Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
!!!
Orice status implica trei tipuri generale de comportament din partea celui care
detine respectivul status:
a) solicitat;
b) interzis;
c) permis.
Pot aparea, deci, doua tipuri de conflicte: un conflict intre statusurile unei
persoane si un conflict intrastatus.
Unele statusuri sunt exprimate simbolic prin vestimentatie, insemne exterioare,
titulatura, privilegii.
Rolul reprezinta aspectul dinamic al statusului.
Din punct de vedere social, individului ii este asociat un status pe care el il detine
in relatiile cu alte statusuri. Cand acesta uzeaza de drepturile si indatoririle ce constituie
statusul, el indeplineste un rol.
Thomas Hobbes folosea termenul de "structura sociala" pentru a descrie statul
ca un organism artificial.
Structura sociala a unei societati poate fi definita ca ansamblul relatiilor
(interactiunilor) dintre oameni, avand in vedere o anumita matrice care evidentiaza
principiile structurante, persistenta, stabilitatea acestui ansamblu.
Oamenii desfasoara o multitudine de activitati in cadrul carora ei relationeaza si
isi definesc status-rolul. Aceste activitati specifice (economice, politice, culturale) sunt
tributare unor modele de structurare diferite.
Principii, factori si criterii structurante:
rudenia, casatoria, originea etnica, apartenenta nationala, credinta;
factori demografici, economici, politici, culturali.
7. Grupuri sociale
8. Conceptele de "socializare" si "interactiune" (retele sociale)
Termenul de socializare desemneaza procesul prin care un nou membru al unui
grup social isi insuseste valorile, normele, asteptarile si comportamentele ce vor fi
impartasite cu ceilalti in cadrul vietii de grup. Este un proces care se intinde pe parcursul
intregii vieti a individului.
Socializarea poate fi raportata la procesul invatarii prin:
"referire la altul" (agentii socializarii: parinti, invatatori);
"referire orizontala" (grupul de aceeasi varsta, clasa sociala);
"referire cronologica si longitudinala" (trimitere spre viitor).
Socializarea primara se infaptuieste in primii ani de viata, perioada in care se
constituie structura de baza a personalitatii fiecaruia. Socializarea secundara consta intr-o
orientare si o specializare in vederea asimilarii rolurilor pe care individul le va indeplini
succesiv.
Natura controlului:
- negativa: procesele care, in mod deliberat, inhiba sau interzic forme de comportament
antisocial;
- pozitiva: procesele intentionale de inducere, stimulare, motivare, generand o conduita
dezirabila si sanatoasa.
Obiectivele controlului social:
a) profitoare, speculative, pradatoare - care vin in contradictie cu interesele
celorlalti indivizi sia le grupurilor;
b) controlul reglator de mentinere - folosirea de tehnici si instrumente de control
in interesul societatii, mentinerea ordinii sociale la un nivel minim;
c) controlul reorganizator - in scopul reformarii ordinii sociale.