Companiile cu capital de stat

Companiile cu capital de stat domin sectoare importante in Romania, cum ar fi transportul

feroviar i energia. Cu toate acestea, perfomanele lor economice sunt sczute, au un nivel mare
al datoriilor, profitabilitate redus i nregistreaz n continuare arierate, menioneaz un studiu al
Comisiei Europene.
Rezultatele lor s-ar mbunti dac s-ar depune eforturi sporite de restructurare, inclusiv prin
privatizri, i dac conducerile lor ar adopta principiile de guvernan corporativ (guvernana
corporativeste sistemul prin care o companie este condus i controlat).
Succesul listrilor la burs ale Romgaz, Nuclearelectrica i Electrica arat c investitorii au un
apetit din ce n ce mai mare pentru companiile de stat cu potenial de cretere. Aceste tranzacii
demonstreaz c o astfel de abordare ar avea succes, cu condiia ca autoritile s continue
restructurrile i privatizrile.
Companiile care genereaz cele mai mari pierderi sunt n sectorul transporturilor: CFR
Cltori (transport feroviar de cltori), Regia Autonom de Transport Bucureti (transport
public), CFR Infrastructur (administrator de infrastructur feroviar), Metrorex Bucureti
(metrou), CFR Marf (transport feroviar de marf), i Tarom (companie naional de transport
aerian).
ntreprinderile cu capital de stat nu genereaz suficient profit pentru a-i plti datoriile
restante. Per ansamblu, totalul profitului operaional al companiilor cu capital de stat a
reprezentat doar 0,4% din PIB n 2013.
Concluzii:
- n timp ce dimensiunea sectorului companiilor cu capital de stat din Romnia nu este diferit n
comparaie cu alte state membre UE, aceste companii domin sectoare importante, cum ar fi
transportul feroviar i cel energetic. Comparativ cu sectorul privat, companiile cu capital de stat
din Romnia au performane sczute, cu nivelul datoriei ridicat, profitabilitate mai sczut, iar
plile scadente se mresc.
- Ca urmare, companiile cu capital de stat genereaz pierderi care sunt o povar pentru bugetul
de stat, n timp ce managementul ineficient nu ndeplinete condiiile pentru crearea de valoare la
ntreaga lor capacitate. Mai mult dect att, procesele de restructurare i privatizare au fost
amnate de-a lungul ultimilor ani.
- Privind n perspectiv, principiile de guvernan corporativ vor trebui s fie implementate i
executate mai bine n cazul n care se dorete ca aceste companii cu capital de stat s participe la
dezvoltarea economic i social a Romniei.
- Recent, succesul listrilor la Burs a unor companii precum Romgaz, Nuclearelectrica i
Electrica au artat c exist un apetit mrit al investitorilor pentru aceste ntreprinderi cu
potenial ascendent. Astfel de tranzacii ilustreaz c reuita este posibil dac autoritile sunt pe
deplin angajate i procesul de restructurare i privatizare.

Companii cu capital majoritar strain

Avantajele comparative ale economiei romanesti fata de tarile din vecinatate raman in continuare
forta de munca si costurile operationale scazute, insa acestea trebuie coroborate cu politici
menite sa vina in intampinarea investitorilor prin reducerea birocratizarii excesive si prin
cresterea predictibilitatii legislative.
Statisticile din anul precedent (2013) arata ca in Romania, companiile straine detin aproximativ
40% din cifra de afaceri si din PIB
Desi dinamica accentuata a globalizarii economiilor a contribuit semnificativ la cresterea
numarului de tranzactii ISD, criza economica resimtita in spatiul european, si nu numai, precum
si instabilitatea politica interna resimtita la nivel national au creat premisele articularii unui trend
de scadere al investitiilor straine directe. In Romania, ISD care s-au realizat reprezinta 7% din
numarul total al proiectelor de investitii din Europa, depasind timid perceptia investitorilor
privind atractivitatea pietei romanesti.
Italia si Germania si-au mentinut pozitiile in ceea ce priveste structura etnica a investitorilor
straini iar ca element de noutate am putea vorbi despre un interes crescut al actionarilor de
nationalitate turca si franceza, conform cu datele oficiale aferente anilor 2012 - 2013.
Din punct de vedere al orientarii pe regiuni de dezvoltare, ISD s-au localizat cu precadere in
regiunile: Bucuresti Ilfov (60,6%), Centru (7,8%), Vest (7,6%) si Sud- Muntenia (7,2%). De
asemenea, orasul Brasov si-a consolidat pozitia de noul pol al investitiilor din Romania, fiind
preferat cu predilectie de investitorii germani datorita fortei de munca calificate si, implicit,
structurii etnice a populatiei.