Tema:

Dezvoltarea Spiritului de echip

Lecturi preoperatorii:
- Botan Ghiocel, Derlogea erban , 160 de activiti dinamice (jocuri) pentru
TEAM-BUILDING , Bucureti 2011.
Scop:
Dezvoltarea i consolidarea spiritului de echip.
Finaliti:
La sfritul training-ului participanii:
- Posed viziuni clare despre importana colaborrii;
- Dein abiliti de comunicare i colaborare;
- Manifest competene emoionale.
Grupul- int/ vrsta/ nivelul
- Tineri specialiti.
Descrierea succint a activitilor
Programa este centrat pe dezvoltarea competenelor de colaborare n grup.
Intervenia a fost proiectat pentru dou sesiuni, viznd dezvoltarea i consolidarea
echipei i favorizarea colaborrii. Fiecare sesiune este planificat cu durata de 2
ore +.
Sesiunea I se concentreaz pe activiti ce contribuie la consolidarea echipei
i favorizarea colaborrii. Asimilarea cunotinelor privind eficinea colaborrii n
grup.
Sesiunea II este axat pe dezvoltarea competenelor de comunicare,
colaborare n grup, beneficiile lucrului n grup.

Timp
Timp:
Activitatea
Titlul activitii
Sesiunea I
Activitatea 1 Cine scrie mai multe?
Activitatea 2 Te rog s dai cheia
Activitatea 3 Competiie sau colaborare
Activitatea 4 Geometria pe tcute
Activitatea 5 Hopa
Timp total, sesiunea I
Sesiunea II
Activitatea 1 Vorbete !
Activitatea 2 Salcia n btaia vntului
Activitatea 3 Lucru n echip
Activitatea 4 Cinci schimbri
Activitatea 5 Reeaua
Timp total, sesiunea 2
Timp total

Timp
15 min
20 min
60 min
15 min
15 min
125 min
20 min
20 min
60 min
15 min
20 min
135 min
4 ore i
20 min

Sugestiii pentru formatori

- Manifestai flexibilitate i adaptai coninutul la nevoile grupului;
- Formulai clar sarcinile i asiguraiv ca participanii le-au neles adecvat;
- Asigurai-v ca toi participanii s fie ncadrai, i fiecare s participe la
lucrul n grup;
- Folosii feedback-ul pentru fiecare activitate i ajustai ntrebrile la
reflectarea rezultatelor;
- Monitorizai activitile de grup;
- Nu uitai de managementul timpului.

Resurse
- Sal de lucru cu mobil ajustat;
- Spaiu liber pentru efectuarea activitilor n grupuri mari;
- Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecie, boxe, suport flipchart;
- Suplimantar cartoane sau foi de hartie format A5, pixuri, dou chei, o
sticl de plastic goal de 0.5 L, un ghem de sfoar, baloane, etc.

Descrierea activitilor
Activitatea I.
15 min
Cine scrie mai multe nume?
Rezultate ateptate:
-Consolidarea echipei i favorizarea colaborrii;
- Crearea unui mediu degajat, distins.
Metode i tehnici:
- Explicaia;
- Lucru individual.
Resurse:
-cartoane sau foi de hartie format A5, avnd trasat un tabel gol cu 2 x 15 locauri;
-pixuri.
Aranjamente practice:
-participanii sunt aezai la locurile proprii.
Instruciuni/procedura:
- fiecare participant primete cate un carton i un pix.Toi particip la un
concurs, a crui tem este umplerea cartoanelor cu numele celorlali juctori.
La un semnal, fiecare juctor incepe i scrie nume. Cei care reuesc s
umple toate locaurile cu nume strig gata. Instructorul acord premiile
1, 2 i 3 (obiecte ieftine: pixuri, brichete, agende etc.) celor care au terminat
primii.
Instructorul va verifica operele primilor clasai, citind tare numele
respective. Cei strigai ridic mana, sau se ridic, i rspund la intrebri: din
ce organizaie face parte (an de studii, intreprindere etc.), calificare, unde st
(la ce cmin etc.), loc de batin etc.
Instructorul poate pregti i o list cu intrebri amuzante, potrivite, pe care le
pune celor nominalizai. In felul acesta, se realizeaz o prezentare a fiecrui
participant.
Sugestiii pentru formatori/dificultai anticipate:
- se poate limita timpul, jocul se termin atunci cnd primii trei participani au
finisat de completat locaurile.
Reflexie:
- Cum ai realizat aceast sarcin?

- Care caliti v-au ajutat s va isprvii?

Activitatea II

20min

Te rog s dai cheia

Rezultate ateptate:
- Colaborarea n echip;
- Crearea unui mediu destins.
Metode i tehnici:
- Explicaia;
- Lucrul n grup.
Resurse:
- Dou chei.
Aranjamente practice:
- Spaiu larg, deschis.
Instruciuni/procedura:
- grupul se imparte in dou grupe egale, care se aeaz in dou randuri fat in
fa. Membrii fiecrui rand apuc mainile vecinilor, astfel c fiecare grup
are dou maini libere, la capetele randului. In mainile libere dinspre acelai
capt al celor dou randuri instructorul d cate o cheie. Tema jocului este
care echip reuete prima s paseze cheia pan la captul cellalt, fr a
desprinde mainile coechipierilor. Nu e voie s se pun cheia pe sol i s i se
dea un ut spre captul cellalt. Dac cheia scap pe jos, ea trebuie reluat
fr desprinderea mainilor.
Sugestiii pentru formatori/dificultai anticipate:
- dac se ntlnesc dificultai se propune o alt variant:
A. Coechipierii nu se apuc de maini, ci ii paseaz unul altuia cheia numai pe
dosul palmei mainii drepte, sau mainii stangi;
B. Aceiai variant, cu mainile la spate.
Reflexie:
- Cum ai realizat n grup aceast sarcin?
- A fost deficil?
- Este important colaborarea n obinerea unor rezultate comune?

Activitatea III
Competiie sau colaborare?
Rezultate ateptate:
- Asimilarea i consolidarea noiunii de colaborare;
- Cunoaterea eficienei colaborrii;
- Dezvoltarea spiritului de echip.

60 min

Metode/tehnici utilizate:
- Explicaia;
- Conversaia;
- Lucrul cu auditoriul.
Resurse:
- Proiector, computer, ecran de proiecie, suport flip- chart.
Aranjamente practice:
- Auditoriul;
Instruciuni/procedura:
- Se prezint informaia. (Anexa1)
Sugestii pentru formatori/dificultai anticipante:
- Se poate de introdus cite mai multe exemple.
Reflexie:
- Ce impresii va lasat aceast informaie?
- n final , ce e mai bine: Competiie sau colaborare?

Activitatea IV
Geometria pe tcute
Rezultate ateptate:
- Consolidarea echipei i favorizarea colaborrii;
- Crearea unui mediu destins, suportiv.
Metode/tehnici utilizate:
- Explicaia;
- Lucru n grup.
Resurse:
-un cerc din franghie, sau ching , lung de 15-30 m.

15 min

Arajamente practice:
- Spaiu larg, deschis.
Instruciuni/procedura:
- Toi participanii se in de franghie, la intervale egale de-a lungul intregii
lungimi. Tema jocului este ca grupa s alctuiasc din franghie o figur, fr
a folosi nici o vorb. Instructorul va indica pe rand ce form se cere.
Variante: treptat figurile cerute vor fi din ce in ce mai complicate. Exemple: cerc,
dreptunghi, ptrat, paralelogram, pentagon, stea, cruce etc.
Sugestii pentru formatori/dificulti anticipate:
- diversele aspecte i condiii necesare pentru succesul lucrului in echip se
poate evidenia, de exemplu, numind unul dintre participani ca ef, pentru a
dirija restul membrilor grupului, sau, se permite intregului grup s comunice
verbal de unde va reiei necesitatea organizrii, alegerii unui ef etc.
Reflexie:
- Cum ai realizat aceast sarcin n grup?
- Cum ai realizat aceast sarcin n cazul inexistenei unui ef?
- Care a fost performana grupului n cazul existenei unui ef?
- Este important colaborare n obinerea unor rezultate comune?

Activitatea V
Hopa
Rezultate atepate:
- Destinderea grupului;
- Consoldarea echipei.

15 min

Metode/tehnici utilizate:
- Explicaia;
- Baloane (o bucat la 5 juctori).
Aranjamente practice:
- Spaiu deschis, larg.
Instruciuni/procedura:
- grupul se imparte in grupe de 4-6 juctori, care primesc cate un balon, ce
trebuie umflat. Apoi, inandu-se de maini, membrii grupei formeaz un cerc
i se vor strdui s menin balonul in aer, lovindu-l, fr a-i desprinde

mainile. Dac balonul atinge solul, grupa pierde pentru inceput mainile,
adic nu mai pot atinge balonul cu mainile. In continuare, mereu fr a-i
desprinde mainile, de fiecare dat cand balonul atinge solul, juctorii pierd
dreptul de a folosi coatele, umerii,capetele, picioarele.

Sugestii pentru formatori/dificulti anticipate:

- balonul poate fi meninut in aer pentru o anumit durat de timp, intr-un
anumit loc, sau grupa il va transporta dintr-un loc in altul meninandu-l in
aer.
- Timpul se limiteaz.
Reflexie:
- Cum ai realizat aceast sarcin?
- Cnd a fost mai dificil?
- Colaborare face mai uoar realizarea sarcinii?

Buna comunicare este una din necesitile i capacitile eseniale pentru

formarea spiritului de echip i succesul activitii comune.
Activitatea VI
20 min
Vorbete!
Rezultate ateptate:
- Dezvoltarea abilitilor comunicative;
- Dezvoltarea abilitilor de ascultare;
- Destinderea grupului.
Metode/mijloace tehnice:
- Explicaia;
- Lucru n grup.
Resurse:
- O sticl de plastic goal de 0.5 L.
Arajamente practice:
- Spaiu larg, deschis.
Instruciuni/procedura:
- juctorii se adun in cerc, cu faa spre centru, stand in picioare sau aezai pe
sol. Un juctor voluntar (sau numit) ia tafeta (bul sau sticla) i spune
ceva: un banc, o tire, un comentariu etc. Cand termin, strig numele altui

juctor i-i arunc tafeta. Acesta o prinde i spune i el ceva, dup care
arunc tafeta altui coechipier amd., pan ce aceasta trece pe la toi
participanii. Primitorul tafetei e obligat s vorbeasc!
Variante:
A. tafeta se arunc fr preaviz (fr a striga mai intai numele adresantului);
B. Fiecare spune numai un cuvant, dar cuvintele succesive trebuie s formeze o
propoziie sau fraz coerent, pe o tem dat (aleas de grup, sau propus de
instructor).
Sugestii pentru formatori/dificulti anticipate:
- eventual se indic dinainte tema vorbirii: bancuri, sau despre activitatea
grupului, sau despre relaiile cu ali coechipieri, sau despre viitor, sau despre
vise etc.
Reflexia:
- Cum ai realizat sarcina?
- Cum va-i smit cnd trebuia sa vorbii?
- Ce a fost mai dificil?

Activitatea VII
25 min
Salcia n btaia vntului
Rezultate ateptate:
- Destinderea grupului;
- Consolidarea ncrederii n sine i n cei din jur.
Metode/mijloace tehnice:
-explicaia;
-lucru n grup.
Resurse:
- Far, eventual o batist de legat ochii.
Arajamente practice:
- Spaiu larg, deschis.
Instruciuni/procedura:
- participanii stau umr lang umr i formeaz un cerc cu diametrul de
maxim 1,5 m. Dac sunt muli juctori, se organizeaz mai multe cercuri de
6-8 juctori. Un voluntar se aeaz in centrul cercului, cu braele intinse
lateral i lipite de corp (sau: incruciate pe piept, sau: braele intinse inainte
incruciate la coate, palmele se rotesc pan ajung fa in fa, se incrucieaz
degetele i se incleteaz palmele, apoi se rotesc antebraele in jos, spre piept
i in sus pentru a se lipi de piept), cu tot corpul drept i rigid ca o scandur,
cu picioarele bine infipte in sol. Dup ce se dau comenzile de asigurare ,

voluntarul cade incet in spate pan e prins de cineva, care il paseaz

vecinului i tot aa mai departe, pan ce voluntarul parcurge toat
circumferina.
Dac voluntarul nu ii ine corpul drept i rigid, sau picioarele bine lipite de sol,
jocul nu se poate desfura bine.
Pe rand, toi juctorii care doresc vor fi lsai s stea in centru.
Sugestii pentru formatori/dificulti anticipate:
- atenie, dac juctorii nu tiu s asigure i persoana din centru cade, pot
apare accidente corporale sau emoionale!

Reflexie:
- ce aflm despre ceilali cu ajutorul acestui joc?
- ce am aflat despre mine insumi?
- Cum v-ai simit?

Activitatea VIII
15 min
Cinci schimbri
Rezultate ateptate:
- Destinderea grupului;
Metode/mijloace tehnice:
- -explicaia;
- -lucru n grup.
Resurse:
- Far
Instruciuni/procedura:
- participanii se grupeaz perechi i se privesc atent. Apoi membrii perechilor
se intorc cu spatele unul la altul i in timp de 1 minut fiecare ii face 5
modificri ale infirii sale. La semnalul instructorului, toi se intorc fa in
fa i fiecare caut s identifice cele 5 schimbri fcute de partener. Se
schimb partenerii i se repet.
Reflexie:
- cum ai realizat sracina?
- Cum v-ai simit?

Activitatea IX
60 min
Lucru n echip
Rezultate ateptate:
- Cunoaterea beneficiilor de lucru n echip;
- Familiarizarea cu performanele obinute n timpul lucrului n echip.
Metode/tehnici utilizate:
- Explicaia;
- Lucrul cu auditoriul.
Resurse:
- Proiector, computer, ecran de proiecie, suport flip- chart.
Aranjamente practice:
- Auditoriul.
Instruciuni/procedura:
- Se prezinta informaia (Anexa2)
Sugestii pentru formatori/dificultai anticipate:
- Fr.
Reflexie:
- Ce importan are aceast informaie?
- Este important colaborare n obinerea performanelor?

Activitatea X
Reeaua
Rezultate ateptate:
- Destinderea mediului;
- Consolidarea echipei.
Metode i tehnici utilizate:
- Explicaia;
- Lucrul n grup.
Resurse:
- Un ghem de sfoar.
Aranjamente practice:
- Selectarea unui spaiu larg.

20 min

Instruciuni/procedura:
- grupul se aeaz in cerc. Un juctor ia ghemul de sfoar, explic cu voce tare
de ce ii place grupul, reine captul sforii apoi arunc altui participant

ghemul care se desfoar. Acesta apuc sfoara, explic i el cu voce tare de

ce ii place grupul, apoi arunc ghemul altuia. i tot aa mai departe, pan ce
restul ghemului revine la primul juctor, astfel ca toi juctorii se in de
sfoar iar aceasta e desfurat in zig-zag de la unul la altul. Reeaua astfel
format ilustreaz relaiile dintre toi membrii grupului.
Sugestii pentru formatori/dificulti anticipate:
- juctorul anun numele celui cruia ii va arunca ghemul i va specifica un
motiv pentru care il apreciaz favorabil, apoi va arunca ghemul. Declaraia
va fi despre contribuia celui din fa la reuita activitii colective, sau
aprecieri in general despre persoana respectiv. Dup ce toat lumea e legat
prin sfoar, instructorul ia o foarfec i taie sfoara intre fiecare pereche de
juctori, explicand: la terminarea edinei (leciei), fiecare participant
capt o bucat de sfoar care-i va aminti mereu de prietenii care i-a fcut
aici i de cele invate.
Reflexie:
- cum ai realizat aceast sarcin?
- Ce sentimete ai trit n timpul expunerii?
- A fost dificil?

Bibliografie
- Botan Ghiocel, Derlogea erban , 160 de activiti dinamice (jocuri) pentru
TEAM-BUILDING , Bucureti 2011.
- Calancea Angela Training-ul de dezvoltare a competenelor afective,
Chiinu 2012.

Anexa 1
Mentalitatea obinuit acum la noi (in coal, familie, societate) este cea
individualist. coala actual ne inva: fiecare face i drege pentru el; ceilali sunt
concureni sau dumani - nu oportuniti sau avantaje poteniale.
coala tradiional ii inva pe copiii s fie individualiti, iar deceniile de dictaturi
i-au invat pe aduli c angajarea i colaborarea cu ali oameni, pentru o cauz
neagreat de autoriti, le poate aduce necazuri mari (inchisoare, torturi etc.) in loc
de satisfacii. Din pcate, situaia nu este mai bun nici in capitalismul visat de

romani atat de mult vreme. Piaa capitalist liber, dei inventat de cretinii
protestani ca o expresie a spiritului de dreptate in aciune, are in practic o
influen distructiv asupra eticii sociale, din cauza c incurajeaz atitudinea eu
mai intai, iar ceilali nu conteaz. Cand indivizii devin antisociali, arunc gunoiul
la intamplare, pun difuzoarele s zbiere, sau sunt agresivi, nu fac altceva decat s
aplice in practic mentalitatea egoist a capitalismului. Motivarea actual a
colarilor cu premiile de la sfaritul anului, in care scopul este depirea colegilor,
implic i rateurile educative. Ins adeseori tocmai fotii repeteni ajung mai tarziu
bogtai, politicieni etc., adic ei nu erau proti, ci doar victimele unui sistem
pedagogic greit.
Dar i in aceast direcie exist nuane: individualismul poate fi ineles in dou
feluri. Unul din ele este noiunea anglo-saxon a valorii liberale, care pune
accentul pe afirmarea, creativitatea i calitile individului, care ii urmrete
interesele in mod liber, independent i in competiie (bine reglementat) cu ceilali,
ins astfel c suma activitilor individuale s creeze prosperitatea intregii societi.
Cellat fel este o lips total de sistematizare, organizare sau etic, in care fiecare
face ce vrea, intr-o competiie in care regulile nu exist sau nu se respect. Dac in
primul caz apare un cadru in care se pot dezvolta calitile umane ale fiecrui
individ i se asigur propirea societii in ansamblu, in al doilea caz e vorba de
apucturi mai degrab apropiate de animale, care transform societatea respectiv
intr-o jungl. In ultimii ani la noi a fost aleas cea de a doua orientare, bazat pe
meschinrie, egoism ingust i fr orizont, cu socoteli pe termen scurt, unde nu se
urmrete depirea concurenei ci distrugerea ei, iar individul nu consider c are
vreo
responsabilitate, ci doar drepturi care de obicei le incalc pe cele ale vecinului. In
situaiile de cooperare ceilali depind de succesul tu. In situaiile de concuren,
ceilali sper ca tu s euezi (s-i moar capra). Dintr-o serie de motive romanii
au concepii marcat individualiste, in care solidaritatea sau chiar ideea de
comunitate sunt foarte rare i arborate numai de form, sau ca s mascheze interese
cat se poate de personale.
Oamenii nu se asociaz pentru c nu exist cultura asta. Trebuie s se ineleag c
nu e nici o ruine s faci ceva voluntar, s ajui pe cineva fr ca acesta s-i dea
ceva in schimb adic o rsplat sau o pag cat de mic.
Netiina adulilor de a comunica i de a stabili relaii interpersonal folositoare,
imprimat in subcontient de nevoia supravieuirii atat in societatea totalitar
trecut, cat i in actualul capitalism slbatic de la noi, a devenit periculos de
contraproductiv in epoca de azi, bazat pe libertate,
democraie, competiie deschis, informaie, comunicare totodat ins i pe o
lupt nemiloas la scar global pentru resurse (materii prime, energie, ap etc.).

Izolarea indivizilor contribuie i la alienarea lor: apar depresii, frica de via,

neputina, senzaia de persecuie, agresivitatea etc.
Pentru succes este nevoie de iueal: nu mai e ca inainte, cand era valabil regula
cu petele cel mare care inghite pe cel mic; acuma cel rapid inghite pe cel lent
zicea un manager de la firma General Motors. Centralizarea deciziilor inseamn o
povar suplimentar pentru efi i este frustrant pentru subordonaii care trebuie
s atepte venirea aprobrii de sus. Ei simt c prerea lor nu conteaz, c nu
sunt apreciai la justa lor valoare, iar ca urmare le scade motivaia i performana
intreprinderii se prbuete. Cand in jurul oamenilor sunt ridicate garduri ei
devin oi!. Intr-o cultur tradiional, rolul individului este s indeplineasc
sarcinile trasate de efi. Intr-o organizaie performant, individul are rolul de a-i
asuma un rezultat, i prin urmare, de a face ce trebuie pentru obinerea acestuia.
Gatele migratoare zboar mii de kilometri in formaii cu forma de V. Dand
din aripi, o gasc produce un curent de aer ascendent care o susine i pe cea din
spatele ei. De aceea, consumand acela efort, gatele in formaie inainteaz cu
70% mai repede decat o gasc izolat, care zboar singur. Dac iese accidental
din formaie, gasca simte imediat diferena - i revine imediat in stol.
Gasca din varful formaiei trage stolul dup ea, dar obosete mai repede cci nu
beneficiaz de avantajul evideniat mai inainte. Cand nu mai poate menine viteza,
se retrage in mijlocul formaiei pentru a se odihni, i o alta ii ia locul in fa. Tot
timpul gatele din stol gagaie, pentru a o incuraja pe cea din varful formaiei s
menin viteza mare i s le trag dup ea.
Cand una din ele se imbolnvete sau este rnit (de exemplu impucat), dou
colege ies din formaie i o insoesc, pentru a o ajuta i proteja. Ele rman cu
gasca suferind pan cand ii revine sau moare, apoi continu drumul cu alt stol.
Morala: Dac oamenii ar avea minte mcar cat o gasc, ar inva
ceva de la ele!

Anexa 2
Unirea face puterea !
Din cauza acestor deficiene grave de purtare, se impune reconsiderarea
atitudinii oamenilor in special de la noi - unii fa de ceilali i promovarea la
scar mare a unor altfel de relaii, mai plcute i mai productive, bazate pe
coeziune, pe solidaritate i lucrul in echip. In noile condiii de

cooperare, munca i societatea devin mult mai performante decat in cele bazate pe
individualism i competiie, din cauza efectului synergic (conform cruia suma e
mai mare decat rezult din simpla adunare a prilor).
In cadrul unei echipe adevrate, sau al unei comuniti performante, sau al
unei naiuni competitive, individul contribuie contient i benevol la succesul
general, fr a fi interesat in primul rand de succesul sau Gloria personal.
Egoismul, dependena i controlul superiorilor este inlocuit cu
parteneriatul, responsabilitatea i implicarea personal in rezultatele echipei
(intreprinderii, naiunii).
In epoca actual, pentru a reui s supravieuiasc, o intreprindere, un grup,
o naiune, necesit obligator aportul general de gandire i creativitate a tuturor
salariailor, membrilor sau cetenilor respectivi ca astfel sa devin mai
competitiv decat concurena. Nu puterea armelor, sau numrul
de indivizi etc. va decide soarta i viitorul naiunilor, ci fora lor intelectual
bazat pe contribuia mintal a tuturor membrilor lor.
O echip performant este un grup interactiv de indivizi care ii valorific
din plin talentele i capacitile productive, deoarece le sunt valorificate ideile.
Respectul de care se bucur le crete responsabilitatea. Buna circulaie a
informaiilor duce la niveluri ridicate de incredere i responsabilitate. Timpul
disponibil este folosit eficient. Activitatea fiecrui membru are stabilite limite
precise, ceeace creeaz libertatea i responsabilitatea realizrii sarcinilor in mod
eficient. Exist un mare grad de autoconducere individual, avand ca rezultat
luarea deciziilor in grup, cu efecte benefice asupra performanelor echipei.
Acestea sunt nu doar mai mari decat suma performanelor membrilor ei, ci
superioare i fa de ale organizaiei ierarhic superioare din care face ea parte doarece o echip:
1. Are o capacitate mai mare de a rezolva eficient problemele complexe care
necesit opinii i cunotine diferite;
2. Se orienteaz spre anumite obiective mai repede decat o poate face
intreprinderea sau organizaia in ansamblu;
3. Ii poate stabili mai rapid o viziune i un scop propriu;
4. Valorific mai eficient resursele personale de care dispun membrii;
5. E un mediu de invare excelent; ofer membrilor ei posibiliti mai bune de a-i
dezvolta capacitile personale;
6. Poate fi uor format, dizolvat, reorganizat i redimensionat;
7. Cultiv loialitatea, funcionand dup principiul toi pentru unul i unul pentru
toi.
8. Poate controla bine comportamentul membrilor si prin norme proprii (presiunea
grupului), favorizand delegarea sarcinilor.

Un aspect important al formrii spiritului de echip, al solidaritii i

responsabilitii, este accesul tuturor membrilor la un volum cat mai mare de
informaii pertinente despre activitatea echipei i a organizaiei din care ea face
parte. De altfel dorina de a cunoate crete mereu; este precum focul, care
trebuie mai intai aprins de un factor extern, dup care ins se extinde singur.
Oamenii bine informai iau decizii bune i ii asum responsabilitatea pentru ce
fac. Informaiile care se difuzeaz in cadrul echipei trebuie s fie unele potrivite,
date la momentul potrivit, iar membrii echipei trebuie s le preuiasc i s nu le
risipeasc.
Intr-o echip membrii au atat roluri oficiale, cat i neoficiale. Cele oficiale
sunt definite de responsabilitile profesionale, iar cele neoficiale se stabilesc din
cauza talentelor i indemanrilor inscute cu care fiecare membru contribuie la
activitatea echipei. Astfel, unii oameni au multe idei,
alii sunt mai domoli i mai practici, alii au talent la organizare etc. Echipa ar
trebui s identifice i aptitudinile care lipsesc membrilor ei, implicaiile lor asupra
rezultatelor echipei i eventual modul de remediere a acestor lipsuri.
Activitatea unei echipe se poate imbunti cu ajutorul evalurilor periodice a
modului in care echipa funcioneaz ca ansamblu (nu cum ii indeplinete sarcinile
de producie aceasta oricum se face).
Relaiile din cadrul unei echipe satisfac urmtoarele nevoi umane de baz:
- de integrare (s fac parte dintr-un grup);
- de control (s cunoasc limitele intre care poate aciona in
siguran);
Avantajele lucrului in echip fa de activitatea individual sunt: creterea
productivitii, a fericirii, a profitului atat pentru fiecare individ, cat i pentru
grup in ansamblu