Sunteți pe pagina 1din 2

Dharma, la randul lui, ca sistem, cuprinde 3 categorii de norme:

1.
Dharmasutras cuprinde normele de conduita obligatorii pentru toti
hindusii.
2.
Dharmasatras cuprinde Codul/Legile lui Manu.
3.
Dharmanibandhas cuprinde comentarii ale juristilor.
Al 3-lea izvor il reprezinta cutumele. Sunt foarte numeroase, datorita scolilor de
drept diferite, dar si datorita apartenentei la caste. Sfera de aplicare a unei cutume este
variata de la o regiune la alta, de la o localitate la alta, de la o casta la alta, uneori, chiar si
de la o familie la alta.
Al 4-lea izvor: Atunci cand judecatorul hindus nu gasea solutii in dharma si in
textele sacre, el trebuia sa solutioneze litigiul in baza cunostintelor sale si in baza echitatii
sale. Judecatorul este chiar obligat sa actioneze potrivit constiintei sale.
Al 5-lea izvor se cheama panshayat reprezinta un corpus de norme ale castei, in
care era permis sa se solutioneze problemele locale, atat juridice, cat si politice.
Panshayatul trebuia sa fie conform cu dharma, iar sanctiunea maxima pe care o putea
aplica era aceea de excludere din casta. Erau 4 caste ierarhizate:
1.
Casta brahmanilor preoti, mintile luminate hindusi (este cea mai
importanta casta)
2.
Kshatriyas era formata din nobilime, familiile regale, printi si militari.
3.
Vaishyas erau comerciantii, agricultorii, marii mestesugari.
4.
Shudras servitorii, micii mestesugari, cei de la periferia societatii.
5.
Shantalas formau paturile sarace ale societatii hinduse.
Apartenenta la casta se facea prin simplul efect al nasterii.
Izvoarele dreptului hindus au ca specific faptul ca nu exista nici legi scrise, nici
prejudicii judiciare, pentru ca filosofia hindusa este diferita; astfel, in conceptia lor,
autoritatile statului nu se pot lega pentru viitor nici de legi, nici de precedente, pentru ca
este posibil sa apara o solutie mai buna decat cea definita la un moment dat.
Un alt moment important il reprezinta dominatia engleza, astfel principiile hinduse
au fost atenuate, datorita influentelor engleze, dar si datorita influentei musulmane.
Astfel, influenta engleza a inceput la inceputul sec. al 17-lea si a durat pana la castigarea
independetei, pana la 17 iulie 1947. Autoritatile britanice au inteles sa respecte dreptul
hindus, pe durata colonizarii, dar pentru a-l putea cunoaste au apelat la anumiti experti
(denumiti punditii). Acesti experti au transmis solutiile dreptului hindus, dar adeseori au
alterat dreptul hindus, deformand solutiile traditionale. Pe de alta parte, pe langa solutiile
cutuniare hinduse, a fost introdusa terminologia juridica engleza, fiind transpuse si
numeroase institutii juridice britanice. Dupa independenta din 1947, sistemul traditional
hindus cunoaste un proces de modernizare, observandu-se o limitare a aplicarii lui doar la
anumite materii, si anume materia succesiunilor, statutul persoanelor si relatiile
comerciale.
Se vorbeste din ce in ce mai mult, dupa acest moment, de anglo-hindu-law, adica un
sistem care a receptat numeroase elemente ale familiei anglo-saxone.
Dreptul modern.

Formarea dreptului modern se apreciaza ca a avut la baza ideea codificarii,


promovata inainte de independenta, astfel a fost adoptat Codul Civil Indian in 1833, cu
puternice influente ale dreptului englez, fiind adoptate tehnicile de common law.
In 1872, The Indian Contract Act.
In 1908, Codul de Procedura Civila.
In 1910, Codul de Procedura Penala.
Aceste coduri s-au mentinut, insa dupa independenta, desi s-a incercat unificarea
dreptului prin adoptarea Constitutiei Indiei, datorita sistemului de caste, s-au mentinut
foarte multe inegalitati intre cetaten, ceea ce a afectat puternic statutul persoanei.
In 1950, se adopta Constitutia Indiei, care proclama statul indian ca
Puterea legislativa cuprinde 2 camere:
Camera Poporului, ce are 43 membri alesi pe un termen de 5 ani.
Consiliul Statelor membre ale federatiei, cu 245 membri, alesi pe un termen de 6
ani.
Puterea executiva este detinuta de presedinte, ales pe 5 ani, care are un rol simbolic,
precum si de prim-ministru, care este seful Guvernului, si are majoritatea in camera
poporului.
Puterea judecatoreasca este la nivelul statului federal, precum si la nivelul fiecarui
stat membru; nu exista curti supreme ale statelor membre. Exista doar o singura Curte
Suprema, la nivelul Federatiei. Cuprinde 13 judecatorii numiti de presedintele republicii.
In ceea ce priveste statutul persoanelor, acesta s-a ameliorat foarte mult in ultimii
ani, fiind abolita interdictia casatoriei intre caste diferite. In materia casatoriei a fost, de
asemenea, poligamia, precum si casatoria intre colaterali. Divortul a fost liberalizat.