BOALA ARTROZICA

Complex articular are la baza tesutul de tip cartilaj o varianta de tesutul conjunctiv un tesut cu:
celularitate bogata
metabolism intens
Rol structural, mecanic, regenerare, cicatrizare
TESUT CONJUNCTIV FORMAT DIN:
1.CELULE: intrinseci fibroblast fibrocit
Ele asigura sinteza: matricea extracelulara:
2. FIBRE: colagen, elastice, reticulin
3. SUBSTANTA FUNDAMENTALA:
formata din proteoglicani, glicoproteine structurale
Sinteza acesteia este conditionata
(-) direct
de varsta,
hormonal ACTH stres patologia suprarenaliana, TIROXINA tiroidism
(+) STH crestere, hh sexuali (Ts, Es) dezvoltare :
- in mod (Normal) tesutul conjunctiv rareori se divide
- in situatii patologice de genul reactiilor inflamatoare apar:
- mitoze care produc execedentar fibre de colagen tip I cicatrizare reparatorie defectuoasa fibroza
- fibrocitele isi pierd proprietatii fagocitare
- De aceea este necesar sa asociem in faza de acuta a unei artroze reactivate AINS
2. FIBRE
1. Elastice
2. Reticulina
3. Colagen : - fibrilar
- nefibibrilar, molecular
Colagen fibrilar: structura chimica :
benzi fibre fibrile sunt rezultatul polimerizarii unor subunitati proteice tropocolagen
Uniti de tropocolagen (structura chimica): 4 AA
- Rezulta prin combinarea a trei lanturi alfa 1, 2, si 3 rasucite triplu helix cu
3 AA pe o tura iar
- * al 4-lea AA este glicina rezistenta;
- * al 100 lea AA este HO-prolina rigidiate moleculei
- In consecinta se diferentiaza in 10 subtipuri sau variante (I,II,III,X);
- variantele de colagen I, II si III reprezinta reprezita 90% din totalul colagenului din organism si se caracterizeaza
prin rezistenta la proteoliza.
Varianta colagen de tip II este cea mai intalnit i rezistent standard Normalitate
sinteza ff colagen este conditionata genetic: alfa 1 cr.17, alfa 2 cr 7
- sinteza lanturilor alfa : Ribozomi;
- in cisternele Reticulului endoplasmic: Pro si Lis sunt hidrolizate la Ho-Pro si Ho-Lis; reactie dependenta de
prezenta unui agent reducator: acidul ascorbic (Vit C) a carui absenta duce la sinteza unui colagen anormal iar
rol de cofactor (+): Vit. A si D
Pentru sinteza unui colagen de buna calitate este necasara administrarea de vitamina C eventual A si D
Caz particular
Degradarea colagenului se realizeaza sub influenta colagenazei interstitiale eliberata de macrofage;
Tesuturile cu reorganizare rapida au cantitate crescuta de colagenaza
Cazuri:
1. Tesuturile cu status INFLAMATOR: In starile inflamatorii macrofacul activat elibereaza o mare cantitate de
colagenaza: AINS (-) colagenaza
2. SARCINA: Tesutul; uterul gravid mitoze si sintez in exces de fibre de colagen dar reactiv si cu cea mai mare
cantitate de colagenaza
apar nodulii de fibromialgie fibromialgiile de sarcina
sindrom de tunel carpian

3. Substanta fundamentala (situata intre celule si fibre)

A. Proteoglicani
nucleu polipeptidic miez proteic (5%) interconectat
lanturi polizaharidice (95%) denumite gligozaminoglicani (GAG);
Structura GAG:
- Un (poli)zaharid (acidozahar):
1. ac hialuronic: cartilaj, piele,
2. condroidin: cartilaj, os, cornee
3. dermatan: piele, tendon, valve cardiace,
4. heparan: artere
-Un monomer dizaharidic (aminozahar)
1. Glucozamina
2. galactozamina
Aportul p.o. acidozahar componeta a GAG aferent unui proteoglican din substanta fundamentala a unui cartilaj

Sulfat sodic de condroitina (C)

Acid hialuronic (AH)

Aportul p.o. aminozahar

Hidrat de glucozamina (G)

Dona 1500 mg G
ARTROSTOP 500 mg G
ARTROFLEX C 375 mg, G 265 mg
FLEXODON C 200 mg, G 400 mg
Artrostop plus 500 mg G+ (vitamina) C
FLEXIMOBIL plicuri C 600 mg, G 750 mg, 200 mg herpagozide
GLUCOSAMINE CHONDROITIN HYALURONIC ACID C 334mg G 500mg AH 6.67 mg
1. Lanturile polizaharidice PG - GAG sunt acetilate (grupari CO-) ca urmare pot fixa o multitudine de ioni
pozitivi:cel mai frecvent ion pozitiv intalnit este Na+; puternica HIDROFILIE a substantei fundamentale;
Consecinte:
Flexibilitate si compresibilitate a tesutului;
Permite difizarea substantelor hidrosolubile
Proprietatile electrostatice impiedica trecerea moleculelor mari : rol de sita moleculara (care se pierde in procele
de imbatranire: vezi cartilajul articular deshidratat, ex nucleul pulpos imbatranire)
2. Lanturile dizaharidice pot fi polimerizate sulfatate daca GAG au lanturi dizaharidice sulfatate tesuturile sunt
un stare solida Osteofit
B. Glicoproteine structural
Asigura adezivitatea celulelor:
- la fibrele de colagen,
- la PG
- intre ele
Cele mai importante:
fibronectina (secretata de fibroblast, celule endoteliale),
condronectina (atasarea condrocitelor de colagenul de tip II),
laminina (aderarea celulelor endoteliale de colagenul de tip IV din structura membranei bazale)
flexibilitate,
elasticitate

Peste Os Suprafata articulara

Tesutul cartilaginos
de tip hialin

Pericondru
Tesut conjunctiv dens

Tesut cartilaginos
de tip hialin imbatranit
Cartilaj hialin imbatranit

esential pentru
cresterea si mentinerea
tesutului hialin degradat prin
regenerarea apozitionala
Celule conjunctive din pericondru se
diferentiaza in condrocite
Colagenul tip II normal

PG: Acidozahar :
condroidin 4 sulfat (C4S)
normal

Colagen de tip I

PG: Acidozahar
Keratan sulfat

Colagenul tip II % scazut pierdut

prin degradare
Colagen de tip I
Va fi mai putin rezistent
condroidin 4 sulfat (C4S) %
pierdut prin degradare
keratan sulfat
Va fi mai putin rezistent

TRATAMENT
VASCOSUPLIMENTAREA
ACID HIALURONIC
7-10 f
1f/saptamna
75%
Acid hyaluronic (AH):
AH+ Dextran (Glycovisc)
GM Mare >4
* 10 6 D (Synvisc)
GM Medie 0,5 4 * 10 6 D (Jointex, Hialuron)
GM Mica < 0,5 * 10 6 D (Hyalgan)
Vascosuplimetarea: legarea de Rc pt AH
Vascoinductia: prin traversarea usoara a barierei sinoviale patrundere in pericondru
(Micro)traumatismele
In urma proceselor microtraumatice cartilajul hialin este supus frecvent fenomenelor de degenerare, asociind infiltrat
inflamator, ceea ce determina moartea condrocitelor si alterarea microvascularizatiei
= premize artroza
ARTROZA
DEGENERESCENTA focala a cartilajului articular
NEOFORMATIE osoasa:
la baza zonelor lezate de cartilaj: OSTEOSCLEROZA
la marginea articulatiei/os: OSTEOFITOZA
Cea mai frecventa suferinta cronica musculo-scheletala la indivizii de peste 50 de ani
Una dintre cele mai importante probleme de sanatate publica pe plan mondial prin:
- Invalididate
- Durata bolii
- Cost
Mecanismul de aparitie al OSTEOFITELOR
Polimerizarea aminozaharurilor, mai exact sulfatarea glucozaminei (fixarea mineralelor de lanturile
polizaharidice)

 Fiziologic se face prin acetilare, ceea ce duce la obtinerea unei structuri de consistenta normala, elastica a cartilajului
hialin
Patologic prin sulfatare, in conditiile in care in cartilajul alterat prin injurie traumatica a vase de sange (care prin
aport si impregnare cu saruri minerale duc la sulfatarea matricii de colagen, care capata consistenta OSOASA
transformarea osoasa a cartilajului, astfel apar FENOMENE DE NEOFORMATIE OSOASA (OSTEOFITE):
(calcificari cu diferite variante de expresie) osteofitoza, ostescleroza
VARSTA

Pana la 45 de ani

45-65 de ani

Peste 65 de ani

INCIDENTA

Pana la 10%

30%

60%

ETIOPATOGENIE
Caracter MULTIFACTORIAL
1.Predispozitia genetica
- Pacienti cu un raspuns biologic particular:
exacerbarea a raspunsului inflamator
la procesul specific de degenerare progresiva articulara datorat senescenei
a) cu productia execedentara de CK pro-inflamatorii, TNF alfa:
distructie/ degenerare accentuata a cartilajului
asociata cu abilitate reparatorie defectuoasa
Se adauga urmatoarele mecanisme:
b) hiperproductia unor enzime denumite matrixmetaloproteinaze (MMPs) cu rol de colagenaze;
- hiperproductia este conditionata genetic prin
c) identificarea in exces a factorul imun VEGF: vascular endotelial growth factor cu rol stimulant direct MMPs
Predispozitia genetica este demonstrata si de inalta corelatie statistica intre parinti si copii cu artroza
In cca 50% copii mostenesc OA de mana si sold
40-45% copii mostenesc OA de genunchi
2. Stresul mecanic:
suprasolicitarea articulara (munca fizica grea),
micro/traumatisme punctul de plecare in declansarea manifestarilor de OA
interventii chirurgicale,
Mai ales daca survin pe anomaliile de statica si mecanica articulara congenitale sau dobandite
20 % din pac cu OA au istoric de evenimente traumatice (majore sau minore) in anamneza
La nivelul genunchilor pacientii cu microtraumatisme au dezvoltat de 5 ori mai frecvent OA de genunchi
La nivelul soldurilor de 3 ori mai frecvent OA
3. Senescenta: pierderea functiilor secretorii condrocitare, regenerarea apozitionala excedentara defectuoasa, feneomene
de degenerescenta
4. Bolii inflamatorii articulare (PAR, SA,LES):
- exces inflamatie, modulare imunogenetica defectuoasa artroze
* iatrogen: tratamentul corticosteroizi
1) - prin mecanism de afectare direct a carilajului articular,
2) - indirect prin suprasolicitarea mecanica excesiva de catre pacient a unei articulatii artificial indolore
3) - blocarea aportului sangvin nutritiv la nivelul artic soldului, NACF
5. Boli endocrino (Afectiuni tiroidiene , Hiperparatiroidism, Hiperfunctia hipofizara)- metabolice (Diabet, Guta)
metabolice
- 25% dintre pacientii cu OA de pumn, cot, umar, genunchi au la examenul PB articulara: depozite de bogate de
pirofosfat; tratament colchicina beneficiu real
6.Artropatii nervoase prin afectarea terminatiilor proprioceptive este diminuata capacitatea de protectie articulara si
se produc indirect microtraumatisme care prediscpun la artroze secundare severe post SCADEREA SUPRAVEGHERII
NERVOASE: diabet, sifilis, anemie pernicioasa, leziuni ale nervilor periferici)
7.Afectiuni hematologice: hemofilia (sange in spatiu articular: precipitarea fier factor iritativ mecanic / imunologic)
FACTORI DE RISC
1. VARSTA

2. SEX FEMININ: hh; perceptia durerii la femei se face mai puternic decat la barbati: durere prelungita stres
psihogen
3. EDUCATIA: nivelul de instruire al pacientului, preventia OA printr-un mod de viata adecvat
- 78% cu OA nivel scoala generala, liceu
- 21% studii superioare
4. Societatea: dezvoltate, varsta a-IV-a
5. Etnicitate: rasa caucaziana, afro-americana: au rata cea mai inalta de dezv OA; la polul opus hispanici
6. Factori anatomici: deposturarea
- Genu valg, var, genu recurvatum OA genu
- Luxatia congenitala de sold OA sold
7.OBEZITATEA
- Depasirea cu 20% a greutatii corporale normale creste de
- 5 ori riscul de OA, la femei si de
- 3 ori la barbati; mecanisme:
- suprasolicitarea articulatiilor portante SOLD si GENUNCHI
- Exacerbarea raspunsului inflamator in OBEZITATE
8. Profesia/ Timp Liber
*MESERII cu risc inalt pentru OA miscari repetate, timp indelungat:
- ghemuit (culegatori),
ingenuncheri (min 1 ora/zi, calugari),
mers prelungit (peste 6 ore/zi, postasi, colectori taxe), urcat/ coborat scari;
microtraumatisme profesionale subclinice;
pozitii vicioase mentinute prelungit (informaticieni: coloana dorsala, T8; coxartroza tulburarule circulatiei
venoase de intoarcere la membrele inferioare
*SPORTURI GRELE:
- de performanta (exces)
- Grele: footbal, basebal, maraton
Mecanism: compresia ritmica a cartilajului articular in timpul alergarii excesive cu efect microtraumatic asociat cu
posibilitatea traumatismelor efective
PREVENTIE: ALERGARI USOARE maxim 30 de minute, urmate de pauza cu mecanism de microcompresie/
pompa a cartilajului activarea metabolismului local cu epurarea metabolitilor toxici.
FACTORI: intensitatea alergarii (usoare)
Timp (30 min), distanta parcursa
SEDENTARISM: METABOLISM LOCAL INCETINIT, DEPERFORMARE FIZICA hipotonie, hipotrofie mm,
rezerva miocardica scazuta capacitate scazuta de efort: RISC INALT OA
CLASIFICARE . Localizari
Dpdv etiologic:
primitive (idiopatice)
Artoze secundare
*Dpdv al nr. de articulatii afectate:
Monoarticulare
Oligoarticulare (2-3)
Poliarticulare
Localizari frecvente pentru artroza:
sold, genunchi, mana
- IFD, artic CMC I, articulatiile CV;
ARTROZA PRIMITIVA - de tip degenerativ
Forme localizate:
Atroza Heberden -IFD,
Artroza Bouchard-IFP
Forme Generalizate: mai mult de 3 atriculatii, artroza generalizata familiara
Forma eroziva de granita cu PAR; FR negativ, histologic aspect de sinovita cu infiltratii limfoplasmocitare)

ARTROZA SECUNDARA
1. Congenitala sau prin tulburari de dezvoltare (displazia de sold, displazia multipla epifizara): Incongruenta
mecanica articulara
2. Traumatica (fracturi, traumatisme pofesionale sau sportive)
3. Inflamatorie (PR, artrite infectioase),
4. Discrazii sangvine (Hemofilia,Talasemia),
5. Artropatii nervoase : diabet, sifilis, anemie pernicioasa, neuropatii
6. Endocrinopatii: Acromegalie, hipotiroidie, hiperparatiroidie,boala Cushing, Condrocalcinoza, Guta,
7. B. Wilson
8. Iatrogena Infiltratiile repetate cu corticosteroizi intraarticular
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
1. ANAMNEZA
Varsta Apare precoce dupa 40/ 65 de ani
Durerea
Caracter mecanic
Mecanism: exes inflamatie exes presional/compresie pe maduva osoasa (prin intermediul microfisurilor periferice) cu
afectarea compresiva a pachetului vasculo-nervos extrem bine reprezentat al maduvei DURERE transmisa de la
nivelul os - ului
Nota: durerea apare numai la mobilizarea activa articulara nu si la cea pasiva (caracterul mecanic) (durerea apare
dupa efort fizic si se calmeza la repaos)
*ulterior cand exista durere +inflamatie: apar reincalziri inflamatorii
Ceea ce imprima caracter mixt in stadiile avansate ale bolii apoi caracter mixt (persista si in repaos sau in timpul noptii )
Fara/ scurta Redoarea matinala, sub 30 minute (15)
In timp duce la limitarea progresiva a miscarilor
Absenta simptomelor sistemice asociate
2.Localizarile frecvente articulare:
MI: sold, genunchi, haluce MTF I,
MS: mana - IFD, IFP, artic CMC I,
CV: articulatiile CV
extrem de rar MCF, coate, umeri
3. Examenul fizic
Aspect: rubor, tumor, dolor, calor:
*existenta durerii in absenta inflamatiei
Deformarea articulatiei (inclusiv marire de volum) prin: osteofite, hiperplazie sinoviala, revarsat articular, subluxatii
DIAGNOSTIC- Criterii clinice
Limitarea mobilitatii: redoare
*Este consecinta:
1. Durerii
2. Incogruentei suprafetelor articulare
3. Contracturii musculare
4. Fibrozei tesuturilor moi periarticulare
5. Retractiei capsulare
6. Blocajului mecanic prin osteofite si corpi straini
*Apare dupa repaos prelungit (dimineata la trezire) si dispare dupa 10-15 minute
*In stadii avansate apar cracmente la mobilizarea articulara
Criterii paraclinice
I.
RADIOGRAFIA
CRITERII radiologice pentru artroza (Bachman si Resnick, 1994)
1. Ingustarea/ PENSAREA spatiului articular secundar leziunilor cartilajului
2. Ostecleroza (osteocondensarea) subcondrala
3. Chisturi osoase subcondrale (Geode)
4. Osteofitoza

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Deformarea contururilor extremitatilor osoase

Osificari periarticulare (IFD)
Corpi straini ososi si cartilaginosi intraarticulari
Entezopatie (patela, pelvis, trohanter)
Osteoporoza epifizara
Absenta tumefierii tesuturilor moi
Distributie in general simetrica
*Nota: Cele mai obisnuite modificari sunt: 1,2,3,4
STADIALIZAREA radiologica a artrozei (Kellgran si Lowrance)
STADIUL I : Articulatie normala (+/- mic osteofit)
STADIUL II: Osteofite in mimin 2 puncte
Osteoscleroza subcondrala minima
STADIUL III: Pensarea interliniului articular
Debut de deformare a extremitatilor
STADIUL IV: Pensarea accentuata/disparitia interliniului articular
Chisturi/eroziuni osoase (GEODE)
*Nota: Rgr pt atriculatiile portante (sold, genunchi, picior)- cliseele se fac in ortostatism
*Nota: Se pot folosii mai multe incidente ex: genunchi (ant-post, lat, axiala), sold (ant-post), CV (ant-post, lat, )
II.
-

ARTROSCOPIA
Se face sub anestezie generala/ locala
Permite vizulalizarea directa a structurilor articulare (cartilaj, sinovilala, ligamente)
Chirurgia artroscopica

III.

ARTROGRAFIA- Permite reperarea exacta a epansamentelor articulare, chisturile poplitee sinoviale fuzate
posterior, rupturile ligamentare

IV.

ECOGRAFIA - Tehnica non-invaziva care evidentiaza - fenomenele de tip abarticular epansamentele articulare,
chisturile poplitee, calcificarile intra si periarticulare, bursitele, leziunile ligamentare sau tendinoase

V.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
VI.
REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
- Identificarea modif morfologice si biochimice ale cartilajului
- Evaluarea grosimii cartilajului
- Evidentierea leziunilor de menisc, leziunilor de parti moi, osteocondromelor, chisturilor articulare, NICF in stadiile
prcoce etc
VII.
SCINTIGRAFIA OSOASA
- Superioara radiografiei
- Hiperfixarea detecteaza precoce articulatiile ce vor avea modificari artrozice peste cativa ani, reflecta fenomenele de
inflamatie artrozica
Examene de laborator
Nu sunt anomalii specifice pt. artroza
Examenul licidului sinovial:
lichid clar, de obicei cu o formula non-inflamatorie (<2000 le/mm, PMN<25),+/- cristale de pirofosfat de calciu si
hidroxiapatita
ASPECTE CLINICO-RADIOLOGICE SPECIFICE IN ARTROZA- COXARTROZA
Localizare:
Coxartroza idiopatica primara frecvent bilaterala;
Clinic:
Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic. CF
pozitii monotone prelungite, supraincarcare, mers prelungit, legatul la sireturi asezarea si ridicarea de pe scaun
iradiere pe fata ant-lat coapsa si in genunchiul homolateral, cu
caracter mecanic

progresiv se poate insotii de contractura pe muschii de la radacina coapsei, apoi cu redoare pe miscarile de Abd cu
RE si ulterior Flexie, pozitie vicioasa de flexum de sold care duce la schiopatare cu hiperlordoza compensatorie
(st. invalidante
Dg. Dif: Clinic: bursita treohanteriana, coxite, radiculopatii lombare, gonartroza cu durere referita in coapsa, hernia
femurala etc
Radiologic: Rgr. de rutina bazin in incidenta ant-post modificari specifice artrozei: SI, SE pensarea polara sup ,
osteocondensarea sprancenii acetabulare, osteofitoza, SF deformari ale cap femural si ale cavitatii cotiloide, geode
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica displazia subluxanta de sold , sexul feminin 3.factorii
hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmanajul articular)
Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 min
2. VSH< 20 mm/h
3. Radiografie :minim: osteofite si pensarea interliniului articular

ASPECTE CLINICO-RADIOLOGICE SPECIFICE IN ARTROZA- GONARTROZA

Clinic:
Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic.genu
cu iradiere la niv segm supra (sold) si subiacente(glezna)
cu caracter mecanic (coborat scari,)
pozitie vicioasa de flexum de genunchi schiopatare
- aspect:
marit de volum,
prezenta deformarii artic.,
analiza tulburarilor de statica a genu (genu valg unghi bidiafizar mai mic de 175/var unghi bidiafizat inversat),
examenul functional (instabilit lig) atectarea compartimentelor femuro-tibial medial sau lateral ,
afectarea femuro-patelara : semnul ridelei pozitiv/negativ ( mobilizarea rotulei superior i inferior, trgnd de
tendonul cvadricepsului)
- Dg. Dif: Clinic:bursita anserina,infrapetelara sau prepatelara etc
Radiologic: modificari specifice artrozei:
Standard in incidenta ant-post din pozitie de incarcare pt. a evidentia gradul de deviere in valg/var, grd. Ingustarii
interliniului artic, incidenta de profil pt. evid. Artic femuro-patelare, pt. vizualizarea spatilului intercondilian, cotur
condili femurali, osteofielor si m.a. corpilor straini intraarticulari
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica deformarile in valg sau var> 10-15 grd , sexul feminin
3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmanajul articular)
posttraumatici : fracturi de platou tibial, de condili fem cu incongruenta articulara, leziuni ligamentare
(instabilitate),dislocarea patelei, leziuni meniscale 6. Tulb ale intoarcerii venoase
Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna; redoare sub 30 min
2. Cracmente la mobilizare
3. Examenul lichidului sinovaial (clar, sun 2000 le/mm)
4. Radiografie :minim: osteofite
ASPECTE CLINICO-RADIOLOGICE SPECIFICE IN ARTROZA PICIORULUI
Localizare:
- frecvent: artroza primitiva a artic MTF I; insotita inflamatia bursei apare pe fata mediala a capului MTF rubor,
tumor, dolor
- MONT; anamnestic se pot decela microtraumatisme sau purtarea de incaltaminte nepotrivita
- Radiologic: modificari specifice artrozei MTF I, Rgr fata Abductia metacarpian I cu adductia falanga I
- Rar: afectarea artic tibiotarsiene si a regiunii mediotarsiene, artroza secundara (posttraumatica, metabolica DZ,
inflamatorie)
Modificari tip artroza ale halucelui halux rigidus (redoare),
deformare subluxatie: deget in ciocan
(corespunzator piciorului scobit pentru compensarea gravitationala)
AFECTIUNI DE TIP ABARTICULAR
La cot frecvente sunt insertitele (tendinire de insertie):

Epicondilita (cotul jucatorului de tenis) care in timpul miscarilor de extensie si supinatie solicita muschii cu insertie pe
epicondil: extensorii (EUC, L, SERC) si supinatorii (BR)
Epitrohleita (Cotul jucatorului de golf) care in timpul miscarilor de flexie si pronatie solicita muschii cu insertie pe
epitrohlee: extensorii (FUC, FRC) si pronatorii (OP)
Cotul este o articulatie cu conducere osoasa
La umar frecvente sunt frecvente afectiuni abarticulare
- Tendinita coifului rotatorilor
- Bursita olecraniana
- Tendinita cap lung m. biceps, levator scapule
Periatrita scapulo-humerala
Rar post traumatic artroza artic humeroscapulara
Umarul este o articulatie cu conducere musculara
ARTROZA MANII
Localizare:
-IFD dedete II, III, IV- noduli Heberden;
-IFP deg II, III, IV- noduli Bouchard
-Articulatia MCF I police (rizartroza policelui)
Clinic:
-in timpul contituirii artrozelor mainii apare durere; Nodulii Heberden si Bouchard odata constituiti nu mai sunt durerosi
Rizartroza policelui
*se manifesta prin deformarea dureroasa a bazei MCF I, cu redoare si ulterior suluxatia bazei metacarpianului;
*cand este interesata si artic. Trapezo-scafoidiana durerea iradiaza si pe fata palmara a mainii;
* Dg diferential de face cu artrita deformanta psoriazica, ruptura tendonului extensor, retractia tendonului flexor de cauza
posttraumatica sau inflamatorie (PAR)
Radiologic: modificari specifice artrozei
Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica , sexul feminin 3.factorii hormonali
(postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmenajul articular)
Criterii ACR (American College of Rheumatology)
1. Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 min
2. Crestere de volum (tumefiere) la minim 2 articulatii IFP sau IFD
3. Crestere de volum (tumefiere) la minim alte 2 articulatii ale mainii
4. Deformare la minim 2 articulatii ale mainii
ASPECTE CLINICO-RADIOLOGICE SPECIFICE IN ARTROZA COLOANEI VERTEBRALE
I.
Discartroza: artroza afecteaza discurile si corpii vertebrali
II.
Spondilartroza: artroza artriculatiilor interapofiozare posterioare
Spondilodiscartroza sau Spodiloza = I+II
Localizare: zonele de maxima mobilitatea ale coloanei vertebrale: C5, T8 T10, L1-L3
Discurile intervertebrale pot hernia posterior: herhie posteromediana sau lateral hernie posterolaterala
Osteofitele corpurilor vertebrale se pot dezvolta
-anterior si sunt de obicei asimptomatice
-poserior si atunci pot genera afectare radiculara
Afectarea articulatiilor interapofizare posterioare poate determina alunecarea anterioara a corpilor vertebrali:
Spondilolistezis, ceea ce induce afectarea dimensiunilor canalului vertebral: sindrom de canal vertebral ingust
Simptomele:
Coloana cervicala Spondiloza (spondilodiscartroza) cervicala
- Nn: Radiculare: colana cervicala cervicobrahialgie; f. rar disfagie (compresia unor osteofite gigante anterioare);
rar compresia medulara progresiva prin modificari degenerative artrozice pate sta la baza unei mielopatii
progresive
- Aa: insuficienta vertebrobazilara cefaleea, sindrom vertiginos (varstnici)
Coloana toracala spondiloza dorsala
-DORSAGO, DORSALGIE; durerile se resimt posterior si iradiaza in corset la niv cutiei toracice (dg dif. angine, zona
zoster, durere pleuritica, neo loc vb sau de vecinatate, colecistite etc)
Coloana lombara Spondiloza lombara

-durerea este adesea LSF (lombosacrofesira): lombosacralgie

- iradiaza descendent pe mb. Inf pe traseu radicular L3, L4: Lombocruralgie, sau L5, S1 Sciatalgie, mai rar poate aparea
un sdr. de coada de cal (tulb sfincteriene, parapareza, anestezie).
Evaluarea clinico functionala a coloanei vertebrale
Examenul fizic:
1. Sindrom Vertebral - Static: Modificari de statica verdebrala: atitudinea scoliotica, diminuarea/accentuarea curburilor
fiziologice
- Sindrom Vertebral - Dinamic: Afectarea mobilitatii coloanei vertebrale: dureri/ redoare
2. Sindrom Musculo Ligamentar: Contractura musculara paravertebrala
3. Sindrom Neuro Radicular: Radiculagii
- Tulburari de sensibilitate
- Deficite motorii
- Diminuarea/ abenta unor reflexe specifice in teritoriul afectat
4. Sindrom Dural
5. Sindrom Neuro-Psihic
Radiografie:
- Incidenta standard ant-post (fata): scolioze, boli inflamatorii ale CV
- Incideta laterala (profil): modificari degenerative, osteoporoza,
- Incidenta oblica (3/4) osteofitele din gaurile de conjugare
*Nota: degenerarea cartilajului articular insotita de excedent reparator cu formarea de osteofite gigante constituind
adevarate punti osoase intervertebrale + calcicari ligamentare constituie: Spondiloza hiperostozanta sau boala Forestier
( Rothes-Querol)
*Nota: Asocierea intre herniile discale intraspongioase, deformarea cuneiforma a corpilor vertebrali toracali si cifoza
dorsala definesc boala Scheurman, frecventa la adolescentii de sex masculin
Dg dif: Sdr de canal vertebral ingust (congenital sau prin osteofitoza la varstnici), tumori, arahnoidita s.a. necesita
mielografia sau CT, dar m.a. RMN care vizualizeaza atat leziunile osoase cat si ale tesuturilor moi.
TRATAMENT
Planul de tratament sau programul de recuperare:
- Va fi individualizat in functie de patologia asociata
- Va fi centrat pe statusul functional articular
- Presupune necesitatea colaborarii interdiscilinare
Obiectivele:
1. Ameliorarea fenomenului dureros (si inflamator, inerent).
2. Ameliorarea functionala: obtinerea unei stabilitati articulare de buna calitate, ameliorarea mobilitatii articulare
(obtinand unghiurile functionale),Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (echilibrarea balantei
agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).
3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive etc) asociate.
4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/teriara adaptat pacientului in cauza, cu scopul de a creste calitataea
vietii pacientului
5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv colaborare cu familia acestuia)
Mijloace
1. Regim igienodietetic
Schimbarea stilului de viata;
- Program zilnic de ex fixice usoare; alergare, ex la bicicleta ergometrica, innot; scad pragul de perceptie
dureroasa/ combaterea sedentarismului;
- Schimbarea locului de munca
- Scaderea in greutate (coboratul scarilor incarca genunchii cu 3-5 ori greutatea corpului)
DIETA:
- Extract soia, avocado (incetineste degradarea articulara senescenta) PIASCLEDIN
- Produse de peste oceanic, ac grasi w3: efect antiaterogen dar si antiinflamator
- Vit A, D (400 UI/zi adult, 600UI/zi, varstnic), Vit C (1 g/zi)

2. Terapie medicamentoasa
ATAC/ ACUT - AINS, antialgice 10 zile + FIZIOTERAPIE
Antialgice 1-2 cp/zi, 5-7 zile la dureri
1. non-opioide: paracetamol (hepatotoxicitate+alcool, IR la utilizare prelungita)
2. Opioide: detripropoxifen, codeina, tramadol
3. Topice (gel)
AINS- aspirina
1.Derivati pirazolati: Ketofenilbutazona (toxic digestiv)
2.Derivatii acidului indol-acetic: INDOMETACINUL
3.Derivatii acidului aril-acetic: DICLOFENACUL
4.Derivatii acidului propionic: KETOFROFEN, IBUBROFEN, FLURBIBROFEN
5.Oxicamii: PIROXICAM, TENOXICAM, LORNOXICAM
6.Inhibitori de COX-2: CELECOXIB, ETORICOXIB, ROFECOXIB, PARECOXIB, LUMIRACOXIB
7. Alte AINS: Nimensulide, Meloxicam, KETOROLAC, CS
SUBCRONIC - CRONIC
SUPLIMENTE PG (medicamente antiartrozice simptomatice cu actiune lenta in cure prelungite)
3 luni cu pauza de 1-2 luni
repetate de 2 ori pe an pt efectele condro-protectoare si condro-reparatorii.
FLEXODON
Clorhidrat de glucozamina - 400 mg ;
Sulfat sodic de condroitina - 200 mg
ARTROSTOP PLUS C
Glucozamin hidroclorit 500,0 mg (greutate/tableta) 47393,4 mg/100g;
MSM (metilsulfonilmetan) 100,0 mg (greutate/tableta) 9478,7 mg/100g;
Boswellia (Boswellia serrata) 8,3 mg (greutate/tableta) 789,6 mg/100g;
Mangan 325,0 mcg (greutate/tableta) 30,8 mg/100g.
Vit C
ACID HIALURONIC p.o.
cps 300 mg
cps 100 mg
Ds int 3- 6 cps / zi
Combinatii p.o
condroidina
Glucozamina
Acid hialuronic
Colagen
Gheara dracului, Rheuma flex, Jointace, Proglycan, Joint protex, Artronorm, etc.
CHIRURGICAL
Chirurgia ARTROSCOPICA
PROTEZAREA: GENUNCHI, SOLD
3. Terapie specifica de recuperare: electroterapie, masaj, kinetoterapie, terapie ocupationala, terapie balneara