Centrala electrica

geotermala

orbeste tot mai mult in ultimul timp de pompele de caldura. Acesteasunt dispozitivele care au cel mai bun randament cunoscut d
ele care produc energie verde. Aici va prezentam un sistem interesant bazat pe o astfel de pompa de caldura. Sistemul a fost ga
ersoana care ne-a contactat cu dorinta de a publica aceste informatii pentru ca astfel cei interesati sa poata pune in practica ace
matiile pot foarte usor face obiectul unui brevet. Persoana respectiva, ca si noi de altfel, crede insa ca nu aceasta este calea cea
ca ideile bune sa fie puse in practica. Sunt astfel exemple de idei bune ingropate in brevete care zac neutilizate din diverse mo
mult timp in urma si pana in zilele noastre. Sistemul pare simplu la prima vedere insa nu este chiar asa. Acesta combina d
oscute: cel al pompei de caldura(in cazul de fata sistemul apa/apa care are cel mai bun randament) si sistemul clasic de pr
.

ment contine prezentarea, functionarea si constructia unei unitati de producere a energiei electrice bazata pe extractia ene
durii) mediului inconjurator. In situatia de fata, prin termenul "caldura mediului inconjurator" intelegem spectrul de temperatu
mbiant superior temperaturii de fierbere a unui agent frigorific folosit in mod curent. De retinut aspectul ca functionarea
entrale duce la racirea mediului inconjurator, lucru care poate avea avantaje sau dezavantaje, in functie de zona unde este ampla
norm pe care il ofera un asemenea concept este eliminarea ideii de ardere a combustibililor fosili si asigurarea independe
a locuintei (sau localitatii) respective (aceasta depinde de puterea centralei). Ideea de "energie gratuita" este discutabila. Chiar
a combustibili fosili sau de alta natura, si aceasta centrala, ca oricare alta, are in constructia ei mecanisme, aparate electrice s
e electronice care necesita intretinere si asta inseamna cheltuieli, mai mari sau mai mici. In orice caz, pretul energiei obtinu
ste extrem de mic fata de ceea ce avem in prezent.

ntrala are la baza functionarii sale randamentul "supraunitar" al pompelor de caldura geotermale folosite in ultimii ani pe
ocuintelor. Orice instalatie frigorifica cu compresor, indiferent de scopul in care a fost construita, realizeaza acelasi lucru s
cipiu de functionare. Aceste instalatii fac transferul de energie termica prin intermediul agentului frigorific racind anumite inc
du-le in functie de scopul in care au fost proiectate. De exemplu, instalatia unui frigider extrage caldura din interiorul incintei izo
scoate afara prin intermediul condensatorului instalatiei. O instalatie de aer conditionat extrage caldura din locuinta la exteri
literul instalatiei avand rolul de vaporizator iar agregatul exterior cel de condensator. Spliterul din interiorul locuintei si agreg
t de fapt doua schimbatoare de caldura (radiatoare) care fac transferul termic dintre agentul frigorific si aerul ambiant din locul u
sate. Instalatiile de aer conditionat cu dubla functie pot schimba rolul celor doua schimbatoare de caldura. Iarna spliterul poa
ul instalatiei iar agregatul exterior poate fi vaporizatorul acesteia, instalatia respectiva fiind in acest caz o pompa de cal
care face schimbul de caldura prin intermediul aerului exterior si a celui din interiorul locuintei. Pompele de caldura geoterm
ura mediului din sol, din apa unui put sau din aer si o comprima prin intermediul agentului frigorific in condensatorul instalatiei
apa
din
instalatia
de
incalzire
a
locuintei
respec
randament supraunitar" este o greseala de exprimare. Asa ceva inca nu s-a descoperit (sau mai bine spus, nu exista!). Pentr
ldura dintr-un mediu si transferand-o in altul, pompele de caldura evacueaza prin condensatorul instalatiei o cantitate de ene
mare decat echivalentul energiei electrice consumate de catre motorul compresorului instalatiei, aceasta expresie a fost inlocuit

eficient de performanta" (COP) care exprima raportul dintre energia termica evacuata prin condensator si echivalentul ele
e compresor. Acest COP depinde in cea mai mare masura de modul in care se face transferul termic. La un aparat de aer conditi
folosit ca pompa de caldura, care face transferul termic aer-aer COP ajunge la 3...3,6 iar o pompa de caldura care face transferul
unge la valoarea 5 sau chiar 6 (cele de dimensiuni si puteri mai mari). Adica valoarea energiei termice debitate poate ajunge la
puterii electrice consumate de compresorul instalatiei.

temului este realizata folosind programul Cadence OrCAD. Daca utilizati programul veti putea deschide acest fisier cu o
adence OrCAD incepand de la versiunea 7(deja a aparut versiunea 15). Puteti descarca schema completa a sistemului de
c generala

e
mai buna intelegere a functionarii centralei noastre geotermale sa incepem cu o simpla explicatie a functionarii unei cen
ce clasice. Aceasta foloseste presiunea aburului obtinuta prin incalzirea, prin arderea combustibililor fosili (carbuni, gaze, pa
in fisiunea uraniului in centralele nucleare a apei dintr-un cazan pana la o temperatura la care presiunea de vapori a apei per
grupului turbogenerator la parametrii obtinerii puterii electrice cerute la bornele acestuia. De regula temperatura cu care se lucr
nuit este situata intre 250 si 270 grade Celsius. Presiunea de vapori a apei corespunzatoare acestor temperaturi este de 40...50
nsumului de abur pentru actionarea turbinei cazanul se raceste cu o rata de racire proportionala cu cantitatea de abur consuma
timp, iar pentru mentinerea acestuia la temperatura si presiunea necesara trebuie incalzit in continuare, pentru acest l
u-se o cantitate de combustibil corespunzator necesarului de energie electrica cerut. Dupa destinderea in turbina aburul ajung
ul de abur, de unde dupa condensare, apa distilata obtinuta este preluata de o pompa de recuperare si reintrodusa inapoi in c
serpentina
de
recupe
ei serpentine de recuperare este foarte important pentru marirea randamentului energetic al centralei. Sistemul cazan-turbina nu
nt mai mare de 30-40% iar aceasta serpentina realizeaza preincalzirea apei condensate inainte de reintroducerea inapoi in caza
l deja fierbinte care iese direct din turbina, recuperand in acest mod o mare parte din caldura reziduala a acestuia. In acest f
randamentul energetic al sistemului. La modul simplu, acesta este principiul de baza dupa care functioneaza o centrala electric
cl
stru, principiul este acelasi dar cu anumite deosebiri. Sursa de caldura in cazul nostru este condensatorul unei pompe de cald
caldura folosesc agenti frigorifici a caror temperatura critica (pragul de temperatura deasupra caruia fluidul nu se mai condens
mari presiunea) este sub temperatura de fierbere a apei sau prea putin deasupra ei. Fluidul frigorific cu temperatura critica cea
resiunea critica relativ scazuta este R600 (isobutanul) folosit la frigiderele cu clasa energetica A. El are temperatura critica de 1
us iar presiunea critica de 36,29 bari. Daca am folosi o pompa de caldura cu isobutan pentru incalzirea unui recipient cu apa (ca
ru actionarea unei turbine, presiunea de vapori a apei din cazan ar fi de 2...2,5 bari iar in aceste conditii trebuie sa ne gandim la
efic
e rezolvare eleganta dar ceva mai pretentioasa a acestei probleme este folosirea ca agent de actionare a turbinei a unui lichid car
atura de fierbere joasa fata de a apei. Cele mai cunoscute din acest punct de vedere ar fi: alcoolul etilic (temp fierbere de -78 g
zul petrolier lichefiat (GPL temp fierbere de -15 grade Celsius) si agentii frigorifici care au temperaturi de fierbere intre -26 si
us sau chiar mai jos. Principiul de baza al functionarii instalatiei noastre este bazat pe variatia presiunilor de vapori a unui flui
de
fierbere
joasa
in
functie
de
temperatura
la
care
este
ex
talatie este compusa din urmatoarele elemente:

e caldura, formata din compresor, serpentina condensator, ventilul de laminare (expansiune), serpentina vaporizator, robine
u golire si/sau separare (pentru facilitarea operatiilor de intretinere), manometre cu sau fara contact pentru automatizarea functio
i normali. Serpentina vaporizator este impartita in trei parti: Partea a I-a care este cea mai rece si are rolul de a mentin
scazuta vasul de colectare a gazului lichid, partea a II-a, care ajuta la racirea recipientului acumulator si partea a III-a care cu
mediul ambiant (de la apa din put).

l de expansiune (pentru actionarea grupului turbina-generator). Constructiv, acesta este de fapt un ansamblu format din mai m
calorifere) conectate in paralel pentru o capacitate suficienta si o suprafata de contact termic corespunzatoare puterii de lucru cer
in contact termic cu serpentina condensator a pompei de caldura. Pentru aceasta ambele elemente sunt montate intr-o cuva izo
de exterior, plina cu apa. Sursa de caldura (serpentina condensator a pompei de caldura) este plasata sub recipientul de expansi
ind caldura de la serpentina prin convectia naturala a apei din cuva. Este prevazut cu manometru cu contact (sau manometru aso
stat sau cu un traductor de presiune analogic) care da informatiile legate de presiunea din recipient sistemului de automatiza
u un robinet de umplere-golire, un robinet de separare intre teava de iesire si racordul de iesire catre robinetul cu servomotor.

cu servomotor si grupul turbogenerator. Robinetul cu servomotor are rolul de a alimenta cu gaz sub presiune turbina grup
entru actionarea acesteia la turatia constanta de lucru. Cuplul rezistent opus de catre generator turbinei poate fi variabil in functi
stuia iar debitul de gaz sub presiune trebuie sa fie direct proportional cu cuplul generatorului in scopul stabilizarii turatiei aces
este comandat de catre un circuit electronic care citeste turatia generatorului (dupa frecventa curentului debitat) si coma
sau deschiderea robinetului in scopul mentinerii unei turatii stabile. Grupul turbogenerator este ansamblul format dintr-o tur
ect pe axul unei masini electrice sincrone trifazate. Turbina trebuie calculata pentru turatia si cuplul corespunzator generatorulu
trebuie sa poata sustine ca sarcina compresorul instalatiei, incarcarea bateriilor de acumulatori tampon, circuitele de comand
centralei si sarcina externa maxim corespunzatoare COP-ului pompei de caldura.

a de recuperare are importantul rol de a recupera o mare parte (cat mai mare) din caldura reziduala a gazului care a actionat turbi
i condensat in recipientul acumulator. Dupa iesirea din turbina gazul intra pe traseul serpentinei de recuperare incalzind-o. Prin t
ntoarce in recipientul de expansiune gazul lichefiat in recipientul de acumulare care are temperatura scazuta. Incalzit de catre g
la turbina, el va intra in recipientul de expansiune la o temperatura mai ridicata, reducand in acest fel cantitatea de energie term
ntru incalzirea recipientului de expansiune.

l acumulator este un recipient asemanator cu recipientul de expansiune, cu rolul de condensare la temperatura scazuta a gazului
instalatiei. La fel ca si recipientul de expansiune, acesta este montat intr-o cuva izolata termic si este mentinut la temperatura sca
unui curent de apa provenita dintr-un put si partea a II-a a serpentinei vaporizator a pompei de caldura. Este dotat cu robine
intrarea dinspre serpentina de recuperare si spre vasul colector de gaz lichid si cu un senzor termic care, prin intermediul circui
a, alimenteaza cuva cu apa rece din put la tendinta de incalzire a acesteia. Recipientul acumulator are montata deasupra sa
uvei, partea a II-a a serpentinei vaporizator a pompei de caldura. Aceasta ajuta la racirea recipientului acumulator prin conv
a apei din cuva. In felul acesta se reduce consumul de apa din put pentru racirea acumulator
ector al gazului lichid are rol dublu. Fiind mentinut la temperatura scazuta de catre partea a I-a a serpentinei vaporizator a pompe
pastra la temperatura scazuta gazul lichid condensat in recipientul acumulator. Conexiunile prin racorduri elastice cu recipie
si cu pompa de recuperare (aici mai exista un robinet de separare) faciliteaza deplasarea verticala a acestuia pentru a i se
e catre un microintreruptor. Acesta este reglat in asa maniera incat sa fie actionat atunci cand vasul colector este plin (80%
pentru
comanda
pornirii
pompei
de
recupe
recuperare a gazului lichid are rolul de a introduce inapoi in recipientul de expansiune gazul lichefiat in recipientul acumulato
din vasul colector in momentul in care acesta este plin si il impinge catre recipientul de expansiune prin conducta serpentine

a
caldurii
rezid
de sens 1 si 2 aflate la intrarea si respectiv la iesirea serpentinei de recuperare au rolul de directionare a gazului lichid numai c
de expansiune si de compensare a dilatarii acestuia. Cand gazul este pompat in serpentina prin supapa de sens nr.1 el are tempera
asului colector. In serpentina, fiind incalzit de catre gazul provenit din turbina grupului el se va dilata in recipientul de expans
supapa
de
sens
e, mecanismul este urmatorul: pompa de caldura preia caldura apei din put si o comprima in condensator, care incalzeste recipie
une al instalatiei. In principiu acesta lucreaza la temperatura de 60 grade Celsius, folosind fluidul frigorific R134A. La 60 g
43A are o presiune de vapori de aproximativ 16 bari. Prin robinetul cu servomotor vaporii acestuia vor actiona turbina generator
vor trece prin serpentina de recuperare facand schimbul de caldura cu fluidul recuperat. Dupa aceasta treapta de racire gazu
ecipientul acumulator aflat la o temperatura de cel mult 12 grade Celsius. La 12 grade Celsius R134A are presiunea de vapor
4,4 bari. El se va condensa (se va lichefia) la aceasta temperatura pe peretii recipientului de acumulare si se va scurge prin robin
recipientului acumulator, aflat la cel mai jos nivel al acestuia in vasul colector de gaz lichid care este racit de catre partea a
vaporizator a pompei de caldura la o temperatura de aproximativ -20 grade Celsius, iar cand vasul colector va fi plin se va inc
nzorului de greutate al acestuia si va porni pompa de recuperare, care va evacua gazul lichid prin serpentina de recuperare inap
de expansiune iar de aici ciclul se reia. Fluidul frigorific folosit de catre pompa de caldura este tot R134A deoarece proprietatile
el mai bine scopului nostru.

e
iul si modul de functionare al acestei centrale se subantelege faptul ca aici avem de-a face cu elemente care folosesc pe
de energie transferul termic intre medii diferite. Pentru un transfer termic cat mai performant si o rezistenta cat mai bun
de lucru ale instalatiei cat si la socurile termice, raportat si la un pret accesibil, cuprul este cel mai bun mate
celor doua recipiente, de expansiune si de acumulare se va face din teava de cupru cu diametrul de 40...50 mm si grosimea pere
2 mm, imbinate cu T-uri, flanse, folosirea de dopuri la capete etc., toate lipiturile facandu-se cu aliaj de argint. Aparatura (robin
servomotor, ventilul de laminare etc.) va fi de tipul celor autorizate ISCIR pentru gaze. Etansarea la arborele turbinei se va fac
din cauciuc rezistent la gaze, la socuri termice, la modul urmator: se va realiza o caseta pe care sa se poata monta doua semerin
ientata catre interiorul compartimentului turbinei (catre zona de presiune) iar spatiul dintre ele se va umple cu ulei. In
lor axul generatorului va fi rectificat la o rugozitate a suprafetei cat mai mica. O rugozitate cat mai mica asociata cu prez
re cele doua semeringuri le va asigura acestora o viata lunga. Trebuie tinut cont de faptul ca inlocuirea semeringurilor du
rioada de functionare inseamna oprirea centralei pe o perioada determinata de durata lucrarii de inlocuire a semeringur
mica a conductelor externe cuvelor, a cuvelor celor doua recipiente, a vasului colector de gaz lichid, a pompei de recuperare
e obligatorie, fiind realizata cu materiale de calitate. De acest lucru depinde randamentul energetic al centralei si previne apa
i
(foarte
daunator!)
sau
ghetii
pe
conductele
de
temperatura
jo
ecuperare a gazului lichid este o pompa cu roti dintate, capabila sa invinga presiunea recipientului de expansiune si sa aiba un d
ecat echivalentul cantitatii de gaz care actioneaza turbina in regim de putere maxima. Imbinarile robinetelor, supapelor de se
ompa de recuperare se vor face conform standardelor ISCIR, etansarile realizandu-se cu materiale folosite pentru gaze la pres

binei se va realiza din doua discuri din tabla de otel (nu reactioneaza cu gazul frigorific) la grosimea de 3 mm iar aripile concave
l de 1 mm. Intre diametrul exterior al aripilor si diametrul exterior al discurilor este indicat sa ramana un spatiu de aprox. 10 mm
realizarea etansarii laterale a injectorului. Turbina se va fixa pe arborele generatorului pe pana si cu flanse de fix
binei este compusa din doua discuri de tabla de 3 mm cu rol de capace laterale. Capacul prin care trece axul generatorului este
dispuse radial pe flansa anterioara a generatorului si are fixata in interior caseta semeringurilor. Etansarea casetei fata de cap
face cu silicon de chiulasa folosit la motoarele cu ardere interna. Corpul carcasei este un inel din textolit sau sticlotextoli
eretelui de 15...20mm care are pe circumferinta practicate gaurile de trecere pentru injectorul de gaz si teava de evacuare c
de recuperare, acestea fiind prinse de inel cu ajutorul unor flanse de fixare solida si etansa. Imbinarea dintre corpul carcasei si ca
e
tot
cu
suruburi
dispuse
radial
iar
etansarea
tot
cu
silicon
de
chiu
mplerea cu agent R134A, instalatia se va testa la presiune (cu toate robinetele deschise) dubla fata de cea de lucru. La tempera
lucru, de 60 grade Celsius, presiunea in recipientul de expansiune va fi de cca 16...17 bari, ceea ce ne obliga sa facem test
talatii la o presiune de 35...40 bari. Daca cedeaza prin oarecare locuri se face remedierea urmata de o noua tes

au golirea instalatiei se va face cu robinetul cu servomotor inchis (comanda data pe regim umplere/golire"), dupa ce, in prealab
l din ea cu o pompa de vid. Vidarea se va face cu toate robinetele deschise, pentru a se scoate aerul din intreaga instalatie. Robin
de la intrarea vasului colector de gaz lichid va fi inchis, iar butelia de gaz se va conecta la valva robinetului de umplere, care
n butelie gazul se va scurge in vasul colector iar pompa de recuperare va porni la umplerea acestuia, gazul ajungand prin serpen
re in recipientul de expansiune. In acest mod, recipientul de expansiune se va umple pana la 60% din volumul total. Serpentin
va fi si ea plina, instalatia putand fi pornita. Pentru umplerea instalatiei butelia de gaz se va fixa la o inaltime superioara vas
si
cu
robinetul
in
talatiei se va face conectand butelia goala la iesirea de golire a recipientului de expansiune (iesire aflata in partea inferioa
evazuta cu un robinet). Se va avea mare grija ca butelia in care colectam gazul din instalatie sa nu fie plina mai mult de 70%. Da
ta, la cresterea temperaturii la care este expusa se va sparge datorita dilatarii gazului lichid (acesta fiind incompresibil).