Morfina

Farmacocinetica:
a)Absorbtia
-Absorbtia p.o. este redusa ,lenta si variabila ,datorita structurii chimice polare cu lipofilie
scazuta .
-Biodisponibilitatea p.o. se afla la limita minima acceptabila ,datorita corficientului de absorbtie
mic si efectului inalt al primului pasaj hepatic .
-Biodisponibilitatea p.o. si respectiv concentratia plasmatica prezinta o mare variabilitate
interindividuala ,datorita activitatii glucuronoconjugazelor hepatice ,ce intervin rapid in
biotransformarea morfinei .
-Biodisponibilitatea intrarectala este mai mare ,datorita absentei primului pasaj hepatic la
absorbtia din rectul inferior si mijlociu .
-Absorbtia si respectiv biodisponibilitatea ,pe caile sublinguala si cutanata sunt reduse ,ca o
consecinta a lipofiliei scazute a moleculei de morfina .
-Absorbtia si biodisponibilitatea pe cale injectabila ,s.c. si i.m. ,sunt bune .
b)Biotransformarea
-Este rapida , la nivel hepatic.La nou-nascut ,sistemul enzimatic este nedezvoltat si se instaleaza
efecte de supradozare (inclusiv deprimare respiratorie ).
c)difuziunea
-Difuziunea prin bariera hematoencefalica are loc intr-un procent mai mic ,corelat cu gradul de
lipofilie mai scazut ,comparativ cu celelalte opioide.
-Difuzeaza rapid si suficient prin placenta si nu este recomandata ca analgezic in travaliu ,
deoarece poate realiza concentratia ce poate induce deprimare respiratorie intensa la nou-nascut.
-Difuzeaza in laptele matern ,putand sa provoace deprimare respiratorie la sugar.
-Morfina poate induce farmacodependenta cu sindrom de sevraj la nou-nascut si sugar la
oprirea alaptatului ,in cazul mamelor toxicomane.
Eliminarea
-Metabolitii glucuronoconjugati se elimina prin urina preponderent si prin bila .Morfina eliberata
din glucuronoconjugati ,in intestin ,se reabsoarbe si participa la circuitul enterohepatic.
-Morfina netransformata ,se poate elimina prin mucoasa gastrica ,concentrandu-se in stomac la
pH<7 ,cu posibilitatea unei reabsorbtii intestinale si repetarii circuitului enterogastric .Aceasta
eliminare gastrica poate fi utilizata in intoxicatia cu morfina ,scurt- circuitand circuitul enterogastric ,prin spalaturi si aspiratii gastrice .

Timpul de injumatatire este scurt (T1/2 =2-3ore),datorita glucuronoconjugarii rapide . Durata

corespunzatoare este scurta spre medie .
Farmacodinamie:
Actiunea analgezica a morfinei are eficacitate maxima .Latenta p.o. ,30min.;s.c.,10-15
min.,durata p.o.5-7 h;s.c. 4-6h.
Morfina este eliberatoare de histamina ,cu efecte :
-bronhoconstrictie grava la astmatici ;
-hTA;
-reactii alergice cutanate (eruptii cutanate ,prurit ).
Scade metabolismul bazal si consumul celular de oxigen .
Potenta relativa a actiunilor centrale este in ordine descrescatoare ,urmatoarea :
-deprimarea centrului tusei ,deprimarea centrului respirator (la doze sub 5mg ) actiunea
analgezica (la doza medie de 10 mg s.c.).
Farmacotoxicologie :
Deprimarea centrului respirator este intensa .
Incetinirea tranzitului intestinal este intensa .
Dozele letale ,la neobisnuiti :DL>60mg s.c., DL>120mg p.o.
La toxicomani DL variaza in limite largi ,in functie de gradul de obisnuinta :250mg-50g.
Toleranta se instaleaza la :analgezie ,deprimare respiratorie ,emeza ,vagotonie (Dezechilibru al
sistemului nervos vegetativ, prin exagerarea activitatii parasimpaticului, nervul vag. Se manifesta
prin moleseala, bradicardie, tranzit intestinal crescut, disparitia reflexului faringian (la excitarea
faringelui se produce greata si reflex de inghitire).Nu se instaleaza toleranta pentru
mioza(Mioza reprezinta micsorarea diametrului pupilar, ca urmare a contractiei muschiului
circular al irisului. Apare ca reflex de adaptare a analizatorului vizual la lumina puternica sau sub
influenta unor substante chimice (morfina, acetilcolina)),constipatie .
Precautie:trecerea din clino-in ortostatism trebuie facuta lent (pentru a preveni hTA ortostatica
,cu ameteli cefalee si lipotimie ).
Farmacoterapie:
Indicatii:
-dureri acute foarte mari(postoperator ,fracturi ,arsuri,infarct de miocard acut ,edem pulmonar
acut );tratament scurt;

-in colici rebele biliare si renouretrale ,numai in asociere cu antispastic parasimpatolitic ,de tip
atropina(pentru antagonizarea hipertoniei);
-dureri cronice mari (neoplasm );
-mica chirurgie ,in obstretica ,etc.
-preanestezie.
Farmacografie:
Caile de electie pentru morfina sunt:
-injectabila (s.c. ,i.m.),pentru durerea acuta ;
-p.o.,preparate retard ,pentru durerea cronica .
Posologie:
-Adult:-p.o.,10-30mg ,la 4 ore;forme retard la 8-12ore;
-s.c.,i.m.,5-20mg ,la 4 ore ;
-s.l. ,5mg la 4 ore ;
-i.v.,diluat,lent (in 4-5 min );2,5-15mg,la 4 ore ;i.v.(sistem PCA-metoda analgeziei controlate de
pacient),0.5-3mg ,la 5-20min;perfuzie i.v. ,1-10mg/ora;
-epidural,5-10mgzi.
-Copii(>2ani),0,1-0,2mg/kg ,la 4ore.
Doze maxime la adult (FR X ):DM/1=20mg;DM/24h =60mg.
Dozele echiactive s.c./per os sunt 10mg/60mg .
REACTII ADVERSE

La dozele recomandate, cele mai frecvente reactii adverse sunt somnolenta, greata,varsaturi,
constipatie si ameteli. In cazul administrarii cronice, constipatia nu regreseaza spontan si
necesita tratament. In schimb, somnolenta, greata si varsaturile sunt in general tranzitorii si
persistenta
lor
impune
investigarea
unei
cauze
asociate.
Alte
reactii
adverse:
- dependenta constituie principala reactie adversa in utilizarea opioidelor. Include: dependenta
psihica, toleranta, dependenta fizica (aparitia sindromului de abstinenta), psihotoxicitate.
- confuzie, sedare, excitatie, cosmaruri, in special la varstnici, cu eventuale fenomene
halucinatorii.
deprimare
respiratorie
pana
la
apnee.
cresterea
presiunii
intracraniene.
- disurie si retentie urinara, in principal datorate adenomului de prostata sau stenozelor uretrale.
prurit
si
roseata
la
locul
administrarii.
- sindrom de sevraj la intreruperea brusca a medicamentului: cascat , anxietate, iritabilitate,

insomnie, frisoane, midriaza, senzatie de caldura, hipersudoratie, lacrimare, rinoree, greata,

varsaturi,
anorexie,
crampe
abdominale,
diaree,
mialgii,
artralgii.
tahicardie,
hipotensiune
arteriala,
vertij,
cefalee,
tendinta
la
lipotimie.
foarte
rar,
pot
sa
apara
leucopenie,
trombocitopenie.
- tulburari ale libidoului.
SUPRADOZAJ

Simptome:
- deprimarea respiratiei, prin scaderea volumului respirator, bronhospasm si scaderea frecventei
respiratiilor, poate fi accentuata; ritmul respirator poate deveni neregulat (ritm Cheyne-Stokes);
bradipneea se accentueaza pana la oprirea respiratiei. Somnolenta este un semn precoce al aparitiei
deprimarii
respiratorii.
- hipotensiune arteriala, bradicardie si deprimarea conducerii atrioventriculare.
deprimarea
centrului
de
termoreglare,
cu
tendinta
la
hipotermie.
- mioza, agitatie, stari confuzionale, halucinatii, stari delirante, stop cardio-respirator.
Tratament:
Tratamentul de urgenta consta in asistarea functiilor respiratorie si cardiaca. Tratamentul specific
consta in administrarea in perfuzie intravenoasa de naloxona; doza de naloxona se stabileste in
functie de gravitatea simptomelor.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la morfina, la derivati morfinici sau la oricare dintre excipientii medicamentului.
Astm bronsic, staza bronsica cu bronhoree (prin efect antitusiv si prin inhibarea motilitatii ciliare se
ingreuneaza
eliminarea
expectoratiei).
Insuficienta
respiratorie
decompensata(in
absenta
respiratiei
asistate).
Insuficienta
hepatocelulara
severa
(cu
encefalopatie).
Abdomen
acut,
pancreatita,
ileus
paralitic.
Rectocolita
ulcerohemoragica
(poate
determina
dilatatia
toxica
a
colonului).
Subocluzie
si
ocluzie
intestinala.
Traumatism cranian acut cu hipertensiune intracraniana in absenta respiratiei asistate.
Epilepsie
necontrolata
terapeutic.
Tratament
concomitent
cu
buprenorfina,
nalbufina
si
pentazocina.
Hipotensiune
arteriala
prin
hipovolemie,
leziuni
spinale
sau
soc
endotoxinic.
Insuficienta
renala.
Hipertrofie
de
prostata.
Copii cu varsta sub 3 ani.

PRECAUTII
In contextul tratamentului durerilor, cresterea dozelor chiar si a celor deja crescute, nu releva cel mai
adesea
un
proces
de
dependenta.
Starea pacientului trebuie reevaluata frecvent pentru a depista precoce un eventual comporta- ment
de dependenta. Aceasta arata cel mai adesea o reala nevoie de analgezie, care nu trebuie confundata
cu
comportamentul
de
dependenta.
Morfina este un stupefiant care poate da dependenta, in afara de utilizarea in tratamentul durerilor, in
utilizarea in alte scopuri decat cele terapeutice: dependenta fizica si psihica poate fi de asemenea
observata, deci toleranta (dependenta) se poate dezvolta la administrare repetata. Antecedentele de
toxicomanie nu contraindica medicamentul atunci cand acesta este absolut necesar.
In functie de durata tratamentului, de doza administrata si de evolutia durerii, intreruperea
tratamentului cu morfina trebuie realizata progresiv, pentru a evita un sindrom de sevraj. Acesta
consta in: anxietate, iritabilitate, insomnie, cascat, frisoane, midriaza, senzatie de caldura, hiper
sudoratie, lacrimare, rinoree, greata, varsaturi, anorexie, crampe abdominale, diaree, mialgii, artralgii.
In timpul tratamentului se recomanda monitorizarea intensitatii durerii, atentiei si functiei respiratorii.
Somnolenta
este
un
semn
de
decompensare
respiratorie.
Sportivii trebuie atentionati ca morfina poate determina pozitivarea testelor antidoping.

INTERACTIUNI

Agonisti-antagonisti de tip morfinic (buprenorfina, pentazocina, nalbufina): asocierea cu morfina este

contraindicata, deoarece scade efectul antialgic prin blocarea competitiva a receptorilor, cu riscul
aparitiei
sindromului
de
sevraj.
Alcoolul etilic: creste efectele sedative ale analgezicelor morfinice. Se recomanda evitarea consumului
de
alcool
etilic
sau
de
medicamente
care
contin
alcool
etilic.
Rifampicina: scade concentratiile plasmatice de morfina, scade eficacitatea morfinei si a metabo litului
sau activ. Se recomanda supraveghere clinica si, eventual, ajustarea dozei de morfina in timpul
tratamentului
cu
rifampicina
si
dupa
intrerupera
acestuia.
Trovafloxacina: scaderea biodisponibilitatii trovafloxacinei administrata simultan cu morfina. Se
recomanda administrarea morfinei la distanta de trovafloxacina (daca este posibil, peste 2 ore).
Alte deprimante ale sistemului nervos central (derivati morfinici-analgezice si antitusive- antidepresive
sedative, antihistaminice H1 sedative, barbiturice sau alte hipnotice, benzodiazepine, anxiolitice altele
decat benzodiazepinele, neuroleptice, clonidina si derivati): creste efectul depri mant central (sedare si
deprimare respiratorie).

ATENTIONARI SPECIALE
Morfina
trebuie
utilizata
cu
prudenta
in
urmatoarele
situatii:
- infarct miocardic acut (efectele hemodinamice sunt favorabile, dar efectele hipotensoare pot fi
daunatoare).
- hipovolemie: morfina poate determina colaps circulator. Se recomanda corectarea hipovolemi ei
inaintea
tratamentului
cu
morfina.
- insuficienta renala: eliminarea pe cale renala a morfinei, sub forma unui metabolit activ, impune
initierea tratamentului cu o doza mica, ajustata in timpul tratamentului. Dozele si frecventa de
administrare
depind
de
starea
clinica
a
pacientului.
- tratament etiologic: deoarece etiologia durerilor este tratata concomitent, dozele de morfina trebuie
ajustate
in
functie
de
rezultatele
tratamentului
aplicat.
- insuficienta respiratorie: frecventa respiratorie trebuie monitorizata frecvent. Instalarea somno lentei
constituie un semnal de alarma (decompensare respiratorie). Daca se asociaza si alte antialgice cu
actiune centrala, simultan, creste riscul de aparitie brusca a unei insuficiente respiratorii.
- insuficienta hepatica: se recomanda prudenta la administrarea de morfina si supraveghere clinica.
- pacientii varstnici: sensibilitatea lor particulara la efectele antialgice, dar si la reactiile adverse de tip
central (confuzie) sau de natura digestiva, la care se adauga, frecvent, alterari ale functiei renale,
patologie uretro-prostatica (risc de retentie urinara), administrarea concomitenta de antidepresive,
impune prudenta sporita si scaderea dozelor (in special scaderea dozei initiale la jumatate).
- constipatie: aceasta trebuie investigata si diferentiata de un sindrom ocluziv, inaintea si in timpul
tratamentului
cu
morfina.
- hipertensiune intracraniana: utilizarea morfinei in afectiuni dureroase cronice trebuie facuta cu
prudenta.
Copii
In general, copiii tolereaza rau morfina. Morfina poate determina la unii copii reactii idiosincrazice la
doze
mici,
cu
paralizia
centrilor
respiratori.
Sarcina
si
alaptarea
Studiile preclinice efectuate la femele gravide au evidentiat ca utilizarea morfinei poate fi asoci ata cu
efecte
malformative.
La om, datele disponibile nu au evidentiat vreun efect malformativ sau fetotoxic al morfinei. La
sfarsitul sarcinii, la administrarea de doze mari chiar in tratamentul de scurta durata, poate sa apara
deprimare respiratorie la nou-nascut. Naloxona poate fi utilizata pentru tratamentul unei posibile
deprimari
respiratorii
la
nou-nascut.
Utilizarea cronica de morfina de catre mama, in ultimele 3 luni de sarcina poate determina sindrom de
sevraj la nou-nascut, manifestat prin iritabilitate, varsaturi, convulsii si deces. In consecinta, nu se
recomanda utilizarea morfinei in timpul sarcinii decat in absenta unei alternative terapeutice si dupa
evaluarea
raportului
beneficiu
terapeutic
matern/risc
potential
fetal.
Deoarece morfina se elimina in laptele matern, nu se recomanda alaptarea in timpul tratamentului.
Capacitatea
de
a
conduce
vehicule
sau
de
a
folosi
utilaje
Alterarea vigilentei, in special la inceputul tratamentului si in cazul asocierii cu alte deprimante ale
sistemului nervos central, contraindica conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor in timpul
tratamentului cu morfina.

Forme farmaceutice:
Morfina-sol.inj.2% x1ml;

MST Continus cp.10mg,30mg,60mg;

MST sol.inj.10mg/ml;20mg/ml
Sevredol cp.film 10mg,20mg;
Vendal retard cp.10-20-30-60-100mg.