FIZIOLOGIA SISTEMULUI

ENDOCRIN

Hormonii

Sunt produi de glandele endocrine, sunt eliberai m snge i

modulaeaz activitatea diferitelor structuri i sisteme
Denumirea de hormoni deriv din temenul grecesc hormao care
nseamn a stimula
Hormonii sunt secretai de glandele endocrine i acioneaz asupra
organelor int care prezint receptori, care sunt nite structuri
specializate s transmit celulelor semnalul dat de hormoni.
Receptorii sunt situai la suprafaa celulelor (cei pentru hormonii
peptidici, hormonii hipofizari, PTH) sau la nivelul nucleului ( cei
pentru hormonii care au structur steroidian ( hormonii
suprarenalei, ai gonadelor i ai vitaminei D

Hipotalamusul endocrin
Hormonii hipofizari

Hipotalamusul endocrin
Hipotalamusul este o zon integrativ important pentru
funcia endocrin, metabolic, vegetativ i
comportamental
Hipotalamusul integreaz informaia primit de la nivelul
cortexului cerebral i pe cea periferic venit pe care
nervoas sau sanguin i controleaz apoi prin hormonii
pe care-i secret funcia hipofizei. In interiorul
hipotalamusului exist neuroni care secret
neuromediatori: serotonin, dopamin, adrenalin care
controleaz secreia de hormoni hipotalamici denumii
releasing hormoni hormoni de eliberare sau inhibiting
hormones hormoni de inhibiie

Hipotalamusul endocrin
Hipofiza este controlat de hipotalamus prin intermediul
unor hormoni care se numesc releasing hormones
hormoni de eliberare i secret hormoni denumii
hormoni tropi care controleaz glandele periferice sau
moduleaz funcia diferitelor esuturi
legtura dintre hipotalamus i hipofiz este:
Vascular : sistemul port hipotalamo-hpofizar
Nervoas : neuronii nucleilor magnocelulari din hipotalamus i
trimit axonii ctre hipofiza posterioar, unde se depoziteaz
hormonii secretai de aceti neuroni

Relaia dintre
hipotalamus i
hipofiza anterioar

Relaia dintre hipotalamus

i hipofiza posterioar

HIPOTALAMUSUL
SISTEM MONOAMINERGIC este reprentat de
monoamine care funcioneaz ca modulatori ai secreiei
hormonilor hipotalamici

SISTEM PEPTIDERGIC este reprezentat de hormonii

hipotalamici de eliberare sau de inhibiie a eliberrii trpolilor
hipofizari, precum i de doi hormoni care acioneaz direct asupra
glandelor int: vasopresina sau hormonul antidiuretic i oxitocina
care acioneaz asupra contractilitii uterine

Hormonii hipofizari

Sunt denumii hormoni tropi

Hormonii tropi controleaz funcia diferitelor glande endocrine sau
se adreseaz direct unor structuri a cror morfologie sau funcia o
moduleaz
Pentru fiecare gland endocrin: cu excepia paratiroidelor i a
pancreasului exist un hormon trop hipofizar care o stimuleaz.
La rndul su secreia tropului hipofizar este controlat de un releasin
hormon i un inihibiting hormon hipotalamic
Glandele periferice sub stimularea tropului corespunztor produc
hormonul sau hormonii specifici care actioneaz asupra esuturilor
Axul endocrin este format din: releasing hormonul hipotalamic tropul
hipofizar glanda periferic

Unul dintre mecanismele cele mai importante care funcionaz n

cadrul sistemului endocrin este fenomenul de feed-back prin care
sistemul de comand i control este n permanen informat despre
felul n care funcioneaz glanda periferic informeaz sistemul de
control asupra funcionalitii sale

HIPOTALAMUS

Releasing hormon

HIPOFIZA

Trop hipofizar

Fenomenul de
feed-back

GLANDA
ENDOCRIN
INT

HIPOTALAMUS

TRH

CRH

LH-RH

GHRH
/somatostatina

dopamina

HIPOFIZA

TSH

ACTH

FSH i LH

GH

Prolactina

HORMONII HIPOTALAMICI

TRH : tripeptid care elibereaz TSH-ul hipofizar. Este stimulat de

serotonin i de frig i inhibat de hormonii tiroidieni
CRH: peptid cu 41 de amino acizi care elibereaz ACTH, MSH i
beta endorfine
GN-RH (LH-RH) gonadoliberina: stimuleaz secreia de
gonadotropi, FSH ( H. foliculostimulant) i LH (H. luteinizant) se
secret in pulsuri cu amplitudine i frecven diferite la cele dou
sexe
GH-RH: peptid cu 44 amino acizi (hormonul de eliberare a GHsomatrotrop) elibereaz GH
Somatostatina (14 amino acizi) inhib eliberarea de GH, TSH,
insulin, gastrin
Dopamina: inhib secreia de prolactin

HORMONII HIPOTALAMICI

ADH: hormonul antidiuretic ( vasopresina) format din 8 amino acizi

are ca aciuni retenia de ap liber la nivelul tubului contort distal
actionind asupra receptorilor specifici V1 i V2 care deschid
canalele de ap aquaporine i permit trecerea apei din urina
hipoosmolar n medulara renal care este hiperosmolar conform
gradientului osmotic.
Aciuni ale ADH:
meninerea osmolaritii plasmatice
Meninerea volumului plasmatic
Meninerea sau creterea presiunii arteriale
Este stimulat de hiperosmolaritatea plasmatic ( perceputa la nivelul
hipotalamusului de osmoreceptori) i de presiunea din atriul drept
cnd aceasta scade

HORMONII HIPOTALAMICI

Oxictocina: hormon hipotalamic cu 8 amino acizi

Este stimulat de estrogeni
Acioneaz asupra uterului cruia i crete contactilitatea n timpul
naterii i asupra contractilitii canalelor galactofore facilitnd
eliberarea secreiei lactate

Hormonul de cretere ( GH ) ( STH

GH)

Polipeptid sintetizat de adenohipofiz

GH la copii (60 ng/ml)l
a aduli -25% (<5ng/ml)ritm de eliberare circadian(maxdup primele 2h de
somn)aciune corelat cu activitatea somatomedinelorIGF(insulin like growth
factors) GHsomatomedinaC

Rol n creterea esuturilor i ntreinerea proceselor de reparaieprin anabolismului

icatabolismului
rata diviziunii i dezvoltrii celulare i tisulare
rol puternic asupra creterii oaselor:
a)la nivelul cartilajului de cretere lungimea os
1.formare de cartilaj nou
2.transformarea cartilajului n os
3.lungimea osului.

-aciune direct pe celula int (toate celulele), efect 1hzile

-metabolizare hepatic, T1/2=20-30 min
b) stimuleazosteoblastele: depunere de substan osoasn grosime (n special la
oasele late).

Hormonul de cretere ( GH ) ( STH GH)

Roluri metabolicea)Metabolismul proteic

sinteza proteic
Crete anabolismul
Scade catabolismul proteic
Crete rata transportului intracelular de amino acizi
n snge: Pr, AA, Ureea

Metabolismul glucidic
glicemia prin
insulinemia
nivelului GHn timp
induce insulinorezisten(reduce efectele insulinei)
efect diabetogen, DZ tip II

PROLACTINA

Polipeptid secretat de hipofiza

Este inhibat tonic de hipotalamus: ntreruperea relatiilor vasculare ntre
hipotalamus i hipofiz crete nivleul prolactinei
Prolactina crete sub aciunea estrogenilor n cursul sarcinii
n afara sarcinii rolul su este minor

Efectele prolactinei:
stimularea secreiei lactate a glandei mamare cu condiia ca aceasta s fie
pregtir de estrogeni, progesteron, insulin, hormon de cretere
Inhibiia secreiei de FSH i LH atunci cnd este n exces

TSH hormonul tirotrop

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal

i beta care deine aciune hormonal
Stimuleaz dezvoltarea morfologic a glandei tiroide
Stimuleaz toate etapele biosintezei hormonilor tiroidieni: captarea
iodului, sinteza tiroglobulinei, formarea horminilor tiroidieni i
aliberarea acestora

Este stimulat de TRH-ul hipofizar

Este inhibat de T3

FSH hormonul foliculostimulant

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal

i beta care deine aciune hormonal
La femeie.
Stimuleaz secreie de estrogeni la nivelul tecii granuloase a
foliculului ovarian. Este stimulat de GN-RH . Este inhibat de estrogeni
i progesteron i inhibin.
Crete n faza folicular a ciclului ovarian i apoi mai puin n faza
luteal

La brbat
Stimuleaz spermatogenza n condiiile existenei unui nivel optim de
testosteron. Are secreie pulsatil dar fr oscilaiile importante de
concentraie care se remarc la femeie
Este stimulat de GN-RH i inhibat de tstosteron

LH hormonul luteinizant

Glicoprotein format din dou lanuri: alpha fr aciune hormonal

i beta care deine aciune hormonal
La femeie:
crete in perioada preovulatorie ziua a 14-a a ciclului menstrual i
stimuleaz ovulaia
Este stimulat de Gn-RH care la femeie are 2 tipuri de secreie: una
continu, de fond i una ciclic cu creterea important a GN-RH
urmat de creterea LH la ovulaie
Pentru LH exist un feed-back pozitiv prin care creeterea preovulatorie
de estrogeni declaneaz vrful medio-ciclic de LH i un feed-back
negativ prin care concentratia continuu crescut de estrogeni asociat
cu progesteron inhib secreie de LH

TIROIDA

Anatomia glandei tiroide

Apectul microscopic al foliculilor

tiroidieni

Hormonii tiroidieni n organism

BIOSINTEZA HORMONILOR TIROIDIENI

Tiroida este stimulat de TSH pentru a produce 2 hormoni activi, Tiroxina (T4)
and triiodotronina (T3) n prezena iodului. Exist 6 etape n producia de
hormoni tiroidieni:
1.
Iodul circulant este transportat activ din sngele capilar n tirocite ci
ajutorul a doi transportori specifici: NIS and Pendrina.
2.
Iodul ca ion negativ este superoxidat de ctre enzima tirozin-peroxidaza
(TPO) i este cuplat cu rezidurile de tirozin care se gsesc nglobate n
molecula de tiroglobulin. Se ajunge astfel la compuii MIT (monoiod
tirozin) i DIT (diiodtirozin)
3.
TPO catalizeaz apoi cuplarea moleculelor de MIT i DIT pentru a forma
tironinele: tetraiotironina tiroxina (T4) , triiodtironina (T3) T4 i T3 rmn
pe tiroglobuin pn n momentul n care este necesar eliberarea lor.
Tiroglobulina este atunci adus prin pinocitoz la superafaa marginii n
perie a celulelor tirodiene sub forma unor mici picturi.
4.
Proteoliza tiroglobulinei are loc cu ajutorul unor proteaze/ peptidaze
situate la nivelul lizizomilor i hormonii tiroidieni sunt eliberai n capilare.
Formele necuplate de MIT i DIT sunt deiodinate i aminoacizii rezultai
servesc pentru resinteza tiroglobulinei, iar iodul intr ntr-o rezerv care
este imediat accesibil unei noi sinteze

Metabolismul iodului n celulele tiroidiene

TSH semnaleaz via TSH receptor i controleaz expresia NIS la nivelul membranei bazale a tirocitelor.
Nis trasnport iodul din snge n tirocite. Trasportul iodului pn la polul apical al tirocitelor, acolo unde
are loc practic iodarea este controlat probabil de pendrin i AIT. Iodul este superoxidat i apoi
organificat (cuplat cu tirozina) de ctre peroxidaza folicular i o enzim oxidant DUOX care produce
H2O2. tiroglobulina conine MIT, DIT, T3, i T4 sub forma de stoc, care este eliberat la necesitate. Toate
procesele implicate n formarea hormonilor tiroidieni sunt controlate de TSH i unele de ctre iod (ex.
Excesul de iod poate bloca eliberarea de hormoni tiroidieni)

Reglarea prin feed-back n cadrul axului

Hipotalamus
Hipofiz- Tiroid
TRH
Thyrotropin releasing hormone hipotalamus i stimuleaz
eliberarea de TSH de la nivelul hipofizei. TRH este un
pripeptid care impreun cu dopamina i somatostatina
controleaz secreia i eliberarea de TSH dependent de
doz.
Disfuncia TRH poate produce reducerea sintezei de TSH
i hipotiroidismul denumit teriar.
Hormonii tiroidieni controleaz negativ mai ales sinteza i
secreia de TSH printr-un feed-back clasic i ntr-o mai
mic msur influeneaz nivelul de TRH.

ACTIUNILE HORMONILOR TIROIDIENI

OH

Step down

Step up

OH

NH

METABOLISMUL HORMONILOR TIRODIENI

OH

T4

rT3
R

3,3-T2

OH

NH

R=
O

OH

T3

OH

DEIODINAZA TIP 3
I

DEIODINAZA TIP 1
I 2

ACIUNI SPECIFICE ALE HORMONILOR

TIROIDIENI: METABOLICE
Regrarea metabolismului bazal (BMR).
Creterea consumului de oxigen n
majoritatea celulelor organismului.
Aciuni permisive: creterea sensibilitii
tisulare la catecolamine cu creterea:
lipolizei, glicogenolizei, i gluconeogenezei.

HORMONII TIROIDIENI MECANISM DE

ACTIUNE
Difuziune prin membrana celular datorit lipofiliei sau
transport activ? (la om s-au descris transportori)
Deiodinarea T4 la T3
T3 se leag de receptorul specific nuclear
Activarea receptorului nuclear crete sinteza de ARN i
sinteza de proteine prin care fiecare celul este
programat s rspund la aceti hormoni.
Cresc Na/K aATP i turn-overul ATP
Creterea consumlui de oxigen la nivelul mitocondriilor
Efecte calorigetice

ACTIUNILE HORMONILOR TIROIDIENI

Creterea ratei metabolismului bazal

Creterea produciei de cldur prin stimularea numrului i
activitii pompelor Na/K ATP-az
Stimularea sintezei de proteine
Stimularea creterii oaselor lungi de manier sinergic cu GH
Stimularea maturrii neuronale
Creterea numrului receptorilor de catecolamine
HT sunt eseniali pentru dezvoltarea i diferenierea tuturor celulelor
organismului
Cretrereacatabolismului lipidic / lipoliz
Creterea captrii intestinale, a glicogenolizei i neoglucogenezei
dar i a catabolismului glucozei pentru consumul energetic

Cretere, dezvoltare, reglarea temperaturii corpului, reglarea

metabolismului energetic

SUPRARENALA

HISTOLOGIE

ZONA
GLOMERULATA
ZONA FASCICULATA
ZONA RETICULATA

Steroidogeneza

BIOSINTEZA DE
STEROIZI IN
SUPRARENALA

CIRCULATIA PLASMATICA A STEROIZILOR SUPRARENALI

Steroid

Cortizol

Rata de
productie
8-25 mg/24 ore

Proteina de
legare
Corticosteroid-binding
Globulin (CBG)

Transcortina 90

%
fractiun
e libera
3-10 %

Concentratie
plasmatica
ng/ml
20-140 (F)
40-180 (B)

%
Si albumina

Aldosteron
DOC

0.15 mg/24 ore

0,6 mg /14 ore

Transcortina:
20 % aldo si 60 %
DOC
Albumina:
40 %ald si 36 %DOC

DHEA
DHEA-S
Testosteron

0,7 mg /14 ore

(F)
6-8 mg /24 ore
0,23 mg/24 ore
(F)

SHBG
TeBG
Sex hormone
binding globulin

Progesteron
Estradiol
(conversie)

Transcortina
SHBG

40 %
aldo
24 %
DOC

0,15 - 0,17
0,15 0,17

5,34 1,57
1130 (F), 1260 (B)
0,48 0,14 (F)
5,59 1,51 (B)
11,8 7 (F)
0,18 0,1 (B)

RECEPTORUL DE STEROIZI
1

NH2

COOH

Domeniu de transactivare regleaza activitatea de

transcriptie a ADN
Domeniu de leagre la ADN faciliteaza localizarea nucleara,
dimerizarea receptorului si activarea transcriptiei
Domeniu de leagre a steroidului care are si actiuni de localizare
nucleara, dimerizare
Zona din domeniul de legare a ligandului care interactioneaza cu
proteinele chaperone de tipul heat shock proteine si contine
deasemeni potential de stimulare a fenomenului de transactivare

Functionarea receptorilor de steroizi

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel

metabolic controlat
Metaboismul hepatic
al glucozei
Metabolismul
periferic al glucidelor

Actiuni si implicatii
Cresterea neoglucogenezei si a raspunsului hepatic la alti
stimulatori ai neoglucogenezei:catecolamine, glucagon)
Crestera aportului de substrat pentru neoclugogeneza prin
catabolismul proteinelor si eliberare de AGL
Reducerea captarii glucozei de catre tesuturi cu rezistenta
secunadara la insulina

Metabolismul lipidelor Cresterea lipolizei si eliberarii de acizi grasi liberi

Efect lipogenetic direct prin stimularea apetitului si
hiperinsulinism
Cresterea depozitelor adipoase in anumite zone ale
corpului (fata, torace, abdomen, zona interscapulara

Metabolismul
proteinelor

Cresterea catabolismului proteinelor

Inhibitia captarii aminoacizilor de catre tesuturi

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI

Tesut sau nivel

metabolic controlat

Actiuni si implicatii

Tesutul conjunctiv

Inhibitia actiunii fibroblastilor, pierderea de colagen:

excesul de glucocorticoizi reduce procesul de vindecare,
determina subiterea tegumentelor si eventual formare
de vergeturi

Metabolismul
calciului

Inhiba absortia intestinala de calciu, cresc nivelul de

vitamina D si fosfor ceea ce antreneaza eliberera de PTH

Osul

Inhibitia producerii de colagen, stimularea activitatii

osteoclastelor si potentarea actiunii PTH, ceea ce explica
osteoporoza secundara excesului de glucocorticoizi

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI
Tesut sau nivel
metabolic controlat

Actiuni si implicatii

Crestere

In concentratii fiziologice stimuleaza cresterea

In exces glucocorticoizii determina efecte catabolice,
reduce GH, somatomedinele si inhiba cresterea.
Tratamentele cu doze mari de glucocorticoizi in copilarie
pot compormite definitiv prognosticul de crestere

Eritropoeza

stimulare

Leucopoeza

Stimularea eliberarii PNN din maduva osoasa

Reducerea lomfocitelor, monocitelor circulante, reducerea
migratiei macrofagelor si a proceselor inflamatorii
Efecte antiinflmatorii si crestrea susceptibilitatii la infectii
in hipercortizolism

Sistemul imunitar

Inhibitia tuturor factorilor implicati in raspunsul imun:

migratia macrofagelor, eliberarea prostaglandinelor,
procesarea si prezentarea antigenului, productia de
anticorpi, eliberarea de interleukine1,2, interferon
gamma,CSF, TNF, inhibitia eliberarii de histamina,
serotonina si bradikinine, activatorul plasminogenului

GLUCOCORTICOIZII - ACTIUNI
Tesut sau nivel
metabolic controlat
Sistemul cardiovascular

Actiuni si implicatii

Pot determina hipertensiune

Aparatul excretor

Cresterea fluxului plasmatic renal si a filtratului

glomerular
Antagonsim functional fata de ADH

Sistemul nervos si
comportament

Deficienta de glucocorticozi determina astenie psihica si

depresie
Excesul de glucocorticoizi determina initial euforie

Glande endocrine

Asigura controlul prin feed-back a sistemului CRH/ACTH

Tiroida: inhiba raspunsul TSH la TRH si conversia T4 in T3
Gonade: inhiba raspunsul LH si FH la LH-Rh
Reduc GH
Medulosuprareala: stimuleaza productia de NE si E
activind tirozin-hidroxilaza

Alte actiuni

Cresterea secretiei gastrice acide cu aparitia ulcerului

peptic la doze mari
Cresterea presiunii intraoculare

CONTROLUL SECRETIEI DE
GLUCOCORTICOIZI

CRH 41 AA si provine din clivarea pre-pro CRH cu 192 AA

neuronii secretori de CRH sunt situati in regiunea parvocelulara a
nucleului
paraventricular si se proiecteaza in zona eminentei
mediane
zone centrale in care s-a identificat CRH: talamus, cortex, cerebel,
maduva unde functioneaza ca neurotransmitator
Alte zone: stomac, pancreas, placenta, CSR, MSR cu functii
neelucidate
CRH moduleaza la nivel cerebral rspunsul la stress: eliberarea de
NE,E, glucagon
CRH inhiba GH, Gn, secretia gastrica acida, si alimentarea.
CRH are efect excitator asupra SNC

ADH stimuleaza secretie de ACTH la stress

CONTROLUL SECRETIEI DE GLUCOCORTICOIZIRECEPTORUL DE ACTH si MSH

Receptor

Ligand

Distributie in
tesuturi

Observatii

MC1- R

MSH/ACTH > MSH

Melanocite+++

Stimuleaza
acumularea de
melanina

ACTH - R

ACTH (18p11.2)

Suprarenala ++
+

MC3 - R

MSH> MSH/

Placenta si
hipotalamus++
+

MSH/ACTH
MC4 - R

MSH/ACTH/ MSH/ MSH Hipocamp/hipot

alamus/talamus

MC% - R

MSH > MSH/ACTH>

MSH

Muschi
scheletic,
plamini, splina,
creier

Inhiba senzatia de
foame- mutatia genei
MC4-R determina
obezitatea cea mai
freceventa de cauza
genetica

ACTH CARACTERISTICI ALE SECRETIEI

DETERMINATE DE CRH

Neuronii secretori de CRH au o activitate ritmica intrinseca

ritmul nictemeral: lumina /intuneric se stabileste intre 3-8 ani functie
expunerea la lumina si implica secretii de CRH-ACTH-Cortizol
initial
intre 3-4 dimineata cu maxim intre 6-8 dimineata
- Ritmul nictemeral poate fi modficat de stress mai ales intens
- stressul prelungit altereaza ritmul
- depresia endogena anuleaza ritmul, cu nivel oermanent crescut
de CRH-ACTH
- ciprohepatadina inhiba ritmul CRH-ACTH
ritmul generat de alimentatie este important la animale: CRH-ACTH
Cortizolul cresc ininate de mese
secretia de stress
feeb back negativ exercitat de cortizol asupra CRH-ACTH initial
asupra
eliberarii si dupa un timp asupra sintezei POMC. Se
manifesta in cadrul tratamentului prelungit cu glucocorticoizi

Secreia se stress
a
glucocorticoizilor

ROLUL SI CONTROLUL ANDROGENILOR

SUPRARENALI

ACTH stimuleaza in mod normal biosinteza

de androgeni suprarenali
ADRENARHA: cresterea DHEA-S la virsta de
8 ani anticipeaza pubertatea si este
independenta de gonadotropi, ACTH sau AVP
AASH CASH hormon hipofizar specific
secretat inainte de declansarea pubertatii
Maturarea anumitor sisteme enzimatice
implicate in biosinteza de androgeni

ROLUL SI CONTROLUL
MINERALOCORTICOIZILOR

ALDOSTERONUL
creste permeabilitatea celulara pentru Na prin cresterea numarului de canale apicale de
Na
si a conducatantei acestora
stimuleaza generarea de ATP la nivel mitocondrial funizind energie pentru pompa Na+ /
K+
ATP-aza
stimuleaza activitatea pompei Na+/ K+
stimuleaza independet de schimbul na/K excretia de K actionind asupra unei pompe
independente de K sau asupra permeabilitatii membranei luminale pentru K+
stimuleaza eliminarea ionului de H+
sedii de actiune:
rinichi: efectul depinde de cantitatea de Na+ filtrata si in hiperaldosteronismul primar
intervine fenomenul de scapare care nu se manifesta in hiperaldo
secundar

- efectul de eliminare a K depinde de cantitatea de Na filtrata nu are fenomen de

scapare

- aldosteronul creste eliminarea de Ca

- aldosternul nu actioneaza direct asupra reninei ci creste fluidul extracelular si

fluxul plasmatic renal inhibind renina
- alte sedii: glandele salivare, intestinul subtire, colonul, glandele sudoripare

ROLUL SI CONTROLUL
MINERALOCORTICOIZILOR

RENINA: enzima proteolitica produsa de aparatul juxtaglomerular clivata din

prorenina
cu 380 AA in renina cu 340 AA
se mai produce in zona glomerulosa actionind paracrin pentru stimularea
expresiei genelor care codifica P450 11AS si P450 11
Factori care cresc sinteza de renina: depletia Na, hipotensiunea, ortostatismul,
vasodilatatoarele, kalicreina, opiaceele, stimularea
Renina scindeaza angiotensiogenul (substratul reninei) preteina glicozilata
eliberind angiotensina 1 cu 10 AA
Enzima de conversie se gaseste in plamini si vase si converteste angiotesnina
1 in
Angiotesina 2 cu 8 AA stimuleaza steroidogeneza in zona glomerulosa prin IP3
Ionul de K+ stimuleaza direct sinteza de aldosteron prin depolarizarea
membranelor celulare si facilitarea intrarii Ca in celule si inhiba renina
Inhibitorii enzimei de conversie sunt analogi ai substratului enzimei de
conversie angiotensina 1

FIZIOLOGIA TESTICULULUI

Testiculul
repere
anatomice

TESTICULUL HISTOLOGIE

TESTICULUL principalele structuri funcioanle

Spermatogeneza

Mecanismul de aciune al testosteronului

EFECTELE ANDROGENILOR prenatal

ANDROGENI
IMPLICATI

ACTIUNE

CANALELE
WOLF

stimular
e

Dezvoltarea OGI, epididim, canale

deferente

SINUS UROGENITAL

DHT

stimular
e

Dezvoltarea tuberculului genital, a

glandului, fuziunea plicilor uretrale si
genitale cu formarea scrotului,
dezvoltarea prostatei

HIPOTALAMUS
FETAL

T
aromatiza
t in
Estradiol

stimular
e

Dezvoltarea sexului neuro-hormonal

masculin cu secretie continua de LH-RH
( lunile IV-VI)

SISTEM
NERVOS
CENTRAL

T, DHT, E2

stimular
e

Sexualizarea neuro-comportamentala
cu creerea unui promordiu de sex
masculin care va fi dezvoltat
educational si stimulat prin androgeni
la pubertate si in viata adulta

TESURI TINTA

REZULTATE

EFECTELE ANDROGENILOR neonatal,

pubertar
ANDROGENI
IMPLICATI

ACTIUNE

REZULTATE

NEONATAL

T, DHT

stimular
e

Pragatirea tractului genital pentru

stimularea ulterioara de la pubertate si
la virsta adulta

PUBERTATE
ORGANE
GENITALE
INTERNE

T, DHT

stimular
e

Stimulare pentru realizarea morfologiei

de la adult

ORGANE
GENITALE
EXTERNE

T, DHT

stimular
e

Stimulare pentru realizarea morfologiei

de la adult

FOLICULI
PILO-SEBACEI
Laringe
Schelet
Sistem
muscular

DHT

stimular
e

Dezvoltarea pilozitatii androgen

dependente si stabilirea ariei
caracteristice de distributie
Dezvoltarea laringelui cu voce
caracteristica
Dezvoltarea scheletului dupa model
masculin
Dezvoltarea musculaturii dupa model
masculin

TESURI TINTA

EFECTELE ANDROGENILOR metabolice

ANDROGENI
IMPLICATI

ACTIUNE

Metabolism
proteic

stimular
e

Anabolism proteic si deprimarea

catabolismului

Metabolismul
lipoproteinelo
r

stimular
e

Cresterea nivelului LDL, scaderea HDL

Hematopoeza

stimular
e

Stimularea hematopoezei

Controlul
secretiei de
gonadotropi
Comportamen
t sexual

T/E
DHT

stimular
e

Controlul negativ al LH-RH, LH, +/- FSH

Stimularea dorintei sexuale si a
troficitatii corpilor cavernosi

TESURI TINTA

REZULTATE

OVARUL

OVARUL

OVULATIA

ACTIUNILE ESTROGENILOR
TESUTURI TINTA

ACTIUNI

MIOMETRU SI
ENDOMETRU

Proliferarea miometrului si dezvoltarea receptorilor pentru

progesteron si ocitocina
Stimularea dezvoltarii stratului functional al endometrului,
a vaselor, glandelor si stromei

COLUL UTERIN

Stimularea productiei de apa si mucopolizaharide la

nivelul glandelor colului uterin cu formarea unui mucus
filant care permite ascensiunea spermatozoizilor in
perioada ovulatiei

VAGIN

Stimularea proliferarii mucoasei vaginale si a acumularii

de glicogen care permite acidifierea pH-ului vaginal cu
efect de segregare a apermaotzozilor mai puitn viabili si
rol antibacterian

GLANDA MAMARA

Proliferarea ductelor si stromei glandulare, dezvoltarea

receptorilor pentru progesteron

ACTIUNILE ESTROGENILOR
Hipotalamus

Crestera exponentiala a E2 preovulator determina stimularea

secretiei de LH-RH medioclice care declanseaza ovulatie
Reducerea temperaturii bazale prin actiune centrala

Hipofiza

Acumularea de LH in celulele gonadotrope din hipofiza si inhibitia

FSH

OS

Stimularea cresterii si a maturarii osoase si dezvoltarea

morfotipului feminin la pubertate. Stimularea acumularii de masa
osoasa, prevenirea osteoporozei

Metabolismul
proteic

Cresterea sintezei de proteine, in particular a proteinelor

transportoare pentru diferiti hormoni si a factorilor de coagulare,
stimularea sintezei de IGF-1

Metabolismul
glucidic

Estrogenii naturali pot creste toleranta la glucide, cei sinteticiethinilestradiolul o scad

Metabolismul
lipidic

Estrogenii naturali cresc semnificativ HDL-col si trigliceridele

Realizeaza dispunerea adipozitatii dupa modelul feminin pe
abdomenul inferior, coapse si solduri

ACTIUNILE ESTROGENILOR
TESUTURI TINTA

ACTIUNI

MIOMETRU SI
ENDOMETRU

Inhibitia contractilitatii endometrului

Stimularea transformarii secretorii a stratului functional
al endometrului, prin dezvoltarea in continuare a vaselor,
glandelor si stromei, pregatind endomterul pentru nidatie
si hranirea zogotului in faza histiotrofa

COLUL UTERIN

Inhibitia productiei de apa si stimularea celei de

mucopolizaharide la nivelul glandelor colului uterin cu
formarea unui mucus dens care impiedica penetratia
spermatozoizilor la un interval mai mare de la ovulatie

VAGIN

Stimularea descuamarii mucoasei vaginale

GLANDA MAMARA

Proliferarea acinilor mamari. Impreuna cu estrogenii,

prolactina, insulina, cortizolul pregateste glanda mamara
pentru lactatie

ACTIUNILE PROGESTERONULUI
Hipotalamus

Cresterea temperaturii bazale prin actiune centrala

Hipofiza

Inhibitia productiei de LH si FSH

OS

Actiunea trofica asupra osului este probabila dar nu demonstrata

Metabolismul
proteic

Fara efecte probate

Metabolismul
glucidic

Scade toleranta la glucide

Metabolismul
lipidic

Creste apetitul si faciliteaza depunerea de lipede de rezerva

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

Receptorii de
FSH si LH sunt
cuplati cu
proteina G

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

HORMON

LOCUS GENETIC

BOLI LEGATE DE DEFECTUL

GENETIC

6Q21.1-Q23

Deficitul de hormoni
glicoroteici

hCG

19q13.31

Infertilitate

FSH

11p13

Deficit isolat de FSH

19q13.32

Deficit isolat de LH

SUBUNIT

LH

CONTROLUL FUNCTIEI OVARIENE

LH se leag de receptorul
specific de la nivelul tecii
interne i stimuleaz secreia
de testosteron
FSH se leag de receptorul
specific de pe celulele tecii
granuloase i stimuleaz
enzima denumita aromataz
care transform testosteronul
n estradiol
Principiul 2 hormoni tropi 2
celule

CICLUL OVARIAN

CICLUL OVARIAN

CICLUL OVARIAN
1.
2.
3.

4.

5.
6.

Ciclul ovarian are o durata medie de 28 de zile i este centrat de ovulaie

care survine n ziua a 14-a
n prima parte a ciclului ovarian FSH-ul stimuleaz secreia de estrogeni
care crete progresiv atingnd un maxim de 200 pg/ml in ziua a 13-a
Creterea estrogenilor determin prin feed-back pozitiv descrcarea de
GN-RH de la nivelul hipoalamusului care la rndul su determin o
descrcare masiv de LH acumulat pn atunci n hipofiz
Creterea brusc de LH determin ovulaia, iar tecile intern i
granuloas se plicatureaz i se transform n corpul galben care
secret progesteron i estrogeni. Estrogenii i progesteronul determin
inhibiia prin feed-back negativ a secreiei de LH i FSH
Corpul galben are o durata de via genetic limitat de 14 zile dup care
se atrofiaz, nu mai produce hormoni i se transform n corpus albicans.
Dac se produce fecundaia zigotul produce un hormon cu structur
similar cu cea a LH, care menine viaa corpului galben, secreia de
estrogeni i progesteron, hormoni care sunt necesari meninerii sarcinii.

CICLUL ENDOMETRULUI
1.
2.
3.
4.
5.

In prima parte a ciclului endometrul crete n grosime sub

aciunea estrogenilor i i dezvolt sistemul vascular i glandele
endometriale
Dup ovulaie endometrul continu s se dezvolte, mai ales
componenta glandular, glandele coninnd substane nutritive
pentru produsul de concepie
Dac se produce fecundaia, zigotul se va hrni cu substanele
nutritive din glnadele endometriale pn cnd se va dezvolta
placenta
Dac nu se produce fecundaia corpul galben nu mai produce
estrogeni i progesteron, iar endometrul, care depinde de aceti
hormoni, se distruge i se elimin sub forma menstruaiei.
La menstruaie hormonii estrogeni i progesteronul sunt foarte
sczui nu exist feed-back negativ asupra sistemului hipotalamohipofizar i ciclul se reia prin creterea FSH i a estrogenilor
pentru a permite o nou ovulaie