STROKE SAU STIMUL ATENTIE

29/11/2008 Georgiana Codrescu Comunicare, Comunicare nonverbala,Inteligenta

emotionala, Optimizare psihologica, Psihologie
Eric Berne este creatorul Analizei Tranzactionale si cel care a formulatconceptul de stroke. Acest
termen desemneaza un stimul pe care un om i-l poate oferi altui om. Un stroke poate fi pozitiv sau
negativ, verbal sau nonverbal, conditionat sau neconditionat.

S-a constatat ca oamenii au nevoie de stimuli pozitivi pentru a se dezvolta cum trebuie, a se simti
bine, a fi fericiti. Iar acesti stimuli pozitivi pot fi exprimati prin complimente, incurajari, in registrul
verbal, sau atingeri, mangaieri, in registrul nonverbal.

Bebelusii vor mereu in brate

Bebelusii in principal, pentru a creste normal, au nevoie de afectiune exprimata prin
contact nonverbal luat in brate, mangaiat, jucat cu el, cat si paraverbal ton cald si calm din partea
parintilor. Orice dereglare de la acest proces in perioada frageda a copilariei se manifesta ca
o trauma ce va fi resimtita apoi intreaga viata.

Un caz celebru este cel al lui Theodore Kaczynski, un om ce s-a rupt de societate, a criticat-o si s-a
intors impotriva ei prin asasinate. Un caz complex si larg dezbatut, avand in vedere ca Unabomber,
cum a fost denumit, nu a putut fi prins decat dupa 20 de ani timp in care a ucis 3 oameni si a ranit alti
23, insa ce mi s-a parut demn de retinut a fost un amanunt amintit de fratele lui, despre copilaria lor.

Cand erau mici, fratele criminalului de mai tarziu, a intrebat-o pe mama lor de ce acesta nu are
prieteni si nu socializeaza aproape deloc. Iar ea i-a raspuns ca Theodore, atunci can era bebelus, a
contractat o boala asemanatoare cu varicela si a trebuit sa fie tinut in carantina cateva saptamani.
Timp in care acesta a fost privat de afectiune.

Acum, evident ca nu toti bebelusii care se intampla sa nu primeasca dintr-un motiv sau altul afectiune
la acea varsta frageda, vor ajunge criminali, insa sigurexperienta ii va traumatiza si asta va avea
repercursiuni mai tarziu cu reflexie in capacitatea lor de socializare, in increderea de sine, ambitia
sau hotararea lor.

Adultii vor complimente

Daca atunci cand suntem mici avem nevoie de afectiune in primul rand transmisa nonverbal, atunci
cand crestem aceasta este inlocuita de nevoia stimulilor verbali, pozitivi. Avem nevoie
de recunoastere din partea celorlalti. De zambete, salutari, complimente.

Si in general avem nevoie de atentie. Un copil, sau chiar un adult, daca nu primeste stimuli pozitivi,
pentru ceea ce face in mod normal, atunci isi va schimba comportamentul incat sa atraga atentia,
pentru a primi stimuli, chiar daca sunt negativi.

Avem nevoie de stimuli pozitivi, avem nevoie de recunoastere. Iar pentru ca acest lucru este valabil
tuturor, sa incercam sa acordam noi mai intai aceste stroke-uri, pentru o atmosfera pozitiva,
detensionata, calda si productiva la birou sau acasa.

Conditionate sau neconditionate

Stroke-urile am spus ca pot fi conditionate iar asta inseamna ca fac referire la un lucru anume
realizat de o persoana, sau la o particularitate a ei. Spre exemplu Excelent raportul pe care mi l-ai
trimis, multumesc sau Apreciez mult ca mi-ai trimis acel mail, chiar m-a ajutat sau Ai facut o treaba
foarte buna azi, la intalnire, felicitari sau Mi-a placut cum abordat situatia de astazi sau Imi place
cravata ta, iti sta bine sau Imi plac cerceii pe care ii porti, se asorteaza perfect.

Sunt fraze pe care de cele mai multe ori le simtim sau le gandim spunandu-ne Da, a iesit bine, a facut
o treaba buna azi, insa uitam sa le comunicam si posesorului lor de drept, care daca le va auzi se
va simti motivat pentru activitatea ulterioara sa fie la fel de la inaltime sau sa se autodepaseasca chiar.

Stroke-urile pot fi si neconditionate atunci cand apreciezi pe cineva pentru ceea ce este. Sunt si
cele mai rare, mai profunde, mai de impact.

Fraze ca Te iubesc sau Esti fenomenala sau Ma bucur mult ca te-am cunoscut sau Esti frumoasa
si desteapta sau Esti extraordinar sau Esti un om de incredere, e linistitor sa stii ca exista cineva pe
care te poti baza, fac minuni atunci cand sunt spuse asa cum este si normal destul de rar si cu
toata sinceritatea.

Important este sa nu uitam de ele daca le-am gandit, sa le si comunicamcelui care le-a inspirat
pentru ca il va ajuta mult si va ajuta si relatia noastra.

Stroke sau feed-back pozitiv

Chiar si atunci cand vrei sa atentionezi sau sa certi pe cineva, o poti face intr-un mod
pozitiv, dupa ce ai respirat si te-ai calmat, pentru ca celalalt chiar sa inteleaga, crescand sansele sa-si
modifice comportamentul. Poti folosi fraze ca Aici ai putea imbunatati sau Aici as fi facut altfel.

Stroke-urile pozitive oferite celorlalti atunci cand simti ca le merita, pentru ca au facut ceva bine, sau
pentru ca pur si simplu sunt niste persoane minunate, este posibil sa necesite un efort
suplimentar spui cateva fraze in plus fata de obicei si zambesti, insa beneficiile sunt puternice si

nenumarate atat pentru el, cat si pentru relatia voastra, ceea ce inseamna ca si pentru tine. Mai mult
decat atat, stroke-urile pozitive atrag stroke-uri pozitive si din partea celuilalt, pentru tine.

ANALIZA TRANZACTIONALA (AT)

poate oferi solutii eficiente in orice domeniu in care este nevoie de intelegerea individului, a
relatiilor si a comunicarii. Parintele Analizei Tranzactionale este Eric
Berne: http://www.eatanews.org/About%20TA.htm.
Ce este Analiza Tranzactionala?
1. O teorie explicativa a personalitatii, care pune la dispozitie un sistem articulat al comunicarii
interumane;
2. Un sistem psihoterapeutic dedicat evolutiei si schimbarii personale ce contine o larga paleta
de teorii
si tehnici care pot fi utilizate de catre persoane si grupuri in folosul individual si colectiv, pentru
dezvoltarea lor la potentialul maxim;
3. O terapie cognitiv-comportamentala, emotionala si psihodinamica, fundamentata pe conceptele
interactiunilor observabile dintre oameni.
Analiza Tranzactionala...
1. foloseste concepte simple si profunde, atent justificate si pe intelesul tuturor;
2. stimuleaza constientizarea, gandirea si responsabilizarea;
3. faciliteaza dezvoltarea armonioasa a indivizilor, cuplurilor, familiilor si grupurilor.
Care este scopul Analizei Tranzactionale?
Tinta principala a dezvoltarii umane prin AT este dobandirea AUTONOMIEI, ale carei componente sunt:
1. Constienta, inteleasa prin a fi aici si acum. Aceasta inseamna capacitatea recunoasterii propriilor
senzatii si sentimente ca raspunsuri la realitatea curenta.
2. Spontaneitatea, care exprima sentimentul liberei alegeri de a opta pentru un anumit comportament.
3. Intimitatea, care presupune interactiune deschisa si increzatoare in timpul careia adevaratele
sentimente sunt exprimate si impartasite de catre partenerii aflati in relatie.
Care sunt principiile Analizei Tranzactionale?
AT are la baza un sistem filozofic ale carui principii de baza sunt urmatoarele:
1. Toti oamenii sunt OK.
2. Fiecare om are capacitatea de a gandi.
3. Oamenii isi decid in mod liber destinul, iar aceste decizii pot fi schimbate.
Pentru aplicarea adecvata a acestora, Analiza Tranzactionala utilizeaza metoda contractuala si comunicarea
directa.

Care sunt domeniile de specializare ale Analizei Tranzactionale?

1. Clinic - ca sistem de psihoterapie
2. Educational ca suport destinat celor care sunt implicati in activitati de invatare si predare,
pentru ca acestia sa dezvolte o comunicare clara si sa evite confruntarile neproductive
3. Organizational ca instrument managerial de comunicare si analiza a organizatiilor
4. Consiliere (ultima specializare aparuta) - ca domeniu de granita in sprijinul celor care vor
sa-si dezvolte potentialul uman
Notiuni cheie in Analiza Tranzactionala:
1. Modelul structural al Starilor Eului (diagrama PAC)
- Starile Eului interior constituie un ansamblu coerent de comportamente, ganduri si sentimente
care exprima aspecte ale personalitatii noastre la un anumit moment dat.
Exemple:
- Daca ne comportam, gandim si simtim - ca raspuns la ceea ce se intampla in jurul nostru aici
si acum - utilizand toate resursele de care putem dispune ca adulti, ne aflam in starea eului interior de
Adult.
- Uneori ne comportam, gandim si simtim intr-un fel asemanator cu cel al unuia dintre parinti sau cu al
altor figuri parentale (unchi, matusi, bunici, bone). In astfel de situatii putem spune ca ne aflam in starea eului
interior de Parinte.
- Alteori se intampla sa revenim la modelele de comportament, gandire si sentimente pe care le aveam
atunci cand eram copii. In asemenea situatii putem spune ca ne aflam in starea eului interior de Copil.
2. Tranzactiile
- Atunci cand comunicam, putem alege sa dialogam utilizand orice stare a eului nostru interior.
Acest schimb de informatii, ganduri si emotii se numeste tranzactie.
- Folosirea modelului structural al starilor eului pentru a analiza secventele tranzactiilor reprezinta
analiza tranzactionala propriu-zisa.
- Comunicarea eficienta are loc atunci cand schimbul de tranzactii are loc in cadrul de referinta
al aceleiasi stari a Eului interior.
3. Stroke-urile
- Atunci cand facem schimb de tranzactii, semnalam la nivel verbal si non-verbal recunoasterea
unei persoane, iar aceasta ne confirma prin raspuns faptul ca ne-a remarcat, la randul sau.
Orice schimb de tranzactii este implicit si un schimb de stroke-uri.
- In limbajul Analizei Tranzactionale actul de recunoastere este numit stroke.
- Eric Berne, parintele AT, a numit nevoia oamenilor de a fi stimulati fizic, mental, psihic si
spiritual - foame de stimuli. El a ales cuvantul stroke pentru a se referi la nevoia tuturor fiintelor de
atingere (foamea de stroke-uri), chiar si atunci cand acestea se afla la varsta matura.
- Pe masura ce devenim adulti, invatam sa substituim atingerea fizica prin alte forme de
recunoastere: complimente, imbratisari, zambete sau incruntari, injurii, invective orice ne
poate demonstra ca existenta noastra a fost recunoscuta.
- Oamenii au nevoie de stroke-uri pentru a-si mentine starea de confort fizic, mental, psihic si
spiritual.
Tipuri de stroke-uri:

- Verbale (cuvinte, expresii) sau non-verbale (atingeri, mangaieri, strangeri de mana, impingeri, loviri)
- Pozitive (complimente, imbratisari) sau negative (amenintari, lovituri)
- Conditionate pozitive (Ai lucrat excelent!), conditionate negative (Nu-mi place bluza ta!) sau
neconditionate pozitive (E grozav sa te stie omul prin preajma!) ori neconditionate negative
(Pur si simplu ma calci pe nervi!)
Intarirea comportamentului
De-a lungul vietii testam tot felul de comportamente pentru a descoperi care dintre acestea ne procura strokeurile de care avem nevoie. In final, ajungem sa devenim din ce in ce mai inclinati sa repetam
comportamentele care ne conduc la stroke-urile pe care ni le dorim.
A oferi si a primi stroke-uri
- Fiecare om are o combinatie de stroke-uri preferata.
- Este important sa fim autentici si onesti atunci cand oferim sau primim stroke-uri.
- Doar stroke-urile pozitive sunt cele care dinamizeaza intr-un mod confortabil dezvoltarea
armonioasa a oamenilor.
Filtrul stroke-urilor
- Atunci cand primim stroke-uri care nu intra in tipologia celor pe care ni le dorim, le ignoram
sau le minimalizam.
- Asadar, filtram stroke-urile in mod selectiv.
- In functie de alegerile pe care le facem, reusim sau nu sa ne consolidam de-a lungul vietii
increderea in propriile forte si in buna-credinta a celor din jur.
Economia stroke-urilor
Cu extrem de rare exceptii, parintii le impun copiiilor 5 reguli restrictive privitoare la stroke-uri:
a) Nu oferi stroke-uri atunci cand le poti oferi!
b) Nu cere stroke-uri atunci cand ai nevoie de ele!
c) Nu accepta stroke-urile daca ti le doresti!
d) Nu respinge stroke-urile atunci cand nu le doresti!
e) Nu-ti oferi tie insuti stroke-uri!
- Aceste 5 reguli alcatuiesc economia de stroke-uri.
- Parintii actioneaza astfel pentru a-si tine sub control copiii, astfel incat acestia din urma sa dezvolte
comportamentele agreate de ei.
- O asemenea atitudine a parintilor este de fapt o forma de manipulare care impieteaza asupra
dezvoltarii
armonioase a copiilor.
- Dupa ce au deprins regulile generale de convietuire in societate, copiii trebuie incurajati sa se
comporte
in mod autentic si dezinvolt, astfel incat sa poata deveni la maturitate cu adevarat autonomi.
- Ca adulti putem reconsidera oricand deciziile luate in copilarie, astfel incat sa ne construim o
viata
frumoasa si plina de satisfactii.
- Ne putem oferi oricand noua insine stroke-uri pozitive, pentru a suplini un deficit pe care il
constientizam.

Banca de stroke-uri
E util sa stocam in memorie stroke-urile pozitive de care avem nevoie pentru a ne simti bine si mai
cu seama sarealimentam permanent contul, astfel incat fluxul nostru de energie vitala sa se pastreze in
zona de confort.
Structurarea timpului
Atunci cand oamenii tranzactioneaza in grupuri sau perechi folosind factorul timp in diferite moduri specifice
care pot fi inregistrate si interpretate putem vorbi despre analiza structurarii timpului.
Scriptul
Inca din copilaria timpurie concepem o poveste a propriei noastre vieti, careia ii adaugam detalii
semnificative pana aproape de implinirea varstei de sapte ani. In perioada adolescentei o revizuim. Ca adulti, nu
ne mai gandim la istoria pe care am imaginat-o candva, insa cu toate acestea o traim, fara a mai fi constienti de ea.
Povestea vietii noastre se numeste in Analiza Tranzactionala scenariu de viata. Analizand acest concept putem
intelege cum ajung oamenii sa-si creeze probleme si ce pot face ca sa le rezolve.
Desconsiderarea, redefinirea, simbioza
Ignorarea ne-constientizata a informatiilor relevante pentru rezolvarea unei probleme se numeste in
Analiza Tranzactionala desconsiderare. Modelul care analizeaza desconsiderarile in termeni
de domeniu, tip si nivel poarta denumirea de matrice a desconsiderarilor si constituie un instrument
valoros in solutionarea problemelor.
- Deformarea perceptiei unei persoane asupra realitatii - in asa fel incat aceasta sa se potriveasca
scenariului sau de viata este numita in AT redefinire.
- Simbioza exista atunci cand doi sau mai multi indivizi se comporta de parca ar alcatui o singura persoana.
- Atunci cand implica desconsiderarea oricareia dintre starile Eului interior, simbioza este
considerata nesanatoasa.
- Un exemplu clar de simbioza sanatoasa este relatia care exista intre parinte si copilul sau. Pana cand
cel mic va creste, dezvoltandu-si in timp Adultul si Parintele (ca stari ale Eului sau interior), tatal, mama,
ori celelalte figuri parentale vor indeplini pentru el aceste roluri functionale.
Sentimentele parazite, timbrele si jocurile
- Sentimentele de tip racket sunt emotii familiare invatate si incurajate in copilarie, traite in diferite situatii
stresante si maladaptative, ca instrumente adulte de solutionare a problemelor.
- Racket-ul este un set de comportamente scenariale utilizate in afara constiintei - ca mijloace de manipulare
a mediului, care implica trairea de catre persoana respectiva a unui sentiment racket (neautentic).
- Prin contrast, sentimentele autentice sunt cele pe care le simtim in mod spontan si sincer cand suntem
copii,
inainte de a invata sa ni le cenzuram fiindca au fost descurajate in familie.
- Timbrul este acel sentiment racket pe care cineva l-a pus la pastrare cu intentia de a-l schimba mai tarziu pe
o recompensa negativa.
- Eric Berne a definit jocul ca fiind o serie de tranzactii - care cuprinde o Momeala, o Stratagema,
un Raspuns,
o Comutare si o Deruta prin care se ajunge la o recompensa negativa.
- Vann Joines a considerat jocul ca fiind un proces: in care facem ceva cu un motiv ascuns aflat in afara
constientei

Adultului, care devine explicit doar cand participantii nu-si schimba modul in care se comporta si care are drept
rezultat faptul ca toata lumea se simte derutata, neinteleasa si nemultumita.
- Oamenii joaca astfel de jocuri doar atunci cand nevoile lor psihologice nu au fost indeplinite intr-un
mod adecvat.
Autonomia
Pentru a ne realiza pe deplin potentialul de oameni maturi, avem nevoie sa ne reactualizam
strategiile de raspuns in fata vietii pe care ni le-am stabilit in copilarie. In acest scop este benefic sa iesim din
scenariul de viata pentru a ne castigaautonomia, folosind la maxim resursele de adulti pe care le
detinem (constienta, spontaneitatea si capacitatea pentru intimitate).

Eric Berne si conceptul de calorii psihologice (sau stroke-uri)

Conceptul de calorii psihologice sau stroke-uri a fost creat de Eric Berne pentru a exprima orice
act care implica recunoasterea celuilalt, indiferent daca exprima sentimente pozitive sau
negative.
Asa cum a descoperit si A. Maslow, printre trebuintele umane se numara si nevoia de
recunoastere. Orice om din aceasta lume simte nevoia sa i se acorde atentie si sufera cand este
ignorat.
Ne place sa fim laudati sau sa ni se faca complimente, insa daca nu avem parte de ele, ne
multumim si cu asocieri negative si acceptam orice numai pentru a nu trece neobservati. Copilul
neglijat de parintii sai face boroboate pentru a iesi in evidenta si a atrage macar mustrari, o data
ce nu poate primi incurajari ori mangaiere. Anumite persoane publice si vedete prefera sa fie
chiar denigrate fara motiv numai pentru a se afla in centrul atentiei.

Detalii aici > http://www.garbo.ro/articol/Psihologie/9628/conceptul-de-calorii-psihologice-saustroke-uri.html#ixzz3Lc80s3LO

Follow us: @GarboRo on Twitter | Garbo.ro on Facebook
Asadar, un suras sau o vorba buna constituie stroke-uri, dar tot stroke-uri sunt palmuirea ori
insulta. Nevoia de stroke-uri este asemanatoare nevoii de hrana si de aici calificarea lor drept
calorii psihologice. La fel cum organismul nostru are nevoie, pentru a-si mentine forma fizica, de
un anumit numar de calorii pe zi, tot asa si psihicul nostru este impacat doar daca i se asigura
portia minima de stroke-uri.
Un vecin care ne zambeste zilnic atunci cand il intalnim pe scara blocului ne ofera o anumita
doza de stroke-uri, suficienta pentru a pleca la serviciu mai bine dispusi decat daca nu ne-am fi
intersectat cu el. Daca insa lipseste din oras o bucata de vreme, la o noua intalnire nu ne vom
mai multumi cu zambetul, fiindca acum suferim de un deficit de stroke-uri (calorii psihologice) pe
care l-am acumulat in perioada absentei sale. De aceea, vom intra in vorba cu el, il vom intreba
unde a fost si ii vom povesti la randul nostru cate ceva despre noi pentru a compensa lipsa de
calorii psihologice pe care ne-a produs-o atat noua, cat probabil si lui, disparitia sa temporara.
Pentru a intelege mai bine notiunea de calorii psihologice, stroke-uri, Rene de Lassus a intocmit
un asa numit strokoscop, in care interactiunile noastre sunt evaluate pe o scara de la 0 la 50:

Conceptul de calorii psihologice (stroke-uri) provine din constatarea ca anumiti stimuli din viata
noastra au un rol "nutritiv" pentru psihic.
Mersul prin multime 2 stroke-uri (calorii psihologice)
O privire scurta 3 stroke-uri (calorii psihologice)
Un scurt contact 4 stroke-uri (calorii psihologice)
Darea sau primirea unei informatii 5 stroke-uri (calorii psihologice)
Salutul 7 stroke-uri (calorii psihologice)
O strangere de mana 10 stroke-uri (calorii psihologice)
O privire aspra 11 stroke-uri (calorii psihologice)
O privire blanda 12 stroke-uri (calorii psihologice)
O observatie 13 stroke-uri (calorii psihologice)
O cearta scurta 15 stroke-uri (calorii psihologice)
Un suras 17 stroke-uri (calorii psihologice)
Un compliment 20 stroke-uri (calorii psihologice)
O palma 21 stroke-uri (calorii psihologice)
Darea sau primirea unei lovituri 23 stroke-uri (calorii psihologice)
O imbratisare 25 stroke-uri (calorii psihologice)
Un sarut 30 stroke-uri (calorii psihologice)
O mangaiere 33 stroke-uri (calorii psihologice)
O conversatie lunga 35 stroke-uri (calorii psihologice)
O disputa importanta 40 stroke-uri (calorii psihologice)
Intimitatea 50 stroke-uri (calorii psihologice)

Este evident faptul ca aceste valori sunt orientative si pot fi oricand contestate. Introducerea de
elemente masurabile in domeniul de calorii psihologice nu poate sa nu ridice semne de intrebare.
Cat de exact putem spune de pilda ca un sarut echivaleaza cu trei strangeri de mana, cu zece
priviri scurte sau cu un compliment si jumatate? Oricum, indiferent de obiectiile care i s-ar putea
aduce, teoria legata de calorii psihologice (stroke-uri) exprima o realitate psihologica de care
studiul comunicarii interpersonale nu poate sa nu tina cont.