James Morier nascut in anul 1780 si decdat in anul 1849, s-a nascut si a crescut in Turcia

otomana ca fiu al consulului britanic la Constantinopol ( Istambulul de astazi )

Editorul versiunii cartii sale din anul 1923 spunea despre Morier , ca este calatorul
ideal,delectandu-se cu preocuparea pentru tari si popoare straine , fiind inzestrat cu o
intelegere plina de umor care ii dezvaluia mobilurile ce i insufletesc pe oameni cu totul diferit
de el . Morier devenise multicultural , deoarece vorbea si citea mai multe limbi cum ar fii
turca si persana.
CONFLICT CULTURAL INTENTIONAT SI NEINTENTIONAT
Istoria omenirii este construita din razboaie intre grupuri culturale . Expansiunea teritoriala nu
este singurul motiv de razboi , grupurile umane gasind multe alte motive pt a ataca in mod
colectiv alte grupuri. Amenintarea din partea unui dusman extern , a fost intotdeauna una
dintre caile cele mai eficiente de a mentine coeziunea interna.
In capitolul 6 , prezentat probabil de colegii mei , s-a aratat ca ce e diferit e periculos ceea
ce s-a demonstrat a fi o convingere fundamentala in alte culturi. Rasisemul ,pp superioritatea
innascuta a unui grup fata de altul si se foloseste de eaceasta presupunere pt a justifica
folosirea violentei in scopul de a mentine aceasta superioritate. Cu exceptia unor parti din
fosta Iugoslavie , Europa pare sa fi ajuns intr-o etapa de dezvoltare in care tari ce se luptau
intre ele intr-un trecut nu prea indepartat au aderat acum la o uniune supranationala.Pe de alta
parte Africa a devenit scena unui razboi .
Desi procesele culturale sut strans legate de tema razboiului si a pacii , nu razboiul si pacea au
fost importante de-a lungul acestui capitol ,razboiul fiind un conflict intentionat intre
grupurile umane.Scopul capitolului este sa analizeze conflictele neintentionate care apar
adeseori in cursul intalnirilor interculturale si care au loc in ciuda faptului ca nimeni nu le
doreste dar toti vor avea de suferit de pe urma lor . Uneori ele au fost cauzele de izbucnire a
razboaielor , dar am fi naivi sa credem ca acestea ar fi evitate daca am avea o comunicare
interculturala mai buna .
SOCUL CULTURAL SI ACULTURATIA
Intalnirile interculturale sunt adesea insotite de procese psihologice si sociale . Cea mai
simpla forma de astfel de intalnire este cea reprezentata de intalnirea dintre un strain si un
mediu cultural nou , astfel ca de obicei , strainul trece printr-o forma de soc cultural. Softul
nostru mental contine valori fundamentale pe care le-am dobandit de la o varsta frageda ,
devenind firesti si dezvoltandu-se odata cu trecerea timpului , incat nu mai suntem constienti
de ele. Pe ele se bazeaza manifestarile consteinte ale culturii cum ar fii simbolurile si
ritualurile . Un strain poate face eforturi uriase pentru a invata anumite valori esentiale
supravietuirii din noul stat, dar e putin probabil sa recunoasca sau sa simta valorile din stratul
profund . Intr-un fel , un vizitator intr-o tara straina revine la statiul de nou nascut, in care
trebuie sa invete de la inceput cele mai simple lucruri. Aceasta genereaza un sentiment de
neajutorare si ostilitate fata de noul mediu. Intrand intr-un nou mediu cultural , un strain
poate manifesta de-a lungul timpului schimbari de dispozitie conform curbei aculturatiei .

Faza 1 este perioada de euforie care de obicei este de scurta durata , fiind reprezentata de
emotia de a calatori si de a vedea meleaguri noi . Faza 2 este perioada de soc cultural, cand
incepe viata reala in noul mediu si incepi sa realizezi cum stau lucrurile . Faza 3 este
aculturatie ce se instaleaza cand vizitatorul a invatat treptat sa functioneze in noile conditii , si
a adoptat una din valorile locale , avand mai multa incredere in sine si incepand sa se
integreze. Faza 4 este reprezentata de starea de spirit stabila dobandita in cele din urma.
Aceasta stare ar putea depinde de gradul lui de adaptabilitate . Mai este si cazul celor care
sunt nevoiti sa plece in misiuni , astfel ca cei care sunt nevoiti sa plece au semnalat ca trec
prin faze de euforie , soc cultural si aculturatie, bazandu-se pe ideea ca vor pleca cat mai
curand acasa . Socul cultural si simptomele fizice care il insotesc , pot fi deseori atat de grave
incat misiunea trebuie intrerupta inainte de termen, ca si expatriatii din cadrul companiilor
internationale . Cei care si-au incheiat cu bine procesul de aculturatie , si sunt nevoiti sa se
intoarca acasa , vor suferi un soc cultural invers, nemaiputand sa se readapteze la vechiul stil
de viata .
ETNOCENTRISM SI XENOFILIE
Aceste doua cuvinte sunt reprezentate de reactia gazdei . Oamenii din cultura gazda care
primesc vizitatori dintr-o cultura straina , traverseaza si ei un ciclu diferit de reactii
psihologice , prima faza fiind curiozitatea care este asemanatoare cu euforia vizitatorului .
Daca vizitatorul ramane si incearca sa functioneze in cultura gazda , se instaleaza o alta faza ,
si anume etnocentrismul . Gazdele il vor evalua pe vizitator dupa standardele culturii lor iar
aceasta evaluare este de obicei nefavorabila.Vizitatorul va da impresia ca este needucat si naiv
. Pentru un popor , etnocentrismul e ceea ce este pt un indivd egocentrismul: mica lor lume
fiind centrul universului. Daca sunt expusi in mod regulat la vizite de straini , gazdele vor
trece la cea de a 3 a faza si anume policentrismul ceea ce se refera la faptul ca oamenii trebuie
judecati dupa standarde diferite. Culturile care evita incertidutinea se vor impotrivi
policentrismului. Tendinta de a aplica standarde diferite unor tipuri diferite de oameni se poate
transforma in xenofilie in convingerea ca in cultura strainului totul e mai bun .
INTALNIRI INTRE GRUPURI : AUTOSTEREOTIPURI SI HETEROSTEREOTIPURI
Intalnire interculturale dintre grupuri genereaza sentimente de grup. Contactul dintre grupuri
nu da nastere automat unei intelegeri reciproce, de obicei el intarind identitatea proprie a
fiecarui grup. Mambrii uni grup nu sunt perceputi ca indivizi ci ca un stereotip. In comparatie
cu heterostereotipurile care ii vizeaza pe membrii celuilalt grup,autostereotipurile sunt create
in legatura cu membrii propriului grup.
LIMBA SI UMORUL
In intalnirile interculturale , partile au limbi materne diferite. De-a lungul timpului aceasta
problema de comunicare a fost rezolvata prin folosirea unor limbi de comert , sau tot mai
multe variante ale englezei. Limbile comerciale sunt forme hibride ale liblilor originare.
Pentru a ajunge la o intelegere interculturala mai profunda , partenerul strain trb sa
dobandeasca limba culturii gazda. Capacitatea de a te exprima in mai multe limbi dufera de la
tara la tara , locuitorii tarilor mici si bogate cum sunt elvetienii,belgienii si olandezii au

avantajul contactelor dese cu strainii si al unui sistem de invatamant bun , prin urmare tind sa
fie poligloti.
INFLUENTA TEHNOLOGIILOR DE COMUNICARE
In mediile de informare se spune ca tehnologiile de comunicare cum sunt televiziunea ,
emailul, inteernetul ... vor aduna oamenii din toata lumea intr-un sat global , in care
diferentele culturale vor inceta sa mai conteze . Aceasta dominatie a tehnologiei asupra
culturii este o iluzie deoarece softul masinariilor poate fi globalizat dar nu si softul mintilor .
Comunicarea electronica sporeste cantitatea de informatie accesibila utilizatorilor , dar nu
sporeste capacitatea acestora de a absorbi informatia si nici nu le schimba sistemul de valori.
Tehnologiile de comunicare fac ca diferentele dintre tari si din interiorul lor sa fie mai
vizibile.
INTALNIRE INTERCULTURALA IN TURISM
Turismul rep cea mai superficiala forma de intalnire interculturala , deoarece poti petrece
cateva zile in tara respectiva fara sa stii nimic despre cultura locala. Personalul din tara gazzda
care lucreaza cu turistii vor invata ceva mai mult dsp cultura acestora, insa imaginea dsp felul
cum traiesc acestia va fi mult distorsionata. Turismul poate fi un punt de pornire pt intalnirile
interculturale mai profunde deoarece pune capat izolarii unor grupuri culturale si
demonstreaza ca exista si alt fel de oameni cu alt fel de obiceiuri.
Intal intercult in invatamant sunt de 2 feluri : fie intre profesorul autohton si studentii
straini,imigranti sau refugiati fie intre profesorii care predau intr-o alta tara ca angajati experti
sau trimisi ca misionari si studentii autohtoni. Tiparele de valori diferite existente in culturile
de provenienta ale fiecaruia, sunt sursele problematice . Sansele de adaptare sunt mai mari
daca profesorul incearca sa predea in limba elevilor .
MINORITATI IMIGRANTI SI REFUGIATI
Minoritatile includ o mare diversitate de grupuri care au un statut destul de diferit fiind
declasati , in unele tari situatia lor fiind foarte instabila datorita migratiilor care au capatat un
caracter permanent.Politicile guvernelor civilizate se aseaza intre cei doi poli, unul dintre ei
finnd asimilarea cetatenilor minoritari care trb sa devina ca toti ceilalti si sa-si piarda nota
distinctiva cat mai rpd , iar celalat pol este integrarea ceea ce pp ca minoritarii sunt acceptati
ca membrii cu drepturi depline. Imigrantii si refugiatii au sosit adesea ca expatriati temorrar
dar pana la urma s-au stabilit definitiv. Aproape in toate cazurile s-au mutat dintr o societate
mai traditionalista mai colectivista intr una mai individualista.
NEGOCIERI INTERCULTURALE pt ca ele sa fie eficiente e nevoie de intelegerea spiritului
de valori culturale , de capacitati lingvistice si de comunicare ai mesajele transmise sa fie
intocmai intelese , si de talent organizatoric pt a pregatii intalnirile necesare. Prin urmare
comportamentul negociatorilor internationali este influentat de cultura la 3 niveluri:
national,profesional si organizational.

Organizatiile de afaecrei multinationale au aparut odata cu statele organizate , functionarea lor

depinzand de comunicarea si cooperarea interculturala. Valorile fundamentale ale unei
organiz de afaceri multinat sunt det de nationalitatea si personalitatea fondatorului ei .
Compan multinat cu o cultura dominanta a tarii de origine au un set mai clar de valori
fundamentale si sunt mai usor de condus decat organiz internat carora le lipseste un sistem de
referinta comun. Cei care fac legatura intre filialele din strainatate si sediul central trb sa fie
biculturali deoarece trb sa aiba o dubla relatie de incredere cu superiorii si cu colegii din
cultura tarii de origine si cu subordonatii din cultura gazda
Managerul de tara al unitatii de afaceri este acela care da raportul catre sediul central si
diplomatul corporatiei care apartine tarii de origine a multifunctionalei sau e un localnic care
a absorbit cultura corporatista ,care sunt esentiali pt functionarea acestor mari structuri ca
pers de legatura intre sediile centrale si celalalte .