Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 16
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
16.1. Managementul proiectelor
Multe din proiectele din via\a real[ sunt foarte complexe =i costisitoare. Realizarea
acestora la timp =i ]n cadrul bugetului alocat nu este o sarcin[ u=oar[. }n mod tipic, anumite
activit[\i nu pot ]ncepe ]nainte ca altele s[ se termine. Iar dac[ ]ntr-un proiect apar sute de
astfel de dependen\e, problemele de planificare se complic[ foarte mult, iar managerii au
nevoie de metode speciale de analiz[.
C`teva din ]ntreb[rile la care vom ]ncerca s[ r[spundem ]n continuare sunt:
1. Care este termenul de terminare al proiectului?
2. Care sunt momentele de ]nceput =i de terminare ale fiec[rei activit[\i?
3. Care activit[\i sunt critice, ]n sensul c[ ele trebuie s[ se termine exact ]n termenul
planificat, astfel ]nc`t s[ nu fie dep[=it termenul final de realizare al proiectului?
4. C`t de mult pot fi ]nt`rziate activit[\ile necritice astfel ]nc`t s[ nu fie dep[=it
termenul final de realizare al proiectului?
5. Cum pot fi alocate resursele diverselor activit[\i astfel ]nc`t proiectul s[ se realizeze
rapid =i cu costuri minime?
Metodele PERT =i CPM, acronimele pentru Program Evaluation Review Technique =i
Critical Path Method, graficele Gant, sunt metode de analiz[ utilizate pentru managemenul
proiectelor. Indiferent de metod[, primul pas ]n planificarea proiectelor este definirea
activit[\ilor =i stabilirea rela\ilor de preceden\[ dintre acestea. Aceasta este partea cea mai
important[ a unui proiect =i ]n mod normal ]n aceast[ etap[ ar trebui implicate mai multe
persoane, astfel ]nc`t s[ nu fie uitat[ nici o activitate important[.
Exemplu
}n prezent firma ABC are birouri doar ]n Bucure=ti, =i dore=te s[ deschid[ birouri noi ]n
Bra=ov. }n acest scop o parte din personalul din Bucure=ti se va muta ]n Bra=ov =i se va
angaja personal nou. }n timp ce economi=tii trebuie s[ se ocupe de partea financiar[ a
afacerii, arhitec\ii trebuie s[ se ocupe de proiectarea interioarelor.
Anumite p[r\i ale proiectului nu pot ]ncepe p`n[ c`nd altele nu sunt terminate. De
exemplu, nu pot fi amenajate birourile dac[ acestea nu au fost ]nc[ proiectate, sau nu se poate
angaja personal p`n[ nu se stabile=te personalul necesar. }n tabelul 16.1 sunt prezentate
activit[\ile din care este alc[tuit proiectul.
Activitatea
Descriere
A
B
Selectarea birourilor
Stabilirea planului de organizare =i a
celui financiar
Determinarea personalului necesar
Proiectarea interioarelor
Amenajarea birourilor
Selectarea personalului care se va muta
Angajarea de personal nou
Mutarea propriu-zis[
C
D
E
F
G
H
Activit[\i
precedente
-
Durata de realizare
(s[pt[m`ni)
3
5
B
A, C
D
C
F
F
3
4
8
2
4
2
H, E, G
3
5
C
D
G
H
I
J
10
12
14
16
18
20
22
Managementul proiectelor
predecesor imediat a lui G. O ]nt`rziere a activit[\ii I nu ar afecta momentul de ]ncepere al
activit[\ii G. Astfel de informa\ii sunt importante pentru manager pentru c[ ar putea s[
stabileasc[ ce activit[\i ar putea fi ]nt`rziate f[r[ a modifica termenul final de realizare al
proiectului. Graficele Gant nu pot fi folosite pentru astfel de analize, ]n acest caz fiind
recomandat[ metoda de reprezentare a proiectului printr-un graf.
A
1
4
B
4
D
5
E
C
B
3
Figura 16.2 Graful par\ial
A
1
4
B
Astfel, figura 16.4 arat[ c[ activitatea D poate ]ncepe dup[ ce =i A =i C s-au terminat.
Similar, F poate ]ncepe dup[ ce activitatea C s-a terminat.
Putem generaliza modul ]n care introducem o activitate fictiv[ ]n modul urm[tor:
Presupunem c[ vrem s[ ad[ug[m o activitate A, ]n nodul de start N, dar nu toate activit[\ile
care se termin[ ]n nodul N sunt activit[\i precedente ale acestei activit[\i. Pentru aceasta se
creeaz[ un nou nod M, cu o activitate fictiv[ de la nodul M la nodul N. Toate activit[\ile care
se termin[ ]n N =i sunt predecesoare ale activit[\ii A se vor termina ]n nodul M. Acum
activitatea A poate ]ncepe ]n nodul M.
Figura 16.5 prezint[ graful asociat tabelului 16.1.
2
4
B
H
7
7
G
8
Figura 16.6 Introducerea celei de a doua activit[\i fictive
Astfel, graful final are forma din figura 16.7.
Managementul proiectelor
A(3)
D(4)
E(8)
B(5)
F(2)
C(3)
H(2)
G(4)
J(3)
I(5)
9
Figura 16.7 Graful final
Din tabelul 4.1. se poate calcula (adun`nd duratele de realizare ale activit[\ilor) c[
timpul total de realizare al proiectului este de 39 de s[pt[m`ni. Termenul acesta poate fi mai
mic deoarece unele activit[\i se pot desf[=ura simultan (de exemplu activit[\ile A =i B).
Pentru a afla termenul minim de realizare al proiectului trebuie s[ calcul[m drumul
critic. Un drum ]ntr-un graf este o succesiune de activit[\i de la nodul ini\ial (1) la nodul final
(9). De exemplu secven\a B-I necesit[ 10 s[pt[m`ni pentru a fi realizat[, secven\a B-C-D-E-J
23 de s[pt[m`ni. }ntr-un graf pot fi identificate mai multe drumuri de la nodul ini\ial la cel
final, cu durate diferite. Se pune problema determin[rii celui mai lung drum de la nodul
ini\ial la cel final. Acest drum, numit drum critic, va determina timpul de realizare al
proiectului, deoarece nici un alt drum nu este mai lung. Dac[ activit[\ile de pe drumul critic
sunt ]nt`rziate, ]ntregul proiect va fi ]nt`rziat. Din aceast[ cauz[ activit[\ile care se g[sesc pe
drumul critic se numesc activit[\i critice. Activit[\ile critice trebuie realizate la termen.
Problema se rezolv[ ]n modul urm[tor:
1. Se calculeaz[ pentru fiecare activitate cel mai devreme termen de ]ncepere =i cel
mai devreme termen de terminare.
Vom nota cu:
DI cel mai devreme termen pentru ]nceperea unei activit[\i
DT cel mai devreme termen pentru terminarea unei activit[\i
t durata estimat[ a activit[\ii.
Pentru o activitate, rela\ia dintre aceste m[rimi este: DTDIt
Termenul DI pentru o activitate care pleac[ dintr-un nod este cel mai mare DT al
activit[\ilor care se termin[ ]n acel nod.
Pentru fiecare activitate din re\ea se calculeaz[ DI =i DT. Rezultatul este prezentat
]n figura 16.8.
A(0,3)
D(8,12
E(12,20)
B(0,5)
C(5,8)
3
F(8,10)
Figura 16.8
Termenele DI =i DT
H(10,12)
7
G(10,14)
8
J(20,23)
I(5,10)
9
D(8,12)
E(12,20)
B(0,5)
C(5,8)
3
F(14,16)
H(18,20)
7
G(16,20)
8
J(20,23)
I(18,23)
9
Figura 16.9 Calcularea TI =i TT
3. Determinarea rezervei de timp asociate fiec[rei activit[\i.
Rezerva de timp este timpul cu care o activitate poate fi ]nt`rziat[ f[r[ a afecta
termenul de finalizare al proiectului. Rezerva de timp (RT) se calculeaz[ cu
formula: RT TI - DI TT DT
De exemplu, pentru activitatea G, rezerva de timp este:
RTG TIG DIG 16 - 10 6 sau
RTG TTG DTG 20 - 14 6
Aceasta ]nseamn[ c[ activitatea G poate ]nt`rzia cu 6 s[pt[m`ni dup[ cel mai
devreme termen de ]ncepere a activit[\ii f[r[ a ]nt`rzia proiectul.
Pentru activitatea C:
RTC TIC DIC 5 - 5 0
Deci activitatea C nu are rezerv[ de timp =i trebuie s[ ]nceap[ ]n s[pt[m`na 5. Cum
aceast[ activitate nu poate fi ]nt`rziat[ f[r[ a afecta ]ntregul proiect, ]nseamn[ c[
aceast[ activitate este o activitate critic[.
Activitatile care au rezerva de timp 0 sunt activitati critice.
Managementul proiectelor
A
ACTIVITATE
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
B
DESCRIERE
Selectarea birourilor
Stabilirea planului de organizare si a celui financiar
Determinarea personalului necesar
Proiectarea interioarelor
Amenajarea birourilor
Selectarea personaluli care se va muta
Angajarea de personal nou
Mutarea propriu-zisa
Stabilirea relatiilor cu noii partener din Brasov
Instruirea personalului
C
DURATA
3
5
3
4
8
2
4
2
5
3
D
DI
0
0
5
8
12
8
10
10
5
20
E
DT
3
5
8
12
20
10
14
12
10
23
F
TI
5
0
5
8
12
14
16
18
18
20
G
TT
8
5
8
12
20
16
20
20
23
23
H
ABATERE
5
0
0
0
0
6
6
8
13
0
23
Formula
MAX(E3)
MAX(E2,E4)
MAX(E5)
MAX(E4)
MAX(E7)
MAX(E7)
MAX(E3)
MAX(E6,E8,E9)
D2C2
G2-C2
MIN(F5)
MIN(F4,F10)
MIN(F5,F7)
MIN(F6)
MIN(F11)
MIN(F8,F9)
MIN(F11)
MIN(F11)
E13
E13
F2-D2
IF(H20,DA,NU)
Se copieaz[ ]n
E3:E11
F3:F11
H3:H11
I3:I1
I
CRITICA?
NU
DA
DA
DA
DA
NU
NU
NU
NU
DA
MAX(E2:E11)
Timp
maxim
Timp
Managementul proiectelor
Activitate
A
B
C
D
E
Total
Timp normal
(ore)
32
40
50
24
120
Cost normal
($)
640
480
1000
288
4800
7208
Timp minim
(ore)
20
30
30
15
70
Cost maxim
($)
800
720
1200
360
5600
Costul
urgent[rii/or[
13.3
24
10
8
16
Timp
32
A
32
B
40
50
3
E
120
24
Utiliz`nd duratele normale pentru fiecare activitate, cel mai devreme termen pentru
finalizarea proiectului este 194 ore (pe drumul critic C-D-E).
Pentru a reduce termenul de finalizare al proiectului la 193 de ore o activitate de pe
drumul critic trebuie urgentat[ cu o or[. Cum costul urgent[rii pe or[ pentru activitatea D este
mai mic dec`t costurile urgent[rii pe or[ pentru activit[\ile C =i E (810 =i 816), se va
urgenta activitatea D cu o or[. Astfel, proiectul se va termina ]n 193 de ore, drumul critic va
fi C-D-E =i costul total 720887216.
Dac[ termenul de finalizare mai trebuie redus cu o ]nc[ or[, la 192 ore, aplic`nd un
ra\ionament asem[n[tor se urgenteaz[ activitatea D cu ]nc[ o or[ =i costul marginal va cre=te
cu 8$.
Dac[ termenul de finalizare trebuie redus mai mult, la 191 ore, problema se complic[.
Situa\ia este ilustrat[ ]n figura 16.4. Acum exist[ dou[ drumuri critce A-B-E =i C-D-E,
ambele de 192 ore.
2
32
40
4
C
50
120
22
A
Activitate
A
B
C
D
E
B
Timp normal
32
40
50
24
120
C
Cost normal
640
480
1000
288
4800
D
E
F
G
Timp minim Cost maxim Durata urgentare Cost/ora de urgentare
20
800
12
13.33333333
30
720
10
24
30
1200
20
10
15
360
9
8
70
5600
50
16
DI
0
32
0
50
74
DT
32
72
50
74
194
TI
2
34
0
50
74
TT
34
74
50
74
194
Abatere
2
2
0
0
0
Activitate critica
194
***
***
***
Managementul proiectelor
Formula
B2-D2
(E2-C2)/(B2-D2)
0
E9
0
E11
MAX(E10,E12)
D9C9
G9-C9
F10
F13
F12
F13
E13
F9-D9
IF(H90,***,)
E13
SUMPRODUCT(B9,B13,G2:G6)
Se copieaz[ ]n
F3:F6
G3:G6
E10:E13
F10:F13
H10:H13
I10:I13
-
}n prima parte a foii de calcul se introduc timpul normal, costul normal, timpul minim
=i costul maxim de realizare a fiec[rei ativit[\i. Pe baza acestor date, se calculeaz[ ]n coloana
Durata maxim[ a urgent[rii durata maxim[ cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate
(diferen\a dintre timpul normal =i timpul minim), iar ]n coloana urm[toare costul urgent[rii
pe or[ (diferen\a dintre costul maxim =i costul normal raportat[ la durata maxim[ a
urgent[rii).
Al doilea tabel din foaia de calcul con\ine variabilele de decizie ale problemei
duratele cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate (]n domeniul B9:B13). Ini\ial toate
valorile vor avea valoarea 0.
}n coloana Durata activit[\ii se calculeaz[ durata activit[\ii ]n cazul ]n care aceasta va fi
urgentat[ cu valoarea din coloana Durata urgent[rii (diferen\a dintre durata normal[ =i durata
urgent[rii).
}n coloanele urm[toare se calculeaz[ cele mai devreme =i cele mai t`rzii termene de
]ncepere =i terminare al fiec[rei activit[\i, respect`nd succesiunea activit[\ilor (la fel ca ]n
exemplul anterior). Apoi, se calculeaz[ pentru fiecare activitate abaterile =i se introduc
formulele pentru determinarea activit[\ilor critice.
Func\ia obiectiv (celula C15) este minimizarea costului total de urgentare, calculat ca
suma produselor dintre duratele cu care se urgenteaz[ fiecare activitate =i costul urgent[rii
activit[\ii pe unitatea de timp - min(C15).
Restric\iile problemei sunt:
1. Durata ]n care trebuie realizat proiectul (con\inut[ ]n celula D14). De exemplu dac[
proiectul ar trebui terminat ]n 184 de ore, restric\ia ar fi D14184
2. Durata cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate nu poate dep[=i durata maxim[
de urgentare, iar aceste durate sunt numere pozitive. Deci,
B9 : B13 0 si
B9 : B13 F 2 : F 6