTESCU
Culoarele principale de circulatie
Zonele de influenta ale oraselor principale
Parcul national Retezat
PLANURI DE SISTEMATIZARE
SIBIU 1926 27
Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente
Aerodrom
Plantatii, parcuri, sport, recreatie
Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului
Parcelre regulata radiala adaugare succesiva neortogonala
BUCURESTI 1935
GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu
Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata)
Multe artere radiale
Plansa cu zone verzi existente si propuse
Plansa cu zonificarea teritoriului urban
Clase de constructii
Miez rosu zona comerciala
Aliniamente, h, retrageri, POT IASI 1943
ARH Bedeus
Planse de documentare analize
Program schita
Plan director zona verde intr-o vale? Bahlui port
Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala
PLOIESTI
Alexandru Zamfirescu
Proiect pentru un oras al petrolului
Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)
CARTIERE
BANEASA (fosta comuna suburbana)
Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac
Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)
CLUJ Florea Stanculescu
Spatii publice centrale de cartier
TECHIRGHIOL
EFORIE N GM Cantacuzino (beaux art)
1930 vile f moderne de Creanga
impreuna Bellona
proiect pt portic in zona Lipscani prin decupaj in cladire adic demolare
bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante
primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta
DUILIU MARCU
Trena de 2 km a academiei militare
Piata Victoriei
Articulatie cu zona verde
Largirea pietei - inel
Min. exteren + unul geaman
Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta
Turn lang Guvern
PIATA PALATULUI
Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista
MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA

21

dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie convorbiri lit si viata lit

nu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii Carlton, GM Cantacuzino

tipologie reinnoita a programelor de arhitectura

o tipul de plan, rezolvarile spatiale
o betonul armat => h mare
o metalul ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de N
1919 Cegareanu confortul si igiena determina forma
noi modalitati de expresie
revista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic
Malaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa neoromaneasca, clasica
Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului
Eclectism tarziu, epurat

Clasicism modern Duiliu Marcu Mussolini retorica monumentalului care serveste o ideologie
dictatoriala
ARHITECTURA ART DECO
Expo Paris 1925 abundenta decoratieo
o Clasica simplificata
o Influente orientale Egipt
o O prima forma a modernitatii

Populatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi, moderne

ARHITECTURA NEOROMANEASCA
Continuarea traditieiinterbelice, dupa Unire

Aceleasi elemente decorative pe programe foarte diferite

Modificarea interioarelor vechi intunecoase si decorate

Repros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile

Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex bis incoronarii de la Alba Iulia
Etnografi Dimitrie Gusti studiaza satele cu studenti
Se inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar decoratia

GM Cantacuzino
o Non copiere formala
o Octav Doicescu, Henriette Delavrancea si alte volume
ARHITECTURA MODERNA
Volume simple, clar decupate in spatiu, fara decoratie

Marcel Iancu idei moderne, de avangarda, in revista Contimporanul aarticole violente, desi nu
avea mare raspandire revista
Bucuresti, centrul de raspandire al ideilor
Trans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia catedralelor
Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil prost: ext modern interior vechi

GM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exterior neoromanesc

EXEMPLE
ARH NEOROMANEASCA
Catedra Incoronarii din A. I. corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh

Posturi trafo Sinaia Duiliu Marcu

22

Liceul Cantemir Bucuresti

Piata Lahovari turn medieval

Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)

o Plan cu nod de circulatie in mijloc
o Birouri spre strada
o Birou urias spre alta fata
Craiova, Constantin Iotzu
Conac Statie Ciortan
Pavilionul rom 1926/Barcelona
o Langa pav Mies
Octav Doicescu
o Restaurantul de la Baneasa soclu masiv
o Locuinte individuale pt functionari

Henriette Delavrancea
o Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri
o Balcic vile albe simple cu soclu de piatra arh orientala + maniera moderna
o Continuitatea pardoselii cu terasa
ARHITECTURA CLASICIZANTA
PETRE Antonescu, Fac. De Drept semimoderna

Senatul din Piata Revolutiei

Palatul Regal preluat de Nenciulescu
Banca Natiuonala corpul nou Radu Dudescu
Duiliu Marcu

Palatul Victoria (min Externe)

Min. Industriei
ART DECO
Foisorul de Foc
o Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata
o Bosaj cu lava solidificata

Hotel Ambasador
o Etaje retrasee
o Coloane filiforme Egipt
o Brise soleiuri sub balcon
ARHITECTURA MODERNA
Uzinele Malaxa gen Bauhaus

Atelierele CFR Cluj

Grigore Ionescu, sanatoriu/ Toria
GM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie N
Octav Doicescu, casa de odihna la Snagov gen Wright
Duiliu marcu bibl. Academiei
Doicescu gara gen de stijl
Vatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici

MARCEL IANCU
1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara

23
1922 23 infiiteaza revista Contimporanul
Impreuna cu Ion Vinea

Articole despre Le Corbusier, Theo von Doesburg

Il finanteaza singur
Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura
Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea
1926 vila pt tatal lui, a fost pictata

vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld
vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)
strand Kiseleff vestiare simple
cladirea Chapier terasa pe colt la ultimul nivel, umbra
vila Chihaiescu, simetrica
vila Iluta raumplan, bar sub scara
vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
vila sotiei, bovindouri si balcoane
sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor
imobilul Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern
imob pt soc Bazaltin birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vile

HORIA CREANGA
Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga
Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei
drepte
Perioade
1929 tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco
1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru
1936 1943 relatii cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor,
Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulatii si camerele principale

imobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital
o art deco parter cu piatra neagra
o realizat parter retras si in umbra
o benzi orizontale
vila Miclescu
vila Bunescu 1932
o living pe 2 niveluri cu supanta
o segregare a functiunilor in benzi
o f vitrata in spate
o terasa cu piscina
vila Cantacuzino
o inalt, plin, servant
o jos, servit
bd Dacia mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla
bl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an

24

vatra luminoasa, loc tip

cladirea Aro pe calea Victoriei continuitate spre curtea interioara, vitrine pe colt

1937, Malaxa pe Magheru

o pereti ingusti - > cat tamplaria
o baza retrasa
o copertina subtire peste ultimul nivel

halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa
o fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
o lab de chimie si fizica
o inteprinderea Republica
PERIOADA POSTBELICA
Rasturnarea si negarea valorilor anterioare
Proprietatea de stat
Orasele cresc sau apar altele noi Onesti, Victoria
Posibilitatea construirii marilor ansambluri statul dispune de terenuri
Stat institute de proiectare, antreprize de constructii
Arh trebuie sa urmeze indicatiile suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost
calificati
Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu distanta scade influenta centralizata
Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult
1960 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala
1970 1990 regim f autoritar
prima per prelungire a expresiei interbelice
radiodifuziunea, str Berthelot
a doua per. Modernism preluat textual
a treia per urbanism clasicizant
diferenta intre produsele de serie si unicate vile luxoase sau case taranesti
echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)
Mircea Alifanti sediul administrativ din Baia Mare in context

Cezar Lazarescu litoralul interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari
incomp cu cele vechi
Eugenia Greceanu monografii orase dupa modificari
P+1 balta alba (interb) fara loturi dar scara e corecta
Cvartale P+4 5, in mijloc dotari, scara corecta

Opera Romana Octav Doicescu clasicism

Charta / Atena
Grupari elementare

Strada doar circulatie

Gheorghieni/Cluj aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneaza

Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale

Strazi secundare complicate compozitie vizuala

1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima
Onesti cvartale staliniste si pietonale artistice
Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari
Balta Alba 1960 compozitii libere in jurul parcului
Teatrul National proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou

25

Ansamblul Perla proiect prin suprapunere peste existent

Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal
Nicolae Porumbescu case aproape identice, in Baia Mare si Suceava
Teatrul Constantin Savescu decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures
?)