Bibliografie (notiuni generale si nemetale)

Obligatorie
1. D.F. Shriver, P.W. Atkins, C.H. Langford, Chimie anorganica, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1998.
2. C.D. Nenitescu, Chimie generala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979.
3. Gh. Marcu, M. Brezeanu, A. Batca, C. Bejan, R. Catuneanu, Chimie
anorganica, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981.

Optionala
1. Encyclopedia of Inorganic Chemistry (2005, 2nd ed.) by R.Bruce King (Ed.).
2. Chemistry of the Elements (1997, 2nd ed.) - N.Greenwood, A.Earnshaw.
3. Inorganic Chemistry-Principles of Structure & Reactivity (1993, 4th ed.) by
J.E.Huheey
4. E. Beral, M. Zapan, Chimie anorganica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1977.
1

orbital s

Sistemul periodic al elementelor

orbital p

orbital d

orbital f

blocul s

blocul d

blocul f

blocul p

Grupe

Perioade

2 elemente
8 elemente
8 elemente
18 elemente
18 elemente
32 elemente
32 elemente

Locul elementelor metalice, nemetalice i metaloide n SP

metale alcaline
metale alcalino-pmntoase
metale tranziionale
grupa pnicogenilor

grupa calcogenilor
grupa halogenilor
grupa gazelor rare (inerte)
3

Elementele nemetalice i metaloide

18 (7) elemente nemetalice (metaloide) comparativ cu peste 80 de elemente
metalice constitue aprox 50% din masa pamantului (O si Si preponderent)
Caracteristici generale ale elementelor nemetalice

Afinitate pentru electroni (eV)

afinitate pentru electroni mare (cu exceptia elementelor cu invelis complet sau semicomplet)

Si
C

N
Be

As

Mg

Ca

Sr

Ba

Numr atomic, Z

Electronegativitate Pauling

electronegativitate mare

Numr atomic, Z

Eionizare (kJ/mol)

energie de ionizare mare

Numr atomic, Z

Metale

Nemetale

Solide la temperatura camerei

Luciu
ductile

metalic,

maleabile,

Conductibilitate
mare

electrica

Gazoase (H2, O2), lichide

(Br2) sau solide (sulf, fosfor)
la temperatura camerei
In stare solida sunt casante
Conductibilitate electrica
mica

Se combina cu elemente
metalice pentru a forma
compusi solizi nevolatili
Ex: NaCl

p.t. si p.f. semnificativ mai

mici decat metalele

Se amesteca intre ele cu

formare de aliaje care
prezinta caracteristici similare

Se combina intre ele

pentru a forma compusi
moleculari volatili (Ex:
PCl3)

Densitate in stare solida (g/cm3)

in general densitate mai mica decat metalele

Numr atomic, Z

in forma elementara se prezina sub forma de atomi (gaze

rare), molecule diatomice [H2, N2, O2, X2 (X = halogen)] sau
poliatomice in care exista legaturi covalente

pot prezenta caractere metalice in conditii extreme

(p~3*106 atm)
ex: H2 la 3,7*106 atm prezis caracter metalic

I2 la T < 1,2K devine metalic si supraconductor

H
1.00794

Hidrogenul
din grec. hydro+genes

1s1 (1-,1+)

Afinitate pentru electroni mica, baza tare, caracter

reducator puternic
Energie de ionizare mare, volum foarte mic (10-15 m
=> in sol. H3O+ , H(H2O)4H+, H(H2O)21H+,
H = 436 kJ/mol
2000oC

Stare naturala. Izotopi

H2

Proprietati chimice identice

Fizice (cald.spec., spectre diferite)
11

2
3
H
H (D)
H (T)
Abundenta
99.9850% 0.0115% 1:1018
Masa atomica 1.007825 2.014102 3.016049
Radioactiv
stabil
stabil
-

efect izotopic

efect izotopic

12

Imagistica RMN

RMN, 1H

13

Spectrul

1H

RMN (CDCl3) al atanolului

Abundenta.
in atmosfera doar 0,5 ppm H2 liber, (datorita masei mici se
pierde in spatiu)
sub

forma

combinata

intra

in

constitutia

apei,

hidrocarburilor, si a majoritatii substantelor organice, precum

si in unele minerale
In organismul uman reprezinta 10% din greutatea corporala

cel mai abundent element din Univers (cca. 70% din masa estimata a Univerului)
se gaseste in stele si planete gazoase gigantice sub forma atomica si ionizata (plasma)
14

Proprietati fizice
gaz diatomic incolor, inodor, insipid
cel mai usor gaz (de 14,4 ori mai usor
decat aerul)

dezastrul Hindenburg, 1937

foarte putin solubil in apa (0,0185 vol/vol H2O, 18oC)

se lichefieaza greu (p.f. = -252,8oC)
molecula foarte stabila , disocieaza doar la temperaturi inalte (2000oC)

15

16

difuzia, adsorbtia pe metale (Fe, Pt, Rh,

Cu etc.) => reactivitate marita

17

Hidrogenul. Metode de obtinere

In laborator

Aparat Hoffman

Electroliza apei in mediu acid sau bazic

Catod (-): 4H2O(l) + 4e 2H2(g) + 4OH(aq)
Anod (+): 4OH(aq) O2(g) + 2H2O(l) + 4e
sau
Catod (-): 4H+(aq) + 4e 2H2(g)
Anod (+): 2H2O(l) O2(g) + 4H+(aq) + 4e
2H2O(l) 2H2(g) + O2(g)

18

Reactia metalelor cu apa sau acizi diluati

Aparat Kipp

Reactia metalelor cu solutii de hidroxizi

Reactia hidrurilor metalice cu apa

19

Industrial
Reformarea catalitica a gazului metan cu abur
Cea mai economica metoda de obtinre a H2 in cantitati industriale. Eficienta procesului 65-75%

H = + 191.7 kJ/mol

Conversia gazului de sinteza (190-350oC)

H = - 40.4 kJ/mol

20

Reformarea carbunelui cu abur

Produs secundar la elecroliza NaCl

Catod (-): 2H+ (aq) + 2e H2 (g)
Anod (+): 2Cl (aq) Cl2 (g) + 2e
2NaCl (sau KCl) + 2H2O Cl2 + H2 + 2NaOH (sau KOH)
Solutie
saturata
NaCl

Clor

Hidrogen

Dehidrogenarea catalitica a
hidrocarburilor

Ioni
(Na+)
Ioni
(Cl-)
Anod (+)

Ioni
(OH-)

Catod (-)

Membrana schimbatoare de
ioni

Solutie diluata
NaCl si NaOH

21

Proprietati chimice
Datorita energiei de legatura mari (H = 436 kJ/mol) este stabil si relativ inert la
temp. camerei
In amestec cu aer intr-un domeniu larg de concentratie (4-75% v/v) arde spontan la
t>500oC si formeaza amestecuri detonate
Amestecul H2-O2 pur arde cu flacara incolora

2H2(g) + O2(g) 2H2O(g) (H = -242 kJ/mol)

(temp. de pana la 2800oC )

22

23

Reactioneaza spontan si violent cu Cl2 si F2 la temperatura camerei (r.

puternic exoterme, induse de lumina, caldura sau initiatori)

H2 + F2

2HF (H = -269 kJ/mol)

(H = -92 kJ/mol)

violenta chiar si la temp N2 lichid

Spontan la 20oC si h
Necatalizat 100oC incet, 200oC rapid
Catalizat decurge <20oC

24

Decurge doar la 250oC, catalizat

Catalizator de Fe sau Fe2O3, la 500oC si 1 atm
Reduce oxizii metalelor pana la metal sau oxizi inferiori

Reduce sulfatii

Reduce substraturi organice nesaturate

Reactii catalizate
(Ni Raney, Pd, Pt)

25

Formeaza hidruri cu majoritatea elementelor

la temperatura inalta

Hidruri covalente deficitare in

electroni

Hidruri
ionice

Hidruri ale metalelor

tranzitionale

Hidruri
intermediare

Hidruri covalente

26

Borul

[He] 2s22p1 (3+)

10.811

Stare naturala. Abundenta. Izotopi

Borax, Na2B4O710H2O

Colemanita, (CaB3O4(OH)3H2O)

Element rar (0,001% din scoarta terestra), se gaseste preponderent sub forma de
oxizi, nu se gaseste in stare libera
Microelement esential pentru plante, animale si om

Izotopi: 10B 20%, 11B 80%

27

B amorf (pulbere maro, p.t. 2300oC)

B cristalin (negru, p.t. 2200oC)

Proprietati fizice
caracter metaloid, semiconductor
B elementar este refractar
B cristalin - foarte dur, 9.3 pe scara Mohs
- bun conducator de electricitate la temp.
inalta, slab la temp. joasa
formeaza combinatii refractare, cu duritate mare
(boruri metalice, carburi, nitruri)
sticla borosilicat

28

Borul. Metode de obtinere

B amorf => prin reducerea B2O3 cu Mg la temp. inalta (reactie puternic endoterma)
B2O3 + 3Mg 2B + 3MgO
B cristalin => prin reducerea BCl3 sau BBr3 cu H2 pe filamente de Ta sau W
(1000oC)
BCl3 + 3/2H2 B + 3HCl

Proprietati chimice
B amorf, B cristalin relativ inerte, cel amorf fiind mai reactiv
B amorf pulbere micrometrica reactioneaza violent cu O2, Cl2
sau H2 la temp. mare si cu H2O la t >100oC

4B + 3O2(g) 2B2O3(s)

(H = -733 kJ/mol)

2B(s) + 3F2(g) 2BF3(g)

2B(s) + 3Cl2(g) 2BCl3(g) (400oC)
2B(s) + 3Br2(g) 2BF3(l)

(700oC)

flacara B(OEt)3

29

B amorf reactioneaza la cald cu HNO3 conc. sau apa regala => acid boric

B + 3HNO3 conc. H3BO3 + 3NO2 (lent)

2B + 6NaOH 2Na3BO3 + 3H2 (in topitura)
B cristalin se dizolva in amestec fierbinte HNO3 : H2SO4 (1:2), practic inert fata de
O2, H2O, HNO3, HF, HCl, NaOH
datorita afinitatii mari pentru oxigen si alte elemente electronegative, poate reduce
metalele din oxizi, sulfuri si cloruri

3MxOy + 2yB 3xM + yB2O3

3MCly + yB 3M + yBCl3

30

Perborat de sodiu, NaBO3*nH2O

Activator TAED

Borax pentru scaderea duritatii apei

BN compusi refractari, extrem de duri, similar diamant

31

Carbonul

C
12.011

[He] 2s22p2 (4-, 2+, 4+)

(din lat. carbo = carbune)

Stare naturala. Abundenta.Izotopi

Univers: locul 4 ca abundenta (in stele, comete si atmosfera majoritatii planetelor)
Pamant: se gaseste sub forma de CO2 in atmosfera sau dizolvat in apa
Regnul mineral sub forma de carbonati de Mg, Ca, Fe, etc (dolomita, aragonit, calcit)

Biosfera (celuloza, proteine,

glucide, lipide etc)
Petrol, gaze, carbuni
Izotopi:

12C

dolomit, CaMg(CO3)2

(98,89%) stabil, 13C (1,11%) stabil , 14C 1,2 x 10-10% radioactiv (t1/2 5730 ani) 32

Forme alotrope ale carbonului

carbune activ

Grafit
opac, cenusiu-negru,
bun conducator electric si termic
duritate mica (1 pe scara Mohs)
forma stabila termodinamic

Diamant
transparent, izolator electric
conductivitate termica mare
duritate mare (10 pe scara Mohs)

Carbune amorf
suprafata specifica mare
( pana la 1000 m2/g)

33

Forme alotrope ale carbonului (continuare)

fulerene

nanotuburi
bune conducatoare de caldura si electricitate
rezistenta mare la rupere (multi-wall 6300
Kg/mm2!)
nanotehnologie

buckminster fulerena C60

grafen

34

Robert F. Curl Jr.

Sir Harold W. Kroto

Richard E. Smalley

The Nobel Prize in Chemistry 1996 was awarded

jointly to Robert F. Curl Jr., Sir Harold W. Kroto and
Richard E. Smalley "for their discovery of
fullerenes".

Proprietati fizice
C elementul vietii (catenare, EC-C mare (356 kJ/mol)
numar imens de combinatii chimice (aproape 10 mil.de compusi cunoscuti)
compusii pe baza de C metoda de stocare a energiei solare in sisteme vii
cel mai mare punct de topire cunoscut (p.t. diamant ~4000oC) (sublima inainte sa
topeasca => ramane solid chiar si la temp la care se topesc metalele cu cel mai
mare p.t. (W, Re)

36

DIAMANT are cea mai mare conductivitate termic

cunoscut

GRAFIT

DIAMANT

G0 = -2,90 kJ/mol
d (3,51 g/cm3)

d (2,26 g/cm3)

GRAFIT - conductivitate electric ()

pe plane mica
(5 S*cm-1, 25 oC)

cnd T
semiconductor

cu plane mare
(30 kS*cm-1, 25 oC)

cnd T
semimetal

Conductivitate / (S cm-1)

Proprietati chimice

Diamantul stabil, extrem de nereactiv

Grafitul - desi mai stabil termodinamic, este mai reactiv,

datorita retelei sale, decat diamantul

40

Reactia cu hidrogenul

Reactia cu oxigenul
2C(s) + O2(g) 2CO(g)
C(s) + O2(g) CO2(g)

grafitul arde in aer

diamantul arde doar la 600800C

Reactia cu sulful
H = +115 kJ/mol
42

Reactia cu apa (gaz de apa, v. si hidrogenul)

C(s) (la rosu) + H2O(g) CO(g) + H2(g).

Reducerea oxizilor metalici

importanta in industria otelului

FeO (s) + C (s) Fe(s) + CO(g)

CuO + C

Cu + CO
43

Reactii cu formare de carburi

carbura covalenta
carborund , duritate
9,15 scara Mohs

carbura interstitiala
duritate 8,5-9 scara Mohs

44

Compusi de intercalare

distanta C-C, in plane

141,5 pm ( 1pm = 10-12m)

distanta dintre plane adiacente

335 pm

45

KC8 (ionic, piroforic, unul dintre cei mai puternici agenti

reducatori cunoscuti) (grafit de potasiu)
46

cu halogenii
la temperatura camerei => fluorura de grafit, specie
nestoechiometrica (CFx (0.68 < x < 1)).
CFx - negru cand x mic,
argintiu x = 0,9
incolor x ~ 1. (legaturi covalente).
la temperatura inalta se descompune exploziv

C(s) + exces F2(g) CF4(g) + C2F6 + C5F12

47