Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FINANELE NTREPRINDERII
NOTE DE CURS
Titular curs:
Lector univ. dr. FUAT CADR
CONSTANA
CUPRINS:
1. FUNCIA FINANCIAR I CAPITALURILE NTREPRINDERII...4
1.1. Obiectivele i domeniile de realizare ale funciei financiare...4
1.2. Componena capitalurilor ntreprinderii..8
1.3. Fondurile de origine intern i de origine extern ale ntreprinderii...9
2. ANALIZA POZIIEI FINANCIARE I A PERFORMANELOR
NTREPRINDERII. .14
2.1. Conceptul de performan financiar14
2.2. Interpretarea financiar a contului de profit i pierdere14
2.3. Soldurile intermediare de gestiune (SIG).16
3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL NTREPRINDERII..20
3.1. Conceptul de echilibru financiar i de bilan financiar.20
3.2. Analiza pe baza bilanului financiar.20
3.3. Indicatori ai echilibrului financiar21
4. ANALIZA FINANCIAR PE BAZA BILANULUI FUNCIONAL .25
4.1. ntreprinderea n concepie funcional.......25
4.2. Construcia bilanului funcional.........................26
4.3. Funciile bilanului funcional.27
4.4. Echilibrul financiar funcional28
5. GESTIUNEA FINANCIAR A NTREPRINDERII..31
5.1. Conceptul i coninutul gestiunii financiare31
5.2. Mediul financiar i obiectul gestiunii financiare..31
5.3. Rolul gestiunii financiare.32
5.4. Controlul riscului i metode de detectare a riscului de faliment..32
5.5. Diagrama financiar.35
6. GESTIUNEA FINANCIAR A STOCURILOR..36
6.1. Dimensionarea fizic i financiar a stocurilor36
6.2. Modele matematice utilizate n optimizarea stocurilor....36
6.3. Condiii reale de constituire i meninere a stocurilor.38
6.4. Metode de gestionare i control a stocurilor40
7. NECESARUL DE FINANARE A CICLULUI DE EXPLOATARE 41
7.1. Metodologia determinrii necesarului de finanare a ciclului de exploatare41
7.2. Metode analitice bazate pe costurile exploatrii...41
7.3. Relaii de calcul la determinarea necesarului de finanare anual, pe elemente de stoc.42
7.4. Metode sintetice de determinare a necesarului de finanare.45
2
decizii de investire;
decizii de finantare;
decizii privind cuantumul dividendelor.
Intre aceste grupe exista o interconditionare permanenta, deoarece maximizarea
valorii actiunilor presupune investirea, corelata cu asigurarea finantarii pentru orice
investitie.
Aceasta finantare se poate face prin efort propiu, iar acest lucru presupune
determinarea optima a dividendelor care sa asigure, atat constituirea resurselor de finantare
,cat si atractivitatea intreprinderii pentru mentinerea unei cote ridicate a actiunilor.
Pentru a realiza imbinarea optima a celor trei grupe de decizii, administratorul are la
indemana un singur criteriu viabil in economia de piata, si anume, corelarea fiecarei decizii
cu efectele sale asupra valorii intreprindreii.
Evaluarea intreprinderii este un proces complex , care tine cont de o multitudine de
factori (riscul, relatia dintre risc si elementele de profitabilitate si avere), de mecanisme
( evaluarea dividendelor, modele de evaluare explicita pentru fiecare tip de titlu de valoare)
si de sfere ale valorii ( valoarea actuala, valoarea nominala, valoarea compusa, valoarea in
date comparabile, valoarea in diverse unitati monetare sau agregate monetare - ca DST sau
puterea de cumparare).
Analiza financiara este un alt domeniu de realizare a functiunii financiare, care
ofera instrumentele de baza pentru aprecierea performantelor intreprinderii - luand in
considerare seturi convergente de rate financiare, dezvoltand conceptul de levier financiar si
levier operational, si analizand efectele acestuia asupra riscului intreprinderilor.
De asemenea, analiza financiara ofera metode de planificare financiara precum si
instrumente potrivite pentru realizarea prevederilor din plan (bugetul trezoreriei-sau casieriei
si tabloul fluxurilor financiare).
Alt domeniu de realizare a functiunii financiare il reprezinta decizia investitiei de
capital, care se concentreaza asupra cheltuielilor de capital, respectiv a investitiilor pe
termen lung.
Pentru aceasta, se desfasoara anumite activitati specifice, precum fundamentarea
procesului de elaborare a bugetului de capital, comensurarea fluxurilor de lichiditate ( cash flow) asociate proiectelor de investitii pe termen lung, delimitarea si fundamentarea
criteriilor pentru luarea deciziilor in alegerea proiectelor de asa maniera incat sa asigure si
maximizarea valoriiintreprinderii dar si considerarea riscului la adevarata sa valoare.
- din punct de vedere patrimonial, partea din capitalul economic care cuprinde
fondurile proprii; acesta poate fi schimbat pe piata financiara, in functie de cotatia la bursa a
actiunilor , caz in care apare notiunea de capitalizare bursiera;
- din punct de vedere juridic, contributia in numerar si/sau in natura a asociatilor sau
actionarilor la constituirea si dezvoltarea intreprinderii, caz in care apare notiunea de capital
social.
Legat de capitalul economic si cel financiar apar si problemele profitului si a masei
monetare.
Ca urmare a ciclurilor financiare se formeaza un surplus monetar ( profit), rezultat
ca diferenta intre valoarea veniturilor si cea a cheltuielilor, surplus care reprezinta obiectivul
plasamentului de capital.
Corespunzator capitalului economic este necesara existenta unei mase monetare care
sa permita derularea fluxurilor.
Necesarul de moneda este mai mic , decat suma activului brut deoarece , pentru
acoperirea lui intervin in creditul furnizor si alte pasive stabile provenite din decontarea cu
bugetul statului, cu personalul, cu creditorii.
Necesarul de finantare este acoperit de surplusul monetar ( profitul) acumulat, iar
diferenta din credite de trezorerie, credite pe termen scurt sau chiar emisiuni de noi actiuni.
Tinand cont de nevoia de capital si de randamentul utilizarii acestuia , managementul
financiar al intreprinderii actioneaza in doua directii principale:
- echilibrarea permanenta a ansamblului de fluxuri aferente intrarilor si iesirilor de
numerar ( echilibru de trezorerie);
- obtinerea unui prag de rentabilitate a fondurilor utilizate, care sa asigure o pozitie
solida pe piata a intreprinderii si atractivitatea acesteia in raporturile cu actionarii si asociatii.
Aceste deziderate se reflecta in starea de echilibru ( cand incasarile de moneda sunt
egale cu platile de moneda, pe aceeasi perioada de timp) sau de dezechilibru financiar
( excedent sau deficit).
Capitalul financiar, respectiv fondurile proprii, reprezinta in structura :
- capitalul social;
- rezervele;
- rezultatele financiare.
Capitalurile permanente ale intreprinderii cuprind, pe langa fondurile proprii, si
datoriile pe termen lung, respectiv creditele bancare pe termen lung si creditul obligatoriu
( emisiuni de obligatiuni care reprezinta titluri financiare pe termeb lung).
Fondurile proprii reprezinta capitaluri a caror functie este de asumare a riscului
rezidual si au un rol important in functionarea intreprinderilor pe piata concurentiala, prin
contributia la finantarea activitatii dar si prin garantarea creditorilor finantarii.
Fondurile proprii pot fi de origine externa ( prin marirea capitalului, prin subventii
etc) sau origine interna ( autofinantarea, dividendele).
- actiunile de proprietate si cu dividende prioritare ,fara drept de vot, care permit atribuirea
de avantaje la repartizarea dividendelor sau la lichidarea activului;
- actiuni disociate in certificat de investitor si drept de vot.
- actiuni de bonuri de subscriere a actiunilor, care permit subscrierea ulterioara a altor
actiuni la un pret fixat dinainte.
In cazul intreprinderilor cotate la bursa, realizarea si pretul majorarii capitalului se
face cu ajutorul bancilor ( a unui grup de banci) deoarece, acestea creeaza o umbrela
protectoare a acestor operatiuni prin urmatoarele actiuni:
- indruma societatea in stabilirea termenelor de emitere si a pretului emisiunii;
- sprijina societatea in realizarea lucrarilor de rutina cu specific bancar ca: redactarea
documentelor, pregatirea emisiunii, plasarea titlurilor, colectarea fondurilor;
- acorda garantii la majorarea capitalului social ( garantia acopera riscul de non subscriere
atunci cand pretul emisiunii este disproportionat de mare in raport de cursurile bursiere;
garantia implica bancile in asigurarea evaluarii sigure a cresterii capitalului la pretul de
emisiune).
Pretul cresterii capitalului include cheltuieli legale, administrative, de intermediere
financiara ( comisioane bancare) etc;
reducerea cheltuielilor, repartizeaza fonduri pentru finantarea activitatilor iar ceea ce ramane
nerepartizat din profit se repartizeaza ca dividend;
2. politica de stabilitate intreprinderea cauta sa mentina un nivel de dividende
relativ stabil, pentru a crea o anumita stare de siguranta investitorilor in conditiile fluctuatiei
bruste a rezultatului;
3. politica bazata pe o cota de distribuire constanta.
Fonduri imprumutate
Finantarea datoriei pe termen lung si mediu - se face mai ales prin credite bancare
pentru realizarea unor obiective de investitii, dar si prin alte modalitati:
- finantarea prin imprumuturi pe termen lung - se face prin institutii financiar-bancare
specializate, de regula, la un nivel de 70% din necesarul de fonduri pentru realizarea
investitiilor.
- finantarea prin credite pe termen mediu - acestea preiau, de obicei, forma creditelor
individuale acordate in functie de caracteristicele financiare ale intreprinderii si corespund
unui sir de credite cvasipermanente, diferentiindu-se de creditele - obiective al caror obiectiv
este precizat: acest tip de credit se realizeaza prin emisiune de titluri financiare;
- finantarea prin credit-bail ( leasing) - mai este denumit si credit-contract pentru:
a. bunuri mobile - permite inchirierea de echipamente, materiale, utilaje, locatia.
In
acest caz este o promisiune unilaterala de vanzare in avantajul locatarului; locatarul are
posibilitatea sa opteze intre trei posibilitati: cumpararea bunului la valoarea reziduala fixata
contractual; reinnoirea contractului de inchiriere ( locatia); restituirea bunului la expirarea
contractului sau daca nu se respecta clauzele privind plata redeventelor;
b. bunuri imobile - permite inchirierea de bunuri imobiliare: la expirarea contractului de
inchiriere locatarul ( chiriasul) poate deveni proprietar, transferul proprietatii putand imbraca
mai multe forme.
Pe langa cele trei de la leasingul mobiliar exista si o a patra si, anume: utilizatorul
( chiriasul) constituie o societate imobiliara, administrata si controlata de o societate de
leasing care achizitioneaza terenul, constructiile si inchiriaza ansamblul utilizatorului care va
putea cumpara la sfarsitul contractului de inchiriere parti din societatea de leasing
corespunzatoare valorii bunului imobil.
Leasingul este mai avantajos decat imprumutul datorita:
- caracterului practic al leasing-ului, atat pentru locatar ( obtinerea bunului cu un
minim de formalitati, intr-un timp scurt si cu costuri mai mici decat creditul) cat si pentru
locator ( este asigurata garantia creditului prin insusi bunul care face obiectul contractului);
- acoperirii integrale a nevoii de finantare;
- dezvoltarii capacitatii de contractare a datoriilor.
Leasing-ul- este un sistem special de finantare a investitiilor este o forma de locatie
de vanzare, beneficiarul subscriitor la operatia de leasing nu devine proprietarul bunurilor ci
le foloseste ca inchiriate, pentru care plateste anuitatile stabilite in contract.
La expirarea contractului , utilizatorul poate intra in proprietatea bunurilor, platind
integral valoarea ramasa neachitata a acestor bunuri.
Dupa modul de stabilire a taxei de leasing acesta poate fi:
- financiar - in perioada de baza prima inchiriere este mai mica decat cea de
utilizare normala a bunului, asigurandu-se recuperarea numai partiala a pretului acestuia.
Prin reinchirieri succesive urmeaza a se recupera intregul pret al produsului, precum
si dobinzile si profitul aferent, acesta poate fi:
brut - o data cu inchirierea se vand si serviciile de punere in functiune, aducere la
parametri functionali, intretineri si reparatii pe toata durata convenita intre parti;
net - presupune inchirierea numai a produsului, nu si a celorlalte servicii ca in cazul
leasing-ului brut;
- operational ( functional).
O forma particulara o reprezinta operatiunea de lease-back - care consta in vanzarea
bunului unei societati de leading, de la care apoi se inchiriaza printr-un contract de leasing,
cu scopul de a transforma fondurile imobilizate in fonduri disponibile.
12
13
14
S0
V/Ch
P/P
CP
15
VENITURILE
1. Sunt considerate venituri din producia 1. Fluxuri de lichiditate generate de CA
vndut (CA) i cele din producia stocat.
brut.
2. O vnzare reprezint un venit chiar dac 2. Un flux real de lichiditate (o cretere a
nu se ncaseaz, inclusiv ntr-un exerciiu trezoreriei) constituie intrare.
financiar urmtor.
3. O crean ncasat n cursul exerciiului 3. Un flux de lichiditate (o cretere a
anterior nu creeaz venit.
trezoreriei).
CHELTUIELILE
4. Achitarea unui furnizor n exerciiul 4. Un flux negativ care diminueaz resursele
urmtor nu genereaz o nou cheltuial.
de trezorerie.
AMORTIZAREA repartizarea valorii unui
activ imobilizat asupra duratei de utilizare
estimat.
5. Este cheltuiala de exploatare ( IAS 4).
5. O sum calculat care nu diminueaz
trezoreria, dar are impact fiscal.
PROVIZIOANELE (IAS 37 - datorii a cror
scaden sau mrime este nesigur)
6. Sunt cheltuieli care afecteaz rezultatul dar 6. Nu au nici un fel de influen, singurul
fr consecine asupra trezoreriei nete.
lucru de luat n seam n calcul este sub
aspectul incidenelor fiscale.
7. REEVALUAREA elementelor de activ 7. Nu reprezint un flux financiar real.
imobilizat reprezint o cretere a valorii Afecteaz valorile ratelor de rentabilitate.
acestora i corespunztor o cretere a
capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare)
Calculul lor se face pentru perioada de gestiune curent i pe mai muli ani.
n acest mod se evideniaz tendinele evolutive ale acestora; se pot face comparaii
cu ntreprinderi similare, cu media pe sector, cu ntreprinderi care aplic politici de producie
comercial, de gestiune, diferite, etc.
Marja comercial (adaosul comercial) este proprie ntreprinderilor comerciale i cu
activitate mixt.
Pentru acest tip de ntreprindere constituie principalul indicator, indicatorul de
apreciere a performanelor.
Permite comparaii n timp i comparaii cu ntreprinderi similare sau media pe sector.
Analiza se face avnd in vedere :
- ct reprezint CA;
- la producia stocat i la imobilizri, trebuie avute n vedere dac acestea
sunt la nivel de optim.
adic i poate asigura un numr mare de faze de fabricaie fr s recurg la serviciile altor
ntreprinderi.
Aceast politic este rentabil pe termen scurt, dar pe termen lung determin
creterea riscului de exploatare datorit cheltuielilor fixe cu investiiile.
Reflect gradul de utilizare a factorilor de producie; pentru acelai nivel al VA i cu
structuri de exploatare identice, utilizarea factorilor de producie poate fi diferit.
Aceast diferen este dat de randamentul cu care se utilizeaz fora de munc i
echipamentele productive:
17
VA
VA
Adir. productive
=
A
.
direct
.
productive
nr.salariati
nr.salariati
randamentul
muncii
gradul de nzestrare
tehnic a muncii
randamentul
echipamentelor
EBE
RE
), servete la realizarea de comparaii ntre
AE
18
RE
6. EBIT
EBIT exprim potenialul de remunerare a furnizorilor de capital i se
determin , astfel:
EBIT = Impozitul pe profit +
19
P (resurse)
20
Nevoi permanente
Alocri
Active imobilizate
Nevoi temporare
Resurse permanente
exg. 1
Capitaluri permanente
Resurse temporare
Active circulante
exg.
Pasive circulante
Tot din modalitatea de structurare a bilanului financiar rezult c, la nivelul
ntreprinderii avem un echilibru financiar pe termen lung (reprezentat de partea superioar a
bilanului) i un echilibru financiar pe termen scurt (reprezentat de partea inferioar a
bilanului).
Conform teoriei patrimoniale, o ntreprindere este solvabil dac sunt respectate
egalitile financiare urmtoare:
Activ imobilizat = Capital permanent;
Activ circulant = Datorii de exploatare.
Respectarea acestor egaliti ale bilanului financiar presupune o regularitate perfect
n privina ncasrilor i plilor, ceea ce n practica economico financiar nu se ntmpl de
regul.
De aceea, apare necesitatea constituirii unei rezerve care s poat face fa
nergularitilor menionate, rezerv denumit fond de rulment.
Fondul de rulment , avnd la nceput semnificaia sumei de bani necesare asigurrii
continuitii activitii, prin plata datoriilor curente.
Fondul de rulment este considerat o marj de siguran financiar a ntreprinderii,
fiind impus de ctre decalajul existent ntre lichiditatea elementelor de activ i exigibilitatea
celor de pasiv.
Atunci cnd resursele permanente sunt mai mari dect nevoile permanente, apare o
marj de securitate financiar care permite ntreprinderii s fac fa riscurilor pe termen
scurt:
R perm.
21
1 an),
CP
100 ,
AC
sau
FRN =
AC
100 , unde: AC active circulante;
RT
RT resurse de trezorerie
FRN are 2 componente:
22
24
Creditul pe termen scurt este avantajos deoarece se acord cu o dobnd mai redus
dect pentru creditul pe termen lung, dar prezint i riscul de insolvabilitate.
ntreprinderea utilizeaz n situaia reducerii lichiditilor i credite de scont (cambie
sau bilet la ordin) sau afacturarea (vnzarea facturilor), care reprezint, n fapt, o imobilizare
a propriilor creane ntr-un termen mai scurt dect cel convenit n relaiile cu clienii.
Aprovizionarea
Fabricaie
Servicii comercializare(+)
ncasare
creane clieni
-
Fluxuri reale
For
energie
munc
Stocuri fizice
Fluxuri
financiare
Lichiditi (+)
diminuare
stoc produse finite (-)
Lichiditi (+)
Cumprare
prime
Salarii Energie Ap
Vnzri n numerar
---------------------- nevoie
Finanare -------------------
Stocare
materii
prime, materiale
Durata de fabricaie
Durata de stocare
produse finite
materii
Comercializare
ap (+)
Scontare
Afacturare
Reduceri
Stoc creane
--------------------------
Durata de rotaie a
numerarului
Durata credit clieni
1. Aprovizionarea:
- se constituie un stoc fizic de materii prime;
- n contrapartid , apar fluxuri monetare imediate (numerar) sau decalate
(credit);
- decalajul d natere unui stoc financiar, iar durata sa de disponibilitate
constituie o surs de finanare.
2. Fabricaia:
- stocurile reale de materii prime alimenteaza stocurile de producie n curs de
fabricatie;
25
Funcia de
investire
Activ imobilizat
brut
Capitaluri permanente
Amortiz. i proviz.
Datorii financiare
26
Funcia de
finanare
Activ circulant
de exploatare (brut)
Funcia de
exploatare
Active circulante n
afara expl. (brut)
afara
expl.
Funcia de
exploatare
Resurse proprii
Imobilizri de
exploatare(IE)
mprumuturi 1
FRF (FRNG)
NFRE
FRF
Stocuri
NFRAE TN
Nevoi ACE
ciclice
Creane de exploatare
Datorii de exploatare
(DE)
NFRE
Resurse
ciclice
DAE
Creane AE
(ACAE)
NFRAE
Nevoi de
trezorerie
Resurse de
Disponibiliti (D)
Credite bancare
28
TN
de trezorerie (CT)
trezorerie
1) FRNG = resurse durabile nevoi stabile (permanente)
FRNG = CP Active imobilizate nete
FRNG = (nevoi ciclice + nevoi de trezorerie) (resurse ciclice + resurse de trezorerie)
= (ACE + ACAE + D) (DE + DAE + CT)
FRNG = TN + NFRE + NFRAE
2) NFRT = NFRE + NFRAE
NFRE = ACE DE
NFRAE = ACAE DAE
FR = Surse permanente Alocri permanente = (Capitaluri proprii + Datorii
financiare) Imobilizri nete
TN = FRF - NFR sau NFR = FRN - TN
FRF = Resurse stabile Active imobilizate nete = CP - AI
NFR = Alocri ciclice (n stocuri i creane) Surse ciclice (Datorii curente) sau
NFR = Necesar de finanare Resurse de finanare ,
adic :
NFR = Stocuri i producie n curs de execuie + Creane, exclusiv cele de
finanare + Active de regularizare, exclusiv primele de rambursare Datorii pe termen scurt,
exclusiv cele financiare Pasive de regularizare
unde : CP capitaluri permanente;
FRNG Fond de rulment net global;
NFRT nevoia de fond de rulment total;
ACE active circulante de exploatare;
ACAE- active circulante in afara exploatarii;
DAE datorii in afara exploatarii;
NFRE nevoia de fond de rulment de exploatare;
NFRAE - nevoia de fond de rulment in afara exploatarii;
FRF fond de rulment functional;
NFR nevoia de fond de rulment.
Datoriile curente ( credite, furnizori, decontari) sunt cele mai exigibile i de aceea
sunt numite surse ciclice/temporare, i sunt ntlnite sub denumirea de datorii (ale ciclului)
de exploatare cu scaden sub 1 an (conform IAS , sursele ciclice se numesc pasive curente).
Alocrile/nevoile permanente (n imobilizri) sunt acoperite n principiu din surse
permanente (capitaluri proprii si datorii financiare).
Activitatea ntreprinderii furnizeaz resurse n compensarea acestor necesiti.
Analiznd NFR se constat c aceasta are dou dimensiuni:
a) una rezultat din natura activitii i din condiiile de exploatare;
b) una temporar determinat de volumul activitii, funcia CA i a stocurilor,
variaia creditelor client i furnizor.
3) Dac componentele NFR sunt legate de activitatea de exploatare, cele de
trezorerie sunt legate de operaiuni financiare pe termen scurt.
- sunt resurse furnizate de parteneri financiari specifici obiectul gestiunii pe termen
scurt;
- pot aprea i excedente plasamente eficiente pe piaa monetar financiar;
TN = nevoi de trezorerie resurse de trezorerie;
Cu ct pasivele cresc se creeaz o situaie vulnerabil.
Ecuaia fundamental pe care o explica tabloul de finantare este:
FRNG = TN +NFR, sau TN = NFR - FRNG
29
NFR 0
FRNG 0
FRNG
NFR
TN = nevoi
TN = nevoi
TN = resurse
TN = resurse
FR NFR
FR
def.FR
exced. NFR
NFR
FRNG 0
TN = resurse
NFR+defic.FR
FRNG
TN = nevoi
NFR + excedent NFR
def.FR exced.NFR
1. NFR este finanat n ntregime din FR sau parial din FR plus resursele ciclice.
2. Resursele durabile (FR) i resursele ciclice finaneaz parial NFR, diferenele fiind
acoperite din credite de trezorerie. Poate fi viabil numai dac ntreprinderea poate beneficia
n continuare de credite bancare (se analizeaz riscul de dobnd).
3. Resursele de trezorerie finaneaz o parte din imobilizri i NFR. Este o situaie critic
care poate fi adoptat doar ocazional; impune reconsiderarea structurii financiare.
4. Resursele induse de ciclul de exploatare i FR finaneaz NFR i degaj un excedent de
lichiditi.
5. Resursele ciclului de exploatare finaneaz o parte din imobilizri i asigur o TN pozitiv.
30
Faza de constituire
Faza de constituire se caracterzeaz prin:
- cheltuieli fixe ridicate determinate de constituirea firmei i realizarea primelor investiii;
- vnzrile sunt reduse deoarece ntreprinderea nu este cunoscut pe pia i suport n plus
cheltuieli mari de promovare a produsului;
- din punct de vedere financiar preocuparea este pentru meninerea solvabilitii i procurarea
de noi fonduri pentru investiii.
Dezvoltarea
Crete rapid producia i vnzrile ntreprinderii care are drept consecin n plan
financiar urmtoarele:
- ntreprinderea are capacitatea de a genera fonduri proprii ntr-un volum n cretere
ajungndu-se pn la nivelul n care veniturile realizate depesc cheltuielile;
- dezvoltarea presupune creterea necesarului de investiii i a necesarului de finanare a
activelor circulante.
Stabilizarea
Stabilizarea se caracterizeaz printr-un nivel ridicat al produciei i vnzrilor care pot
nregistra creteri dar ntr-un ritm mai lent.
n aceast faz, se reduc nevoile de fonduri pentru investiii de extindere, iar poziia
intreprinderii i d posibiliti de procurare rapid i avantajoas de fonduri.
Declinul
Declinul se caracterizeaz prin reducerea vnzrilor i implicit a produciei.
Preocuparea gestiunii financiare se ndreapt spre reorganizare, divizare, restructurare sau
asimilarea i a altor activiti.
Tot n aceast perioad se urmrete recuperarea fondurilor imobilizate prin
dezinvestire.
CF
1 r
VR
1 r n
ANC
= 33%
P
2.
Dat.
1
CP
3.
Dat. 1
P
2
FRexp l .
2
FRNG
NVR
.
2
dac CAF
0.
34
Decizia de
Decizia de
investire finanare
- gestiunea de trezorerie
- gestiunea ciclului de expl.
Gestiunea fin. pe
termen scurt
Controlul de gestiune
BIBLIOGRAFIE
1. Bibliografie minimal obligatorie
1. CADR , FUAT Finanele ntreprinderii, NOTE DE CURS, suport electronic
2. NISTOR, E. IOAN; LCTU, V. DORIN; VIDEAN, V. LIGIA; CUCEU, I.
CONSTANTIN Finanele ntreprinderii. Studii aplicative, Editura Rosoprint, ClujNapoca, 2009
3. VINTIL, GEORGETA Gestiunea financiar a ntreprinderii, ediia a VII -a, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2008
2. Bibliografie recomandat
1. MIHAI, TOMA; PETRE, BREZEANU - Finane i gestiune financiar, Aplicaii
practice. Teste gril, Editura Economic, Bucureti, 2006
36