Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bolile Inflamatorii Intestinale Idiopatice
Bolile Inflamatorii Intestinale Idiopatice
Definitie si clasificare
afectiuni inflamatorii cronice ale tractului gastrointestinal
etiologie necunoscuta,
datorate unui dezechilibru intre factorii ce activeaza raspunsul imun al gazdei (flora comensala, antigene
alimentare, stimuli inflamatori endogeni) si mecanismele de aparare/reglatorii ale gazdei care mentin
integritatea mucoasei si reduc raspunsul inflamator; acest dezechilibru are ca rezultat activarea
persistenta si exacebata inflamatiei intestinale
Nu exista un test unic de diagnostic
Dg se face pe baza unei combinatii operative de trasaturi clinice, endoscopice si histologice
~10-15% din cazuri: colita nedeterminata sau inclasificabila
Crohn
Istoria naturala
Perceptie gresita
boli rare, istorie naturala blanda, care vin (pusee inflamatorii) si pleaca (remisiune), benigne in Romania
(!), nu determina disabilitati/complicatii semnificative, nu afecteaza speranta de viata, nu necesita interventii
terapeutice/expertiza de anvergura
Boli invalidante, costisitoare, putin cunoscute in societate, in lumea medicala, diagnosticate tardiv si tratate
necorespunzator
o sursa importanta de incapacitate de munca si costuri notabile personale si societale
Epidemiologie
Afectiuni ubicvitare
Incidenta anuala:
BC: 5 cazuri/100 000 loc/an
RCUH: 10 cazuri/100 000 loc/an
Prevalenta:
BC: 10-100 cazuri/100 000 loc
RCUH: 35-150 cazuri/100 000 loc
Ampla variabilitate geografica: arii cu frecventa mare (Europa N-V, America de Nord) si arii cu frecventa
redusa si comportament clinic benign (S-E Europei, Orientul Mijlociu, America Centrala si de Sud, Africa,
Asia S-E), gradientul intre aceste arii ajunge pana la 10-12x
Tendinte temporale: cresterea incidentei b. Crohn
Ambele sexe egal afectate
Incidenta in raport cu varsta este bimodala: un prim varf al incidentei la adultul tanar (15-30 ani), un al doilea
varf intre 55 si 70 de ani
Romania
1-0,5/100.000 loc/an
2004 vs 2011 incidenta si prevalenta a crescut!
(modificari dieta, nivel igiena & sanitatie, vaccinari/imunizari etc)
Epidemiologie
Factori rasiali si etnici: boala este mai frecventa la rasa alba si la evrei vs. non-evrei
Factori de mediu: dietetici (durata redusa a alaptarii, dieta bogata in alimente prelucrate termic excesiv
si dulciuri rafinate, consumul redus de fructe si legume), fumatul (BC este de 2-4x mai frecventa la
fumatori, iar rata recidivei postoperatorii e dubla la fumatori, in timp ce RCUH este de >2x mai
frecventa printre nefumatori !!!), apendicectomia (in RCUH; eliminarea rolului protector asupra
sistemului imun intestinal)
Agregarea familiala a IBD este un fenomen epidemiologic recunoscut:
risc 15x (RCUH) si 35x (BC) mai mare printre rudele de gradul I
Factori de mediu initiatori: flora microbiana comensala Interactiunea flora/gazda la nivelul barierei
epiteliale intestinale
II.
III.
Factori genetici
3
SNPs altereaza expresia/functia genelor influentand fenotipul unui individ (confera variabilitate
genetica indivizilor speciei influentand culoarea parului, ochilor, prezenta unor afectiuni, raspunsul la
terapie = farmacogenomica)
Factori de mediu
2 ipoteze etiopatogenice majore privind antigene initiatoare (trigger) din mediul intestinal (microbiene,
alimentare)
a). Ca raspuns adecvat la un agent patogen specific, inca neidentificat (micobacterium paratuberculosis,
virusul rujeolic, listeria monocitogenes)
b). Ca raspuns inadecvat, excesiv la o expunere antigenica normala (comensala) crescuta
Escherichia coli
Diplostreptococus
Fusobacterium necrophorum
Shigella
Helicobacter hepaticus
Virusi RNA
Crohn
Mycobacterium paratuberculosis
Mycobacterium kansasii
Paramixovirus
Listeria monocytogenes
Chlamidia
Reovirusi RNA
Forme L de Pseudomonas maltophilia
Bacteriile luminale comensale induc inflamatia intestinala in BII prin initierea si perpetuarea unui raspuns imun
aberant atunci cind exista anomalii ale imunoreglarii (dezechilibru intre moleculele pro si antiiinflamatorii din
mucoasa intestinala) cu pierderea tolerantei la bacteriile luminale si stimularea cronica a raspunsului imun
Anatomie patologica
Boala Crohn
Endoscopie
ulceratia aftoida
ulcere profunde
piatra de pavaj (cobblestone)
pseudopolipi
distributie segmentara, asimetrica, discontinua (mucoasa normala intre leziuni)
Histopatologic
infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
colagenizare (fibroza)
ulceratii
fisuri
granulomul de tip sarcoid: 15-35% din endobiopsii; 50-60% din piesele de rezectie = marca, semnatura
histo a bolii Crohn
caracter transmural al leziunilor
Anatomie patologica
RCUH
Histopatologic
infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
predominanta neutrofilelor
criptita si abcesul criptic
ulceratii superficiale
depletia de mucus
anomalii arhitecturale ale glandelor
Manifestari clinice
Boala Crohn
BC ileo-colica (40%)
BC perianala
forma stenozanta
Atentie!
Diaree + durere abd + scadereSimptomele caracteristice BC intestin subtire:
diaree + durere abdominala + scadere ponderala stare subfebrila
Simptomele caracteristice BC colonice:
diaree + HDI + durere abdominala stare subfebrila scadere ponderala manifestari perianale
& extraintestinale
Simptomele caracteristice BC localizata la tractul digestiv superior:
disfagie, odinofagie, scadere ponderala
sindrom dispeptic (durere/disconfort epigastric, greata, varsaturi)
in G + febra/stare subfebrila
!!! + manifestari perianale si extraintestinale autoimune
Diareea
caracter diurn si nocturn
voluminoasa (IS) sau de volum redus, cu scaune numeroase, frecvente, tenesme, defecatie
imperioasa (colon)
Durerea abdominala
exprima pasajul printr-un segment intestinal stenozat (crampe postprandial/preced defecatia,
distensie abdominala, masa palpabila)
exprima inflamatia seroasei peritoneale (vaga, difuza, de tip visceral)
Manifestari constitutionale si extraintestinale
scadere ponderala (>20%Gi la ~20% pacienti), febra, astenie/fatigabilitate
manifestari extraintestinale: eritem nodos, uveita, artrita
Crohn
Crohn
Scoruri de activitate
Crohns Disease Activity Index (CDAI) - 8 variabile x factori (diaree, durere, stare generala, complicatii,
Ht, antialgice, mase abd, G)
- cuprins intre 0-600
- < 150 remisiune
- 150-200 activitate blanda
- 200-450 activitate moderata
- 450-600 activitate severa
Manifestari clinice : RCUH
Manifestarile clinice in RCUH se coreleaza cu extensia si severitatea bolii
Manifestarile clinice sunt relativ monotone (localizare strict colonica)
Manifestarile clinice caracteristice sunt:
diaree sanguinolenta
tenesme rectale, senzatie de defecatie imperioasa, proctalgii
hemoragie inferioara = rectoragii
durerea abdominala
10
Atentie!
Diaree+sange+exudat muco-purulent+tenesme+defecatie imperioasa
Formularea corecta a diagnosticului RCUH
RCUH - extensie - severitatea puseului inflamator - forma clinico-evolutiva - complicatii intestinale
& extraintestinale
Exemplu: RCUH - extinsa la colonul stang - puseu moderat de activitate - forma cronica recurenta complicata cu eritem nodos
stabilirea extensiei (endoscopic si radiologic)
stabilirea severitatii activitatii
stabilirea formei clinico-evolutive
complicatii intestinale si extraintestinale
Extensia bolii
Proctita si procto-sigmoidita
Colita stanga
Colita stanga extinsa
Pan-colita
Severitatea puseului inflamator Truelove & Witts
usoara-moderata
severa
fulminanta
11
Diagnostic
Diagnosticul RCUH si BC este fundamentat pe asocierea criteriilor endoscopice si histopatologice intrun context clinic evocator
Diagnostic diferential
apendicita acuta
colite infectioase inclusiv TBC intestinala
limfom intestinal
colite microscopice (colagenica, limfocitara)
colita ischemica
polipi si cancer colorectal
12
colita pseudomembranoasa
diverticulita
hemoroizi, fisuri anale
Diagnostic diferential RCUH vs. Boala Crohn
Complicatii intestinale
HDI severa
Megacolon toxic
Perforatia intestinala - peritonita
Stenozele
Fistule si abcese
Manifestari perianale
Cancerul colorectal
Complicatii extraintestinale
Cele mai frecvente sunt asociate cu puseul de activitate al bolii inflamatorii intestinale si sunt controlate
prin tratamentul eficient al acestuia (artrita, uveita, eritem nodos, pioderma gangrenosum)
O serie de manifestari extraintestinale particulare evolueaza independent de inflamatia intestinala
(spondilita ankilozanta, colangita sclerozanta primitiva, amiloidoza renala)
Artrita (colitica sau sacroileita/spondilita ankilozanta)
Complicatii cutanate (eritem nodos, pioderma gangrenosum)
Complicatii oculare (irite, episclerite)
Complicatii hepato-biliare (colangita sclerozanta primitiva, colangiocarcinom)
Complicatii reno-urinare (amiloidoza, infectii urinare, hidronefroza)
Complicatii tromboembolice
Tratament
Clase de medicamente: indicatii, mecanism, doze, RA
13
14
RA: 15% din pacienti dezvolta RA severe ce impun intreruperea tratamentului (greata, varsaturi,
anorexie, cefalee, rash, anemie hemolitica, impotenta, infertilitate etc.)
Corticosteroizii
Indicatie: tratamentul pe termen scurt al formelor moderat-severe si fulminante
Doza: prednison 40-60 mg/zi sau budesonid 9 mg/zi pana la rezolutia simptomelor dupa care
dozele se scad cu 5-10 mg/sapt pana la 20 mg, apoi cu 2.5-5 mg/sapt pana la ntreruperea
tratamentului
In formele fulminante/intoleranta orala - administrare parenterala, 40-60 mg/zi n doze divizate
sau n perfuzie continua
Raspuns spectacular: ~85% la 7-28 zile
CS sunt ineficienti in mentinerea remisiunii
Mecanism de actiune: CS intervin in raspunsul inflamator-imunologic intestinal (inhiba
marginatia neutrofilelor, chemotactismul si fagocitoza, interfera cu metabolismul acidului
arahidonic, blocand eliberarea de leucotriene si prostaglandine, diminua producerea citokinelor
proinflamatorii)
Antibiotice
Indicatii: formele bland-moderate ale BC, BC perianala si profilaxia recidivei postoperatorii
Antibioticele cu spectru larg sunt indicate pentru tratamentul complicatiilor supurative ale BC,
sindromului de poluare bacteriana (stenoze, fistule, etc)
Mecanism:
15
Imunomodulatoare
Mecanism actiune: agenti care blocheaz proliferarea, activarea si mecanismele efectorii ale
limfocitelor; ele sunt incorporate in ribonucleotide exercitand un efect antiproliferativ asupra populatiei
de limfocite mitotic active
Indicatii: formele corticodependente, corticorezistente si in terapia de ntretinere, dupa instalarea
remisiunii
Doze:
2-2.5 mg/kgc Aza sau 1.5 mg/kgc 6-MP (instalarea lenta a actiunii - terapia de intretinere);
15-25 mg im MTx sau 4 mg/kgc/zi iv CsA (instalarea rapida a actiunii - terapia de atac a
formelor severe si fulminante, corticorezistente)
Principalul factor limitativ: toxicitate (supresie medulara, pancreatita, neoplazii, toxicitate hepatica,
neurologica, renala, infectii, reactii alergice etc.)
16
Doze & durata: se administreaza trei doze de infliximab a 5 mg/kgc in perfuzie lenta la 0, 2 si 6
saptamani sau adalimumab s.c 160/80 mg sau 80/40 mg la 0 si 2 saptamani
Probiotice
Microorganisme viabile selectionate care, ingerate in alimente sau ca suplimente alimentare, restabilesc
balanta microbiana intestinala, inhiba bacteriile potential patogene, cresc toleranta la bacteriile
comensala si mentin integritate barierei mucosale intestinale.
Indicatii: forme blande-moderate & mentinerea remisiunii
Specii de Saccharomyces nepatogene
Lactobacili (VSL = 3) 4 specii liofilizate
Bifidobacter
Streptococi (salivarius)
E. coli (Nissei)
Individualizarea tratamentului
RCUH
Forme blande-moderate
proctite, procto-sigmoidite
5-ASA topic
forme extinse:
Forme severe
17
Ciclosporina A
Infliximab, Adalimumab
Mentinerea remisiunii
AZA/6-MP
Crohn
MTX
AZA/6-MP
Infliximab, Adalimumab
AZA/6-MP
MTX
Infliximab, Adalimumab
Indicatii chirurgicale
Cele mai frecvente indicatii :
18
forme refractare (tratamentul chirurgical trebuie oferit pacientilor care nu raspund la terapia
patogenica maximala timp de 7-10 zile)
prezenta complicatiilor
19