t34

rcevelelede la ferestreqi homul pe

leratede duhuriin incercareaIor de a
3).La polonezi,skrzat- spiriduqulin
;ea intrareasau ieqireain casA,cdnd
'urat,
tot prin horn, prezenlalui fiind
zineauin noplile senine(Sannikova,
qti legatede zbur6.tor.
Cu rol apotropaic
ieai laptecu imprumut,pentruca o datf,
ria si feci de trei ori aceaoala pe dupi

rului esteuqorde explicat:fiind un loc

)uateritorii bine delimitate,plasatesub
suntfiasecu plugul,fiind uneoridublu
rzdarituali, cat qi de manipulareaunui
Arziu,lamaplugului se ficea din acest
tatcaun teritoriual nimdnui,sacralitatea
rte de trecere, de depiqire a spatiului
gatede o anumitd impietate, in cazul
resantcAslavii de risirit au personificat
i1ei,construindportretul unui stip6n al
. foartelafita in toate pir:file locuite de
uc un mort pestehotare- dintr-un satin
pindina.Credinp aceasta
in uneleparfi o
Jecumvanu autrasclopotelein comunele
credin[i e atdtdeinradicinati in
Aceastd
lucruautoritdfilorcivile, cici locuitorii
:seoripe cei ce transportaumortul, mai
rai agavor scdpasd nu le batAgrindina
ei ceducmortul" (Gherman,132).
taruluicaelementspalialesentialmalefic,
rilor nefaste,intr-un fel sau altul, toate
a la hotar,cu deosebirein momentelede
spreSf. Gheorghe,strigoaicelemerg de
u-i nici un drac pe pdmint, pofi umbla
863).
rntacolo"(Niculifd-Voronca,
td; loc necltrat; spatiu sacru

I
IARBA FIARBLOR Romdniispuncd iarba fiarelor,ceacaredescuie
toateuqile,cre$tepe locul undea pierit fiAsnitun diavol (Pamfile-1,1916,
58). Dupa altecredinle,iarbafiarelor a ristu'it din stropulde sAngescursin
pimAntdin buricultaiatal prunculuiIsus(Kembach,7994,305).
Caracterul
supranaturalal acesteiplanteestesubliniatgi de altereprezentdrireferitoare
De exemplu,faptulcii plantanu poatefi dobdnditaugor,in lipsa
la aceasta.
legende.Mulli spunca iarbafiarelor
uneiinilieri, estesurprinsin numeroase
cregtein mun{i,pe stanci;de obiceiesteo iarbdfoartesubgireqi rogie,
darinvizibila
sclipindnoaptea,dimineatapurtdndboabede roudsAngerie,
ziua, cdndesteverdegi se confunddcu celelalteburuieni.Allii spuncd
iarbafiarelorinfloregtein noapteade SAnziene(24 iunie). Ea nu poatefi
descoperita
decdtintAmplator:atingdnd-o,serupe coasa,cad potcoavele
calului,saretoporul din coadi etc. (Kembach,1994,305).Caracterul
al acesteiplanteestesurprinsqi in altecredinfe:secredeca se
extraordinar
gase$teprintre ierburile obiqnuite,dar numai un an sti in acelaqiloc, in al
doilea an risirind pestetrei apecurgatoareqi aqamai departe,pdni in al
nouilea an,cdndrevinein locul inilial. Iarbafiarelorcreqtenumaiin anumite
locuri, se plimbd noaptea,iar cdndinfloreqte,striluceqteca aurul.Ca si
scapede cei ce vor s-oculeagd,intrain pdmAnt,seafundi in ape.Pentrua
o obfne, trebuiesdo rogi sdselasesmulsdqi sii-i promificii nu o vei folosi
impotrivafirii ei, ca si faci riu altora(Niculae,153-154).
IELE; $OIMANE Ielele sunt duhuri ale aerului care au infaliqarea
unor fete tinere- 3, 5, J,9 sau 12 la numAt-, de o frumuseleuimitoare.
Dupi unii, au aripi, suntimbricatein alb de suspdntrjos, au zalepe piept gi
clopofeila picioare.Umblddespletiteqi capulle e impodobitcu flori. Intr-un
descdntecavemurmatoareadescrierea ielelor:,,Noui sfinte $oimane,/Cu
Cu salbide
noualoptr{ele,/Cu nouamaturele,/Cu rochii negre-mpodobite,/
galbenigirtite,lCurochilerotate,fCu iile rilxate,f Cu silbile pe piept l4sate,/
De la apuss-auridicat,/La risdrit au plecat"...(Candrea,Da4, 158).in
calitatede divinitdli eolieneprin excelen{a,ielele sunt materializdriale
prin manifestariauditivegi vizuale
caracterizate
unorfenomeneatmosferice,
gi jocul. Viersullor
lor e cAntarea
specifice.Conformtradiliei,,,peffecerea
defiinta omeneasca.
e aqadeduios,ci nu sepoateaseminacunici o cAntare
ca ale sfinte)>sau <<ca
De aceea,unuia care cAntabine, i se zice: <<cdnta