CADRUL

INSTITUIONAL AL
COMERULUI
INTERNAIONAL: GATTOMC, UNCTAD, SGP

 Dup al doilea rzboi mondial, contientizndu-se mai bine c

exist o interdependen obiectiv intre comerul internaional

si procesul de reconstrucie a economiilor distruse de rzboi, a
aprut un puternic curent de liberalizare si reglementare pe
plan multilateral a comerului internaional.
n aceast direcie rolul fundamental l-a avut Conferin a de la
Bretton Woods SUA, din 1944 care a implementat concepia
potrivit creia relaiile economice dintre ri, fie ele comerciale
sau financiare, trebuie s dobandeasc un cadru instituional
multilateral si-n acest scop s fie nfiin ate: Fondul Monetar
Internaional, Banca Internaional pentru Reconstrucie si
Dezvoltate i Organizaia Mondial a Comerului (OMC).
Aceasta din urm ns, din pcate, nu a putut fi nfiinat dect
cu 50 de ani mai trziu, respectiv in 1994, cauza fiind
neratificarea Cartei de constituire de ctre o serie de ri, printre
care i SUA. n schimb, s-au putut pune bazele Acordului
General pentru Tarife si Comer (GATT), ce a intrat n vigoare n
1948. Sub egida acestui organism au avut loc opt runde de

INTRODUCRE

La ultima rund de negocieri comerciale multilaterale Runda Uruguay (1986 1994)

s-a decis transformarea GATT in OMC, Acordul de constituire fiind semnat la 15 aprilie 1994
la Marrakech in Maroc si a inceput s funcioneze de la 1 ianuarie 1995. Aceast organiza ie
interguvernamental a preluat si adaptat exigenelor actuale func iile, principiile, atribu iile si
reglementrile de baz convenite la rundele de negocieri desfsurate in cadrul GATT.
Din angrenajul sistemului multilateral de reglementare a comer ului mondial face parte
si Conferina pentru Comer si Dezvoltare (UNCTAD). Rolul principal revine ns OMC iar
realizrile prezentate deja au demonstrat-o destul de concludent. Cat prive te UNCTAD se
poate arta c: la insistena rilor in curs de dezvoltare si a celor socialiste, in vremea aceea,
Adunarea General a ONU a adoptat la 30 decembrie 1964 Rezolu ia nr. 1965 (XIX) prin
care s-a instituionalizat UNCTAD cu atribu ii, care se suprapun, in cea mai mare parte, cu
cele ale GATT/OMC. UNCTAD este un organism auxiliar al Adunrii Generale
ONU si ECOSOC (Consiliul Economic si Social ONU).

n paralel cu activitile grupului de lucru pentru elaborarea

Cartei Organizaiei Mondiale a Comerului au avut loc si
primele negocieri comerciale multilaterale pentru reducerea si
consolidarea de taxe vamale intre 23 de state ale lumii. Carta,
desi finalizat si semnat la Havana in 1947, nefiind ratificat
de toate statele, n-a putut conduce la infiin area O.M.C. n
schimb cele 27 de state care au negociat reduceri tarifare au pus
bazele, in cursul conferinei de la Geneva, Acordului pentru
Tarife si Comer G.A.T.T. pe care l-au semnat la 30 octombrie
1947 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948.
Desi a fost negociat sub auspiciile ONU, acesta nu a fcut parte din sistemul institu iilor specializate ale ONU, ns a
colaborat cu aceasta si ntr-o oarecare msur a func ionat ca organiza ie interna ional.
G.A.T.T. se prezint sub forma unui acord comercial multilateral, cu caracter contractual, ce a func ionat in baza unui
protocol de aplicare provizorie si a ndeplinit func iile preconizatei O.M.C.
Prin intermediul acestei organiza ii interna ionale neconfirmate s-au pus bazele reglementrii multilaterale a
comerului internaional, s-au adoptat o serie de coduri si reguli pentru desf urarea acestuia si au fost reduse
substanial obstacolele, in special cele de ordin tarifar, din calea comer ului mondial.
La ultima rund de negocieri comerciale multilaterale Runda Uruguay (1986 1994) s-a decis transformarea
G.A.T.T. in OMC, Acordul de constituire fiind semnat la 15 aprilie 1994 la Marrakech in Maroc si a nceput s
funcioneze de la 1 ianuarie 1995. Aceast organiza ie interguvernamental a preluat si adaptat exigen elor actuale
funciilor, principiile, atribuiile si reglementrile de baz convenite la rundele de negocieri desfsurate in cadrul
G.A.T.T. Sediul ei se afl la Geneva, in prezent avand 150 de state membre. Personalitatea central a acestei institu ii,
respectiv, directorul general al OMC este Pascal Lamy.

Funciile Organizaiei Mondiale a Comerului

Organizaia Mondial a Comerului are urmtoarele funcii:
Forum de comunicare si schimb de informaii ntre rile membre cu privire
la obiectivele de politic economic si comercial in incercarea de
armonizare a intereselor naionale cu cele multilaterale;
Cadrul de desfurare a negocierilor comerciale multilaterale, precum si
pentru asigurarea valorificrii drepturilor si respectiv obliga iilor care rezult
pentru rile membre din acordurile incheiate;
Facilitatea implementrii, administrrii si func ionrii acordurilor ncheiate
de rile membre;
Administrarea inelegerilor privind regulile si procedurile de reglementare a
diferendelor, inclusiv prin cadrul organiza ional creat in acest scop;
Mecanismul de examinare periodic a politicilor comerciale ale rilor
membre, recomandand msurile ce se impun ca acestea s fie in conformitate
cu principiile si reglementrile convenite pe plan multilateral;
Cooperarea cu celelalte foruri internaionale, in special cu F.M.I. si UNCTAD
pentru a da o mai mare coeren politicii comerciale la nivel global.

Principiile fundamentale ce stau la baza activit ii

Organizaiei Mondiale a Comerului
Nediscriminarea pe baza aplicrii in relaiile comerciale
dintre rile membre a clauzei naiunii celei mai
favorizate (art. 1 al GATT) si a tratamentului na ional
(art. 3 al GATT). Aceasta presupune ca in rela iile
comerciale bilaterale rile s-si acorde reciproc toate
avantajele, facilitile si privilegiile pe care le acord sau
le vor acorda terilor, iar clauza regimului na ional
impune si acordarea unui tratament comercial, fiscal,
juridic si instituional persoanelor fizice si juridice ce
provin din rile partenere si desfsoar acte si fapte de
comer, pe teritoriul naional, identic cu cel acordat
autohtonilor. Clauza naiunii celei mai favorizate poate fi
acordat in dou variante: necondiionat cand se si
aplic principiul egalitii de tratament si condiionat
cnd funcioneaz principiul compensaiei.

Reciprocitatea in asumarea angajamentelor si acordarea

de concesii tarifare si/sau netarifare.
Din dorina de a limita inclinaia pentru unilateralism ce
poate rezulta din aplicarea clauzei naiunii celei mai
favorizate sau de a obine compensaii pentru msurile de
liberalizare a fluxurilor comerciale s-a statuat principiul
reciprociti, care ns nu trebuie ineles stricto-senso,
tel-quel fiindc reciprocitatea perfect nu exist. Sunt
greu de cuantificat avantajele pr ilor dintr-un contract de
comer exterior dar dintr-o negociere si-un acord
multilateral cum este cazul celor ncheiate in cadrul
GATT/OMC.

Aplicarea unui tratament mai favorabil rilor n curs

de dezvoltare
Iniial, cand a debutat sistemul comercial multilateral prin
semnarea G.A.T.T., prevederile acestuia au fost centrate
pe paritatea avantajelor nefcndu-se distinc ie intre
rile dezvoltate si in dezvoltare. Ulterior, pe msur ce
au aderat la GATT tot mai multe ri in curs de
dezvoltare, a aprut necesitatea flexibilizrii principiului
reciprocitii avantajelor in cadrul negocierilor
comerciale multilaterale si astfel a aprut partea a IV-a
GATT Comer si dezvoltare care a statuat principiul
tratamentului difereniat mai favorabil pentru aceste ri.

Aplicarea angajamentelor asumate

Principiul nediscriminrii si cel al reciprocit ii nu au valoare si efect asupra comer ului interna ional dac implementarea
angajamentelor de liberalizare comercial, respectarea regulilor si codurilor convenite nu are loc sau se face incomplet si la
alte termene decat cele stabilite. Angajamentele asumate de rile membre, in terminologia fostului GATT Pr ile
contractante, pe parcursul tratativelor comerciale multilaterale sunt cuprinse in liste naionale de concesii, in Acorduri
Sectoriale sau Coduri de conduit multilaterale. Concesiile tarifare constau fie in eliminarea sau reducerea taxelor vamale la
anumite produse, fie in consolidarea acestora la nivelul avut in momentul negocierilor.
De indat ce rundele de negocieri s-au incheiat, documentele acestora, semnate si apoi ratificate de parlamentele rilor
membre trebuie transpuse in practic in spiritul si litera convenite, sarcin ce revine autorit ilor na ionale. GATT/OMC nu are
aparatul necesar urmririi modului, cum cele convenite sunt duse la indeplinire. Totusi, periodic autorit ile na ionale
informeaz GATT/OMC asupra implementrii documentelor multilaterale convenite si tot periodic politica comercial a
acestora este analizat in cadrul structurilor GATT/OMC, analiz la
care particip, dac doresc, toate celelalte ri membre.
De asemenea, dac o ar constat c msurile adoptate de autorit ile dintr-o ar partener au ca efect anularea sau
reducerea semnificativ a angajamentelor asumate si sunt incompatibile cu principiile si regulile GATT/OMC se poate adresa
guvernului in cauz cu solicitarea s renune la ele si dac nu o face poate sesiza autoritatea GATT/OMC care va declan a
mecanismul de soluionare a diferendelor.
Exist un mecanism relativ bine articulat privind notificarea, consultarea si reglementarea diferendelor la nivel
multilateral.

Folosirea tarifului vamal (a taxelor vamale) ca principal

instrument de politic comercial, si interzicerea, n
principiu, a restriciilor cantitative.
Conform acestui principiu, rile membre n-ar trebui s
instituie sau s menin restricii la import pe cale administrativ
si anume pe calea contingentelor sau a licen elor de import.
Pentru ca acest principiu s fie unanim acceptat s-au stabilit
si unele excepii impuse de situaii obiective, respectiv
necesitatea unor restricii cantitative pentru situa ia cand o ar se
confrunt cu un dezechilibru mare al balanei de pl i, cu condi ia
ca dificultile respective s fie recunoscute ca fiind reale de ctre
Fondul Monetar International.
De asemenea, conform art. XII din GATT restriciile
cantitative sau altele cu efect echivalent, cum ar fi o supratax la
import, s fie aplicate nediscriminatoriu (tuturor rilor), pe timp
limitat (cat dureaz dezechilibrul grav al balan ei de pl i) si s
existe un program de eliminare treptat a msurilor luate.

Eliminarea progresiv a obstacolelor din calea comer ului prin

negocieri comerciale multilaterale.
Acest principiu, si in acelai timp obiectiv al GATT/OMC, a constituit
raiunea nfiinrii organizaiei, iar rezultatele celor 8 runde de negocieri
desfurate de-a lungul a peste 50 de ani l confirm cu prisosin .
Desigur, obstacole mai exist, ns cele care afectau in principal
schimburile comerciale, respectiv nivelul exagerat de mare (si de peste
100%) al taxelor vamale, a fost ca si eliminat (nivelul mediu a taxelor
vamale la importul de produse industriale in rile dezvoltate este de
4%). Problemele de rezolvat in materie de obstacole sunt: cele de ordin
netarifare (zona gri); comerul cu mrfuri contrafcute; traficul cu
droguri, arme si fiine umane; contrabanda si evaziunea fiscal; corup ia;
crima organizat; precum si reglementarea domeniilor care au tangen
cu comerul de bunuri (servicii, investii strine, societ ii transna ionale,
drepturile de proprietate industrial si intelectual etc.).

Previzibilitatea regimului de import

graie consolidrii taxelor vamale si a angajamentelor
negociate privind accesul la piee.
O investiie, un plan de afaceri nu au siguran dac
accesul pe o pia nu este previzibil pentru un timp mai
lung; de aceea, regimul de import trebuie s aib o
stabilitate cat mai mare, iar in cazul c taxele vamale au
fost mrite peste nivelurile convenite si accesul pe pia
redus sub nivelul angajamentului luat, atunci ara in
cauz trebuie s acorde compensan ii adecvate statelor
prejudiciate.

Valoarea la care se aplic taxele vamale s fie o

valoare real.
Conform acestui principiu este necesar ca preul
din factura de import s fie cel real, iar transformarea lui
din valut (devize) in moneda naional s se fac la un
curs recunoscut de F.M.I. Dei exist un Acord privind
evaluarea in vam care detaliaz mecanismul respectiv, se
poate arta c evaziunea fiscal are la baz tocmai
valoarea la care se aplic taxele vamale si nu cursul de
schimb la care se face transformarea pre ului in moned
naional. Procedeul ilegal se numete subfacturare,
respectiv declararea de valori arbitrare sau fictive ce nu
au nimic cu realitatea. Pentru a contracara evaziunea
fiscal pe calea menionat, multe ri stabileau valori
minime la care s fie aplicate taxele vamale (pornind de
la nivelul mediu al preurilor de pe piaa interna ional la
produsele respective), in special cafea, igri, buturi
alcoolice s.a.

Folosirea de ctre rile membre a consultrilor ca

metod fundamental de rezolvare a diferendelor
comerciale.
Pentru evitarea prejudicierii intereselor comerciale la
care poate conduce neaplicarea de ctre unele ri a celor
convenite in cadrul rundelor de negocieri comerciale
multilaterale acestea au posibilitatea s-si rezolve
dificultile prin mecanismul de consultri constituit in
cadrul G.A.T.T. / O.M.C.
Acest mecanism este de fapt un panel (grup de
experi), format din persoane neutre care analizeaz
mpreun cu prile aflate in conflict situaia reclamat si
dac o gsete ntemeiat recomand msuri adecvate
(retragerea unei msuri restrictive, aplicarea unei
prevederi convenite, acordarea de compensa ii dac s-a
constatat un prejudiciu etc.).

Adoptarea deciziilor de ctre rile membre se face prin

consens, adic cu acordul tuturor prilor, deciziile se supun la
vot numai atunci cnd nu se realizeaz acest consens sau la
cererea unuia dintre membri, fiecare ar dispune de un singur
vot.
Fiind in joc interesele majore ale rilor membre este firesc s
se pstreze regula unanimitii in problemele fundamentale, ins
dinamismul vieii reale si extinderea gamei de activit i si
reglementri a GATT/OMC a impus necesitatea aplicrii unor
Acorduri convenite in cadrul organizaiei numai de ctre cei
interesai, respectiv cei care le-au semnat si ratificat, cazul de
exemplu al celor din domeniul serviciilor,
Investiiilor sau drepturilor de proprietate intelectual.
In privina deciziilor, nu va fi ins imposibil acceptarea in
viitor, luarea acestora cu majoritate calificat (2/3 dintre
membri).

Salvgardarea contracararea concurenei neloiale prin msuri antidumping, taxe compensatorii, limitarea si eliminarea
subveniilor la export.
In ciuda angajamentelor luate pe parcursul celor 8 runde de negocieri comerciale multilaterale multe ri membre ale
GATT/OMC au adoptat prin diferite mecanisme si subterfugii restric ii comerciale in situa ii determinate.
Motiva ia
acestora (in afara celei privind balana de pl i) a fost:
Protejarea sntii publice, a securit ii na ionale si a sectoarelor prejudiciate semnificativ de concuren a importurilor si
cu impact social major;
Contracararea concurenei neloiale din partea unor furnizori strini care practicau pre uri deosebit de sczute si atunci se
impuneau taxe antidumping sau compensatorii pentru a men ine un mediu concuren ial sntos si a nu fi prejudicia i
productorii interni;
Contractarea prin taxe compensatorii a importurilor subven ionate de statele de provenien , subven ii ce permiteau
exportatorilor s practice preuri sub cele interna ionale sau cele practicate de ctre furnizorii locali.

Transparena msurilor de politic comercial prin publicarea si notificarea

lor la GATT/OMC.
Pentru a fi funcional sistemul de reglementare multilateral a principalelor
aspecte ale comerului internaional este fundamental transparent, respectiv
cunoaterea msurilor de politic comercial de ctre toate rile, direct sau
prin intermediul GATT/OMC. De aceea rile membre sunt obligate s notifice
reglementrile si msurile legale luate in acest domeniu, indiferent de ce natur
sunt, instituional sau msuri punctuale de politic comercial; s rspund
solicitrilor venite din partea celorlali membri.
Transparena este completat de supravegherea multilateral fcut asupra
politicilor comerciale exercitat, prin rapoartele periodice pregtite de
Secretariatul GATT/OMC si discutarea acestor politici in Consiliul General,
urmare mecanismului de examinare periodic a politicilor comerciale ale
rilor membre.

Conferina Naiunilor Unite pentru Comer si

Dezvoltare (UNCTAD) si contribuia sa la sistemul
multilateral de comer la nivel global
La insistena rilor in curs de dezvoltare si a celor
socialiste, Adunarea General a ONU a adoptat la 30
decembrie 1964 Rezoluia nr. 1965 (XIX) prin care s-a
instituionalizat UNCTAD cu atribuii, care se suprapun,
in cea mai mare parte, cu cele ale GATT/OMC:
Rezultatele concrete pe linia sistemului multilateral de
comer au fost modeste si s-au limitat, in principal, la
urmtoarele:

Sistemul Generalizat de Preferine SGP pus in

aplicare ncepnd cu 1971, treptat, de ctre rile
capitaliste dezvoltate si cateva ri socialiste, devenite din
1989 1990 in tranziie. Sistemul presupune eliminarea
sau reducerea substanial a taxelor vamale la importul
anumitor produse in rile dezvoltate care provin din cele
in curs de dezvoltare. Elementele sistemului cuprinde:
ri donatoare si ri beneficiare (neexistnd o rela ie
contractual intre pri, aceste faciliti sunt la discre ia
donatorilor care le pot schimba oricand), gama mrfurilor
care intr sub incidena SGP, amplitudinea reducerii
taxelor vamale, mecanismul de salvgardare si regulile de
origine.

Sistemul Generalizat de Preferine Comerciale

SGPC a fost conceput ca un instrument de promovare a
relaiilor economice dintre rile in curs
de dezvoltare prin reducerea sau eliminarea taxelor
vamale la anumite produse in schimburile reciproce.
Acordul de instituire a SGPC a fost negociat in perioada
1986-1988 si l-au semnat 48 de ri in curs de dezvoltare,
printre care si Romania.
Acordul pentru SGPC a intrat in vigoare in 1989 si s-a
limitat la o serie de faciliti tarifare reciproce la
produsele de interes pentru exportul fiecrei ri.