1-1-2:

Anul I.

1) 1

In CapitaM num.M.ul .5 bout

No. H.

Tin

Districte

41015011111111111111111111

gek

te

10

fer-eoe-t.

Imrit.

&inane,

ewitit.

oteein
v.

MISTRITIk
STRADA DOAIIINRI No. 15 bis
REDRIk St

d'asvpra tipografii: Thiel

CE VOR

Director politic:

& Weiss,

ECORT
miute v6 mai vin
0411.4
LUPUL NFIGRU

Cate

'I]

Servioiul telegrafic
al ziarul

ADEldatur.

'

Berlin, 6 Septemvrie.
.ImpOatul pleadi la 10 ore jum., seara de la Charlotten:
burg la Posen, de ?mule se va intoarce mane seara.

londra, 6 Septemvrie.
Times semnaleazd vn nOri conflict intre Turcia si Bulgaria, 'in privinta tratatalUt de comerf proiectat intre Serbia i Bulgaria.
Bulgaria contesta dreptul Po,qii de, a

lua parte la negociarY.

Cordbiile mobiParis, 6 Septemvrie.
lizate s'ati intors la Tulon.'
70,000 de
Petersburg, 6 Septeinvrie.
oamea vor lua parte la manevrele ce se
vor face in sudul Rusia.
Petersburg, 6 Septemvrie,'
Noul Timp
aJ1 c o mare revolta a isbucnit ta nordul Afganistanulu.
(Havas.)

Bucuresc, 26 August

Ce vor deveni junimistii

,
In. primul

Bucurestf,'Rom4nia
August a bine-voit
a se'ocupa de ziarul Aclevrul. Foarte
puin citita acurn cate-va lunt, foaia
junimista SI a chstigat o mica, importanta, fiind asta-zi; echonl gandifdor nainisteriale.
Voiii lasa la o parte Prima colo.ang
a acestui artic'ol. in care .naus'tra ziarele colectiviste pentru eh atiz ridicat
aparitiunea .A.dvrulqg la ,ingltimea,
until eveuiment.
-N1-1
voitli aMesteca in aceste
ce urf, stnd indifereut fieta cu mdreat nepgsare a organulut guvernamental i cu criticele pOn cu.viincioase ale infocat,,ilor aparatorf at"
regimuld trecut.
Voiti rsPunde numai ultimulut alineat. Sum silit al reproduee n
tregul set, ffind c multt din lectori
nostri de siuur nu Pau coit.
lntr'un an-duoi de regim cinstit
de politica serioaset nu vor nicti
exista gazete, ca Adevhrul, nict persoane
D.. Al. Beklimanu, ridicate
la' 'insemntatea de rl!sturnatori. $2:
colectivivit h loc set,-,mai amble cu

Li)erd de la

19

cao&

ALEXANDR1.

ABONAMENTE
pe 1 an . . Ln. 30

ALEX. V. BELDIMANU.

6 uun
3

16

10

Str4inat. Ln.

DEVIN JUNIY1STII

gogorite, ar fi vicz cuminri dacet s'ar

ocupa de hotiile trecnte i de siluatia
lor viitoare, c'1cZ cat set. stea mult, srafard din budget".
Bine, foarte bine a facut gazeta
oficioas de a dat regimulut prezent
'ma brevet de cinste pentru un termin
de duot ant ; 0,0 pe ct onorabilitatea personala a bArbatilor cart
compun asta-zt ministerul nu da Met'
umbra de indoiald, pe atht regintul
are mare nevoe de acest brevet.
nict pate fi altmintrele pe chtrt
15, locul
vreicto
Marele Coruptor a tot ce se apropie
de El.
Cine a cutezat sa spue
Lascar
Catargiu nu a fost un ministru cinstit ? Niment.
Cinci ant de dinasticism at fost d'ajuns pentru a face
din guvernamentul su un regim necinstit. Concesiunea Crawley si conventiunea comercialti en Austro-Ungaria at fst acte dinastice.
Oare Ion C. Bratianu nu a fost
in primi cinct sat sase am' un miniStru cinstit ?
pout spre-zece ant
de dinasticism
corupt, i rusin6asa sa c5dere de la putere este
cea 'mat vie dovada de starea de
descompunere in care ajunsese partidul bratienist. Conventiunea comer-,
ciala cu Germania i infiinta'rea Domeniul Coroanet sunt acte dinastice.
Dinasticismul este o plant
noash, care otraveste atmosfera, inprejurut s
Cine traeste in mijlocul
el' se corupe, pierde notiunea simtulut moral.
Un exemplu va convinge; nu .pe
redactrit Romania, libere, care nu
m.'incerc at couvinge, dar pe lactwit met.
Precum am,- spus'o mat sus, onorabilitatea barbatilor -cart' ompun
actualul cabinet este bide 8fabillia,
reeunoscut<I, de tot:i. S lwaxn pe fiecare ministru in parte. pe Rosetti;
pe tirbey, pe Carp, si s l vorbliri de nelegiuirile;- de hope. comise
sub guvernul trecut : Indignatiunea
lor va .fi la culme ; ei vor stigmatiza
cu cuvintele cele mat aspre toate aeele murdarif.-Pentru 'ce dar atta
indulgentit fatil ma aces e fapte ?
ceasta pasuire este primul act ,,dinastie si'corupator pe care Consilierif,
,actualt at Tronulut il indeplineic sub
'inspiratitmea i presiunea Palatulut.'
Junimistii ati venit la putere. ,c
un", capital foarte resirtms
lor ppIii ui inerederea.

veranuluf

Aceasta feciorie se va terfeli prin

contactul Microbului Dinastic.
In citt priveste increderea Suveranulut, ea constitue slabiciunea lor,
pentru c marea impopularitate de
care se bucura Majestatea Sa se va
reversa i asupra lor.
Da! Intr'o alt tard in care Su-.
veranul este iubit i respectat, fiind
c s'a identificat cu pasurile si bucurule Vret, increderea Coroanet
poate da unlit guvern un mare sprijin ; dar in starea ,in care a ajuns
guvern
spiritul public la not,
care e silit sa declare cit se bucura
numat de increderea Regelut, a semnat prin aceasta adtul sil de condeninare.
e destul 'ca Tara sa stie
ca Carol I tine la un minister, penacel minister sa devie impopular.
Junimistit ati venit la putere cu
un capital de cinste pe care
vor
uza precum
uzat i predecesorif
lor xi serviciul Coranet.
Peste dot ant, nu Vor mat fit
nimi0 cinstitt ; sub impulsiunea demoralizatoare a Palatulut, ei vor fi
Itubdtranili in rele.
Precurn Saturn '10 mar= copif, asa
Carol I man'anca cinstea tuturor Con,

..

august 1888.

SAmbdta" 27

Alex. V. Beldimauu.

ANUNCIURI
1NSERTIE

Hula

RECLAME

I
.

La.

ANUNCILIR1 PE PAG.1V.

Bois,

atunci ce tie astd-zi, adeca

60 b.

apro4pe

tot partidul conservator a avut ondare

d'a lupta contra Domniet streine si eh
in urm, multi din membrit partidulut
ati renegat aceea-ce ar fi trebuit sh fie
titlul lor dc glorie, spre a putea ajunge

'

la putere.
Putem afirma ehiar confratilor nostri
c aceasth trdare a statulutmajor conservator a fast in mare parte, cauza ce
ne-a impins a fonda Adearul si a ne rzma nu pe politiciant oportunistt, ci pe
popor, fiind sigurI eh" el nu ne va trda.
In ce priveste intentiunea d'a rezolva
nodal gordian al cestiunet Dinastice prin
o eonspiratiune nocturnh, o asemene perspectivh poate sh ne indigneze pe not
cari combatern pe Regele Carol, toemat
pentru ch, suntem monarhicl romant, dar
nu intelegem s revolte constiinta elas' tich a celor
cart admiral actal miselesc
de la 11 Tevruarie 186
hict aceea a
Marelut. Chpitan care a incurajat si a
recompensat tot-d'auna trdruaneagam4eth.

+4+

Z0017-al
Zilele acestea Telegraful vorbind de
not si de Epoca, sfirseste prin urmatoarele cuvinte articolul sect intitulat Vorba
:

de clach.

Tara a vezut, intr'atatia ant, eh toate

partidele stint, rend pe read, dinastice
si anti,dinastice: dinastice, cand sunt la
putere, anti-dinastice, cand stint n opozitiune."
Acuzrile i aphrhrile, demmthrile si
jurhmintele de fidelitate in; aceast materie sunt, dect vorba de clach.
De asta-datd, ca mat nict odatd, Tele,graful are dreptate si ceea-ce zice e a!, deverat.
Fericirea teret insh este ch, in afara;
de partide existh iSoporul care, el,
odata n'a fost dinastic i Diet nu tie
ce vrea:
zich dinasticism.
Inselat pe rend de partidele
;disputat si-st disputh puterea, el' remane
neclintit pe teremul
asteptand um
'Domnitor care sh'l ridice din mizeria u
care a rechzut n ultimi 22 , de ant .si
care et nlinicit foleasele, ceflegt ante:

RAFTHALA
._,...
ReSpunzand la cele zise de not in privinta atitUdinet ce luase partidul conserVator fath cu Regele CaroL Epoca a
fault o confuziimo voluntara cand coprinde. pe intreaga opozitiune-unith in
acuzatiunea ce am adus'o conservatorilor.
partidul ,' conservator singur, iar nu
opozitiunea-Unith, n'a voit srt recunoasa
revizuirea constitutiunei din 1884 si, prfn
aceasta, -, a intrat pe calea extra-legalk
.Partidul conservator'. singnr, jar, nu
opozitiunea-unith, S'a abOnut de la 'ale'L
geri, arhtan prin acest fapt, A el Voeste' el ajunga, la putere grin, alte chi.
P.artidul conservator 5i110r, iar ii.0
opozitiunea-unith a desbtitt in nameroase' conciliabule meritele Mat multor
canclidatt'strint si romi;kf, din Care niTel
unul n'a intrunit una:ninzitatea sufragiilor,
Confratii. ,de la Epgct, se ii)la16, hied
eiltnd ,cred ch vor miea, sh ne puna in
contradictiune ea lot insine, citand o
fraza trunchiath 4 id-lut A. Beldimanu,
prlit care l ar delarat, eh conservatoijI n;a..conspirat nict odath, contra
,Regelay. Doracal A. Beldimanu nu .stia
,

www.dacoromanica.ro

Hoare
adus. but ne
lui de-a dreptol i ceeke- vrea el aceea
o spunem not.

&sboittl s'a creArt ofensat fiind-ch um

zis ca se face .g6,houl voluntar al unet
oficine de stiff tendentioase i 'lie sooficina
a dovledi ca. s'a
meaza, a nu
acut echo .el voluntar.
Oficina ste !Epoca care; prin reporterul sea,/ trimite Hesboizdia' lucrurile ,pe
care 41.1 voeste SI le reproduch. Pmminda-le fkird control, Re'sboial se face
Trista meserie es"
l'a le ,ieni codita unut ziar
fitet un ziar independk'
duL h co

AD ENTt RU L
vede ce," R6sboiul a uitat maxima :
Dace, Weal", te credea lumea filosof
Se,"

cretar de comisie pe ling5 poliia orasului Iasi', in

locul d-lui Alexandru Plun, inaintat.
D. Nae I. Stanescu, in functiunea de copist, la
sub-profectura plasof Balta din judetul Dolj, In
locul d-lui C. M. Dimitrescu, destituit.

Citim in Romnul :
Un agent secret urmarea pe d. procuror Horia Rosetti, dar acest agent,
Dr. G. Mileticiu este numit
poate bun la cazarmd, n'a fost un diba- la D.facerea
concursulur, In postul de medic primar
noti
in
Dimancea
Poate c d.
ciii
Th. I. Preda din orasul Craiova, devela
spitalul
Politle, IA a dat instructiuni: proaste nit vacant prin incetarea din viat5, a D-lui Dr. I.
odci nenorocitul agent al naivultii director in loc s prinzg pe procurorele Fabricius.
in cursa pe care voia se, '1 o
D. Teeder Obelesteanu este numit n postal de
cdzut el singur n capcane,.
intendent-casier la spitalul din Botosani, pendinte
D. Procuror s'a prefgcut ea' nu stie de epitropia spitalelor case): S-tulift Spiridon din
nimic si a lgsat pe agentul politienesc
s 's1 esercite meseria pane, ce a putut
*
doltncli probe despre urmarirea ce it se
D. O. D: Iorgulesen, actual revisor in serviciul

.1100II.M.11.111MMIIMMINNIMMIUM11...

Nite marinari portugesi ai fst atacav,

acum ct-va timp de Marocani in Larache
(ceva mai la Sud de Tanger). Acuma gu_
vernul portugez cere ca satisfactie destituirea vice-guvernatorului si a capitanulei
de port, pedepsirea agresorilor i 24 de
salve pentru flaga portugez.
Guvernul din Tanger refuzd aceasta satisfactie j deci exista conflict.

Si se bagg 'n samsarie

Asta nu-i din lucomie

para
Trebue bine sa

Dd model d'economi!

Dada str'nge samsareste

Daca tara caliceste
Nu e treaba :nimenui!
Doar if foloseste lui.
*

Ori gndii ca el averea

Va tine-o aci la noi
SIt
faca inimI rele
sa ventunece pe voi ?
Ai, de, de, s'aceasta-i una!
mai vin
Cte'n minte
Bani pleaca, frate, gheatd
Drept d'aice la Berlin.

Chemarea facuta lui Ristici de cdtre

Regele Milan la Abazzia se interpreteazd
in Belgrad in sensul unel remanierI mi.
nisteriale.
*

In cure'nd se va face in Constantinopole al egerea until patriarh,armenesc Pnd

acuma ai fost pusi candidati, Monsignor
X.
fgcea.
spirtuoaselor, se numeste ajutor-comptabil in serCoren de Lusignau, archiepiscop din 13e.
Astg'zi: d. RosAti posede, acele dovezi vicini casierielor generale de judete, in locul D-lui
W;/Tg._-w,koffi
sietas si Monsignor Bartolomios, epi.scop
sperem ce, le va da pe fate,.
I. Pelinescu, trecut in alta functiune.
din Brussa ; ambele aceste candidaturi cad,
vedea,
D. director al politief a putut
*
De
fiind-ca la o alegere acesti prelati s'a dode aste, data, c spionagiul hu isbutesce
Sunt numiti in justitie:
egal de
tot-cle-una si c este mai lesne a se torD-nu tefan Mladoveanu, actual substitut la triDin Berlin se comunica in mod oficial vedit crt vor obtine un numer
voturi.
tura niste inocenti de ckt a se urmd- bunalul Gorj, procurer la Ialomita, in locul .d-lui logodna principesei Sofia, sora imperatului
Se vor pune candidati Monsignior Iz
ri un procuror.
Fratostiteanu, demisionat.
Germaniei, cu principele hereditar al troarhiepiscop armean din Egipet si
mirlian,
Sperdm c d. ministru se va revolta,
D. D. Ponia, judecator la ocolul Brosceni, junului Greciel. E gred de spus, adaoga
Asichian, starostele unei moMonsegnior
de astg datg, de purtarea agentului
detul Suceava.
ziarul Neue freie Presse de la care impruIsmidt.
din
naStiri
in
locul
lua
mCsuri
urgente
Brosceni,
i
va
ocolul
politienesc
mutam aceast stire, dace aceasta logodnd
D. G. Gorschi, ajutor la
serioase spre a nu se' mai da tristul
Ponia. inaintat.
are o insemmitate politica serioasa. Legaspectacol d'a vedea procurorI, spionatT
D. Al. G. Popovici, ajutor la ocolul Jeletin, jud. turile dinastice nu ad in zilele noastre inde politie.
Tecuci.
fl uente asupra relatiunilor Statelor.
3
D. M. Urlici, ajutor la ocolul OSesci, judetul
Dacg e in functie, directorul politiell
Influente bune vroia poate sa zica ziaDmbovita.
rul austriac.
Starea lu Tascu Telescu, care dupa
D. Al. BillAnescu, ajutor la ocoiul Bechet, judetul
ce a impuscat nu de mult pe iubita lui
Dolj.
Birnicii germani primesc vestea imbu- cu revolverul a tras i asupra sa, merge
ACTE oricIALE
D. Ioan Vines substitut la tribunalul Gorj.
curatoare
ci in acest an budgetul minis- mai bine.
D. M. Segarceanu, judecator la ocolul Horincea terului de resbel nu va fi crescut.
*
D. inginer Mihail Irimescu este numit n postul
Cu toate
de ajutor architectului easel .spitalelor S-tulul Spi- (CovurluI).
se
pentru
vor
acestea
face
mari
cheltueli
Afigin ca maine seara colectivistii -vor
D. N. Teohitrescu, portarel Ia tribunalul Buz5d.
ridon din Iasi.
marina.
D. Horia Rosetti, procurer la tribunalul Ilfev.
la Dacia."
1

pretutindenea

si

INFORMATIUNI

*4*,

D. Gr. Ion Petrescu s'a numit in functiunea de

sef de deposit de tutunuri, in loud D-lui M. Delearnt, demisionat.
D. Alexandru Filipescu, directorul prefecturei. judetului Constanta, este autorisat 5 gereze provisoril afacerile acelei prefecturi pnit la numirea
titularului, in locul d-lul C. Poteca, demisionat.
D. A. Drilgulinescu, fost eontrolor, este numit
controlor fiscal, in locul (1-liff D. Bilciurescu, revocat.
D. L Pelinescu, actual ajutor-comptabil la easieria
de Muscel, se numeste revisor In serviciul exterior
O. D. Iorgulescu,
al spirtuoaselor, in locul
trecut In altit functiune.
D. Amza Strmbeamt, actual sub-comisar pe MAIO
orasului Giurgiu din judetul Vlasea, in funcfunea de comisar, in local d-lui T. Adamescu,
inaintat.
D. Stefan Stitnescu, In functiunea de sub-comisar
pe lngli politia orasului Giurgiu, in locul d-lui
Amza Strmbeanu, inaintat.
D. Ilarian 1. Oprescu, in functiunea de subcomisar pe. liigi poliia orasnlui Giurgin, in locul
d-lui tefan Trandafireseu, destituit.
D. Alexandru Pilun, actual secretar de comisie
pe Ing5 politia orasullif Iai, hi functiunea de subcomisar pe litnga aceeasi poliie, in locul d-lui Ion
V. Petrovicl.
D. Constantin I. Nicolau, in functiunea de se-

Se stie c cardinalul Lavigerie predica

o cruciadd contra sclavie i cd tine intruniri publice si face colecte ri acest scop.
permis a vorbi in terAcest prelat
meni foarte apri fata cu Isla-mul pe care
'1 facea responsabil de sclavia din Africa.
leorman.
Carateodori-Efencli, care e crestin, a facut
*
*
o replica aduc'end citate din Coran uncle
Se disolva consiliele comunelor rurale :
arata ca de si sclavia nu e oprita, precum
Pitmyti (Dolj), Domnita (Rimnicul-Sitrat) Racovita
Sihlele
(Olt),
Profa
(idem),
Obilesti
ea nu e oprita nici in religia mozaica., nici
(Rimnicul-Sarat)
(DamBucsanI
(idem),
Cmpineanu
-cea crestina, totusi Coranul impune
(Rimnicul-Sitrat),
stapnilor de sclavl un tratament uman
bovita), Tacuta i Sviinesti (Vasluifi), B6SgArel
fate, c ei.

Brastavatu (Romanati).

CRONICA
CTE'N MINTE V MAI VIN.
Ce bucluc ce suprare

Venvrtesc de-o vreme capul !

V'alarmatl de bietul Rege
C'a venit golut ca napul.
.Dar ce vreti pe legea mea?
A.

venit

Cu

ct avea

prea din cale afard

Si jupoaie biata tare.

umane roase pe jumetate. Era tot ce remasese din Bernard ! ? Aceste triste
hidoase sfrimaturi furd adunate intr'un
le urcarg
cearceaf de Ora& groasg ;
tdpane, la tnarginea prepastiei ;
rani le asezard pe un pat de ramurI
DE
le dusere, in sat unde trebuiati se, i se
cele din urma onoruri inainte de a
XAVIER DE MONTEPIN
fi ingropate in pmintul dint.
Acum mai remtinea se. scape tara de
I.
11
flagel ce o bintuia, mad rfta.,
ro7avul
g
nea sd rzbune pe nenorocitu Bernard !
Guillaume se aventure, cel
subt
bolta intunecoas a pesterei in care disigginele si picioarele sale erad recT
pgruse Lupul Negru.
mai btea
nicy o suflare
inima nu
Aceastg, pester& era adince, si cu tanu esa din buzele sale pe jumetate de- vanul jos de tot ; la einoi-zecy de pischise. Fre, indoialg, era moarta. Cu cioare departare de la intrare, nu se
toate astea, ciite-va femeT, d'intre aeele mai vedea nimic.
care fusese asa de curagioase se, urmeze
Se aprinserd facie si mica trupd se inpe barbatii satt pe copii lor, luar, cor- fundg n drumul subteran ce 'i se despul la o parte, rupserg corsagiul rochei, chidea in fata. Nici un zgomot nu se
spalard rnele i freearg cu raehi
auzea.
si timplele ,Pierrettet
Numai pe nisipul alb care acoperea
Dar totul fu zadarnic.
pemintul se vedea Vide bine, urmele laPe cnd femeile facea lucrul acesta belor monstruluf; ,pline de gauge.
asa de caritabil, vre-o zec biei, eu
De o data Guillaume care mergea
Guillaume in cap, armati de ,carabine
inainte fu nevoit sk se opreasch.
de pusci se coborira in prkpastie pe o
Bolta se inchidea i less, numai se, se
vade. o gaura a),4a de, strimt i asa de
(wapiti:1ra facute, de scurgerea apelor.
- mai prin acea parte se putea co- ..ioas6,, ea un eopil de, zece anT n'ar fi
ine-va in acel IOC..
putut ea stea in pieioate.
;' Iz ocul made, Lupul Negra, era
Niment nu se mai gindi sa mearga
f,3a, ei gsir
o grAniadd n
departe
carnuri sfisiate si singeriude
Nerltinta de a se eluji \Mt armele ar
si de oseminte fi dat,. tgra aperare, in prada animalnhil
iiue rupte
FOITA ZIARULUI ,,ADEVRUL"

LUPUL NEGRU
Pr6pastia Draculul

avea

D. C. Casimir, judecator la ocolul Berhometele

(Dorehoiii.).
D. N. G. MAcesen, judeator la ocolul Olt, judetul Olt.
D. N. I. Corjvan, ajutor la ocolul Topolog (Arges).
D. A. P. Dimitrescu, portgrel la tribunalul Te-

Cunoscutul sef al Miriditilor Preue Doda

care se afla in Constantinopole intr'o positiune nu tocmai libera, va fi trimis in
Asia Mica intr'o functiune oficiala. Se crede
c aceasta trimetere e un fel de exil infrumusetat.

intrunire

D-1 G. Duca, a destituit ieri pe un

vechiii functionar de la cane ferate, An,
drei. Popazu, numai pe simpla denunore
a unui sef de gara, c ar fi indemnat
/u-cratory la -grev.
De ce n'a cercetat mai intat? Acuzatiunea se contesta si chiar de nu s'ar
contesta, e in adever Andrei Popazul
icela care a provocat greva.

0 barbarie

Ni se spune cum ca d-1 N. Ghica, inspector al spitalelor eforiei, si-ar fi dat

demisiunea.
*
Consiliul comunal din Oltenita s'a disolvat.

D-1 Duca, directorul general al cailor

insotit de doi sefi de sectiuni, ad.
ferate,
In apele din Porto Mauricio, vasul itaierI
dimineat la Galati, pentru
plecat
lian Matteo Bruzzo s'a ciocnit cu un vas
atelierelor
francez Salvador Cel d'nt'eid a fost spart a strui pe hing lucrgtorii
lueru.
la
intoarcd
se
se,
acolo,
d'asupra inveliulu apei in partea poste- de
De ce nu face tot asa cu eel" din carioar a corabia Doi caldtori emigranti
pitald.
ail fost ucisi i unul remit.
* * *

fieros, pe nesocotitii cari ar fi urmat

eseursiunea kr tarindu-se pe
Atunci Guillaume se gandi numai de
cat la mijlocul pe care'l intrebuinteaz
cu succes vngtorif spre a scoate din
geurile lor vulpele i alte animale.
Tritnise s caute lemne i frunze uscate, pe cari le grmdird in fundul pestereI si I.e deterg foc.
Tineril eraii aranjatI in linie dreaptd,
in picioare la don-zeci de past cu puscele la ocM si cu degetele pe treggtoare, gata sd dea foc.
Dar un fum des umplu pestera si'i
facu sg, se retragg.

luard pozitia la gura pesterei

Ei
asteptard din noti.

Nimic nu se *irate..
Parc'ar fi fost o minune, cad or cit
de adnce, ar fi fost pestera. era stiut
ce., futnul trebuia s'o umple i sg goneascg din culcusul s, animalul s6lbatec
care o kettle,.
ceas trecu ast-fel.
Dupg oboselele i emotiunile nopteI,
toti incepu se, simte, o foame grozavg.
Patru pranT remaserd de pazg in pre,se duserg
eaute
pastie 1i cei
ceva de mancare.

0 surprindere neltsteptata pentrn

era sus.
Tov eel care remaseserg pe marginea
prkiastiel se gramadisera inprejurul locului nude era corpul PierretteL
Tql pastraii o tacere foarte mare, dar
semnele lor repezi i rizatoarea nfi-

www.dacoromanica.ro

sere a fetelor lor pgrea a vesti c era

subt puterea unui sinitimint vesel. Guillaume se apropid de gramada de
terani i trgsurele fete sale se animarg

indata.

Eat'a, ce era :
de
Dupe, un lein, asa de lung si asa
Pierrette
greil, care semana cu moarteaf
fricu o miscare usoarg.

0 rosatg abia vizibil coltrase paloa,

rea obrajilor eL
el
In dona rinduri deoseilte; pleptul
nedistins;
gemet
un
se ridicase putin si
din buzele
sad ml bine un suspin ei
sale.
se arata
Un fel de criza nervoasa care
cer-,
mgdularelor
prin miscarea tutulor
de/teveni dupg acea simptomg
inviere.
tinorel fePe urmg ochi col marl, al (104 ce.
tt
meI se deschiserg ineet
privire yedecis g Se'
uite, imprejur cu
sfOrar spre a
fgrd expresie
ridica pe patul ei (11:a fol.
caafi
Dar o durere vie o foU sa
urn
scotand un tipat
ansa
Doug din femeile care era* Hugel pe un
o
tteli)
si
se grbirg s'o ia n brate
trunchid de stejar.
Pierrette isT amnia dini. rot, asupfa'
grupului de 01'401 nit'atura.` pali)
moartii, &Ica putem zice
'

te

4:Y

(,)x

AD EV R
tapiterilor
Sodietatea prapomarilor
va
face
la
28
rcul
August o
roman!
esCursiune la Herestrul nod. Cu aceastd,
intocmit; o expozitie i o imocaziune
la. elevi.
premii:
,de
partire
Ideea ie , a inipdrti premii si a intocmi
expozitiurieste o idee fericit de care
-felicitdm,sodetatea pilipomarilor si tapiterilor.
*

In unul din .numerile noastre trecute

stirea despre abuzurile coam dat
mise la regimentul de artilerie din Pitesti, cd, colonelul Crimineanu, maiorul
un: cdpitan vor fi dati in juNicolau,
"decata
D. major Nicolau s'a presentat la redactia noastrd, si ne-a spus c intru cat
priveste tpe ci-sa nu e amestecat in a,

-ceastil afacere.
plAcere aceast, rectificare
Facern
-ceruta de d: major Nicolau.

schimblitoare insd, and se serveste en un micrcd

seop, atuncea el distinge puncte i linii intacmai
ta la scrierea telograficd Morse. Constructia este
un secret al inventatorulul, d. Paul La Cour.
Refractorul de liming constd dint4 lampd diedtried, lantile, prisme i un rfind de abatjure cari
se pun In refractor, ca portretele n o lanternd maAbatjurele formoazit depesile de transmis
cdci in ele se pot representa figuri earl sd corespundii cu punctele i liniile aparatului Morse gi
se presenta ast-fel observatortilui.
Comunicarea se face ast-fel : lamina se frange in
prisnie, ear figurile, consistand din gituri: flente n
abatjur, impedicd, unele cutoff de a plttrunde. Raadle se adund eardri In refractor i spectrul apare
acolo divisat In 1Mii si puncte, produse din descompunerea prin ajutorul abatjurului.
Signalele acestui aparat se citesc cu usurintd,
thiar ziva la lumina soarelui. DepIrtarea atarnd
de la milrimea i pntorea liuinpei electrice.

-000---

Suntem, pe ct se vede in deplind criz,

Cauza acestei crize este
schimbarea prefectilor ceruta de d. Carp
refuzatd, de primul-ministru, Ministru
titular la 'interne. Si until i altul fac
acest punct o cestiune de cabinet..
Cine are dreptate ?
Ce aci a ,face prefeci ca alegerile, e
vorba pare ca de alegeri libere, $i fiind
ast-fel lucrul cel ma simplu este abtinerea complectd a guvernule.
*

Generalii inspectori ei hotdrat de a

-trece in inspectie pe toti ofiterii corpu,rilor respective in timpul concentrdrei.

LT I M E

INFORIVATIUNI

D. Al. Plagino ministrul te'rei la Roma

se arid in capitala. Scirea c d-sa ar
trece in neactivitate pare a se confirma.

Ministrul de finante va convoca sptnna viitoare mai multi bancheri spre

a-I consulta asupra mai multor operafuni financiare,
* *

Mai multi prefecti noui a fost chemati azi de cdtre ministrul de interne

la Bucurestf.

Comisia Senatului insdrcinata cu in:struirea afacerei fostalui ministru de resA.- Anghelescu va fi convocata pe
zrua,,de_ 3 sari 4 Septemvrie spre a'si
-,termina lucrrile.
*

Pake Protopopescu reintors din -cCii-r,gediii va relua maine functiunea sa de

,primar al capitaleL

Manutanta oraseneasa, din Colentina

se va inaugura in Decemvrie,, lucrdrile
fiind destul de inaintate.
Ea va fi iluminatd, cu lumind electrica.
-AI I': Carp se afid la mosia sa
banesti.
*

Aflam c d. Petrescu, seful divizinnei

4t

lioane mai putin de

n anul trecut. Scdand
consumatiunea locald,'.va rmne .un sold disponibil pentru esportatitme de 35 milioane de Buschels.
(Buschelul e do 35 litri).
Canada dispune de un escedent de 6-7 milioane,
Indiile de 14-16 milioane hectolitri.
In Rusia recolta grhului e escelentil ; aceastd
tarit dispune de un escedent pentru esportatio de
35 milioane hectolitri.
Romnia are o bund recoltd ; ea va putea exporia
de la .9-10 milioane liectolitri.
Recolta in Ungaria poate fi estimatl la 48 milioane hectolitri, din care 21 milioane rdmdn dispouibile pentru esport. Din acestea Austria absorbind vre-o zece milioane Ungaria nu va contribui
la alimentarea thrgului international de ciit
vre-o, 10 milioane de ;hectolitri.
Recapituldm : Necesit4ile importului Orilor consumatoare se -tired la aproape 145 milioane 'de
hectolitre, pe chnd ttaile de esport lui dispun de
cht de vre-o 128-130 .milioane hectolitre. Acost
deficit de 13-14 milioane va putea fi. in parte aeoperit de eSportatiunile din Serbia, Bulgaria, Purcia, Egiptul, Algeria gi Tunisia. Mai sunt
aproviziondrile anultri trecut care sunt destul 'de
importante.

agriculture de la ministerul domeniilor,

a fost indepartat din functiune,

***

D, I. Brtianu se afla in capitala de

done zile.

Judetul Tutova e bantuit de disenterie.

* **

Unire intre d, Dimitrie Bratianu

Fleva se va face positiv.
Auzim, dar, cldan stirea sub reserva, cd
d. D. Batianu ar voi sa tragd in partea sa i pe d. Vernescu.
**

Multa lume s'a dus azi s vada statuea lui Miron Costin.
Mai cu seamd, se observa afluenta inv6tatori1or sdtesti.

6CURSUL BUOURESCI

Romania Liberd des*minte, insd, i'ar n

chip destul de categoric !stirile despre
schimbdrile ministeriale.

D=- Se2E---II1MET3

riFtym_41A__
Stradq Lipscan? No. 4 (in noul palat
Dacia-Romemia:)
71

* *

Agiul este sub

la sutd

26 August 1888

Aducem aminte cititorilor eh' asta-zi

s'a deschis in sala muzeule din palatul
cel nod al Ateneului espozitiunea statuei
luI Miron Costin Aceast expositune se
va inchide poi-mne, Dumineca.,
*

70/0
5 Cie

-x-

Se zice c d-nu Lupu Costache, secre-

tarul general al rninisterului de interne,

da demisia, spre a 'si pune candidatura de deputat.
*

Lupta afld, cd eri Ghermani, minisde finante, a declarat ca, nu stie

uncle vrea s o scoat d. Carp cu pretentiele sale. De unde numitul ziar conchide la o crizd ministeriala

trul

*
indat ce d. Fleva se va intoarce in
* * *
Lucriltorii grevisti sunt hotar ti. de a
A
apdrut
a
doua
parte a ddrilor de
capitala
va
provoca
mai multe intruniri.
'reclama d'a dreptul la ministerul
*
seama
despre
activitatea
sa parlamenpublice, elac pand in tre zile nu
taro-,
a
se va da satisfacere de insdsi directia
d-lui
N.
B.
Locusteanu,
rprezenRegimentul al 3-lea de Cdlarasi a plegeneral& a cdilor ferate.
cat azi dimineatd, la 9 ore la manevre, taut al colegiului I de Romanati.
E trist cnd faci
i me. scoti din
In aceastd parte reprezentantul de Roindreptndu-se spre Dudesti,
.7titine si lumea precum face directia.
* *
manati espune purtarea sa in cestiunile
*. *
In ziva de 24 August, s'a inceput a urmatoare : Conventiunea militar u
'D-soara Teodorini, cunoscuta primadond
cheiatd cu Rusia, Pro clamarea indepenyronind, ,affndu-se tara afost invited, se cerceta la Iasi. procesul lui Sion.
,Cle Regina la Castelul Peles pentru ateden-ter,
Naturalizarea Evreilor, Cestiu Desbaterile urmeazd bred i acuma.
xva zile.
nea
Dunrei, Apanagiul, Conventiunea
*
*
*
Ni se spune cd, ministrul instructiune consulard cu Germania.
,CirulEconomu procuror de sectie la
EP.,AS'0
"inalta curte e casatie va vorbi la so- publice, ar avea intentiunea de a deslemnitatea deschidere anule judecato- pdrti eursul superior de licee in doud
Tesc 1888-89 despre : Considerqiunt a- rarauri, stiintifica si literara.
*
upra legislcqid lust Licurg. D. procuror
Berlin,-7 Septemvrie.
National Zei.;general al curtii de apel Burada va
D. C. G. Costaforu va scoate zilele tung confirmd ftirile privitoare la sporirea
despre
t'rvorbi
viitoare o revista septdmanald care va flotet i la construirea unu f. canal intre
*
Marea Nordulul i Marea
vorbea eri la ministerul cultelor cd, purta titlul Scrisoarea SdptdmneL
Munich, 7 Septemvrie.
Principele de
n curand d. director al teatrului national.
Cunoscnd talentul tinerului publicist
iCarageale se va retrage din functiunea sa. asteptdm cu nerbdare aparitia revistei Galles a trecut diminea0 pe
(Havas).
o putem recomanda publicului:

Urbane

Eapte Diverse

* * *

TIRI COMERCIALE
In capul fabricei de iarbd de pupa
din Ldculete se va nurni un colonel.
Importul ,total al Bulgariei gi al Rumeliei ostice
frA.RX
Acesta Va, fi pre cat se afirrnd d-nu s'a urcat in 1887 la suma de fr. 64.587.186. Ad
participat la acest import Britania
In dina 'de t12 :August a. Vc., Catrina, sotia lui
la
locot.-coloriel Tell care va fi inaintat la aunt , Austro-Ungaria eu 23.6, Turiacu. ea33.914.8.
T.Postolaehe 'Orkeorglie, din -comma Girovn, judetul
Franta cu 6.4, Rusia cu 5.1, Germania
Rota':
71leanitu, duchaidasse -en Trife spre ea le splila napa gradul de colonel.
nia CU cite 4.5 la sad.
:

lCracau, .celtrece pe Tin& locuitta .-sa, a lsat in

fograda CasY Singutd pe o copild a sa, numitit
:Maria in 'etate de '10 hug. CInd
'inters de la
:spdlat, aidsit copIla moartd inocatd intr'un ciubdr
tcu apa,
in ogradd.
*

.Ana, getia hl 'Aftanasd a Lnpoaicel, din comnna

judotel Neampi, a ndscut in dioa de 17
+AuguSt:a.
copil de sex lodrbdtesc numal cu
piener.
dupit veri-o 6 minute de la nag.itere,
; lonanto MA 'se
afid
deplind sd,;nlitate.
DIN 'STREINkrATE

"--iDundroa a crescut i
'inundat
l'inaptopiere
'Ariena porpunea espusd inunddrilor.
.'Apatregte tretneetat gi temperatura ape
sciaut
de :la 1311a !10,s.;grade, Reaumurs

'Siredtro:tiltegratui.

-'

a expositia din Copeo-

Iiaga 8e artinVi1 aparat

care pare a

fi chemat sa
adued ina Ydlease. Observatorul
eu ochlui liberi
.privind spre dainirat, vede
lutniud eu culoare

decata ea complice al lui Badulescu in

delapidrile care le-a facut acesta la
cassa pensiilor si din fondul milelor.
*

Comitetul aPrri OH se va intruni

la castelul Peles, sub presedinta
lul, Luni sari Marti.
***

Afldm cd d. Aristomen Fotino, de la

Eforia spitalelor va fi dat in fine in ju-

Ministrni de comercid al Ungariei a publicat o

statistied, asupra recoltei graului. in '1888 in trile
,
mari productoare a globului.
Estragem din aceastd 'nerve pasagiele cele mai
interesante :
ProdUctiunea Miglezd aebiera de ordinar a treia
parte a consumatiundi ; hi acest an ea nu' va acoperi de &It o a patra parie.
In Franta, recolta se poate estima la 5 milioane
hectolitre. Consumatiunea oscileal de ordinar intro
118, si '121 Milioane de hectolitre, coda-ce no dd
un deficit de 36 milioatio de hectolio.e. Deed vom
mai adlloga cd calitatea gritting avid acesta os rea,
apoi vedem cd .necesitatile import011nei devin mai
marl' ttied.

In Germania, consumatiunea ured la 38 miMinistrul de externe d. Carp va veni

lioane hectolitri, i cn un deficit de 15 milioane
in capitald Marti.
hectolitri.
Olanda va avea nevoe peetru a acoperi consu..
matiuneri, de 7-8 milioani, lielgia de 6 milioano,
Arldru cd d. Jacob Neuschotz, banche- Sviteta de 3 "Morino i/jumetate, Spania de 4
rui din Iao; se arid, in primejdie de moarte. milioane i jumdtate, pOttigalia do un 'ninon de
heetolitri.
Mai aflam ca a %sat prin testament A.Recolta 'in Austria stioate consideratd ca mij,Idooeielle;etnimAitorlitatiunea he va nrca la 7-8 milioane
cademiel .roinne, 20,000 lei.

,*
*

'

In Statele-Unite/iecolta se estimeazii en 50 mi-

www.dacoromanica.ro

de Iasi .
n
Impr. cu prime Bucur. 20 lei
Losuff Crucea Rogie Italiane . .
Act. Blincei Nat. a Rom. 500 lei
, Soc. Rom. de Constr. 500 "
" de asig. DaceRom. 200 ,
National& 200
Municipale noul
5/o

Vind.

96.50
93.50

97.50
94.50

100.- 101.-

87.-

240.98.25
107.- 108,94.25
96.25
100.- 101.106.- 107.84.50
86.50
38.- 42.26.- 30.235.
97.50

--

DIVERSE
Aur contra Argint
Bilete de Bancl
Florin valutd Aust
Mardi Germane
Bancnote Francese
Ruble de hrtie

-.50
2.05
1.23

2.07
1.25

100.- 101.250.- 260.-

'BursA' din streinatate

BURSA DIN VIENA BURSA. DIN BERLIN
6 Septembre 1888
6 Septembre 1888
Napoleonul
9 66, Nanoleonul .
.
.
16 19
Imperialul
9.98 Renta romi
1,0/0 95.40
Livra turceascil
. .
11.-j
C.F.R. 604 106.70
Argint contra hilr.tieI . 100
v11,90
Ruble de hArtie .
124.75 Impr. Oppenheim
8%
Adele Creditulul-Ansialt
.
315.40,J
Municip. din Bile. 94.90
Renta de hartie austriac. 81.8041ubla 'Artie
209 15
,
aur
1 t .20i, Disconto-Oesellschaft
229.60
101 30 Schimbul as. Londrel
. 20.35
argint
82 501
, Paris . .
Schimbul Londrel . . 122.60
Amsterdam 168 64

Paris

ULTINIE DEPESI

6, o
70/e

rt

Cump.

Rentd amortisabild . . . .
5/ Rena romnd perpetud . .
65/, Oblig. de Stat
CIII. Fer. Rom. Reg
5/0
Municipale vechi .
10 lei
Casei Pens. 800 lei
55/, Scrisuri func. Rur.
. .

48.17,

. . . .

BOO

'

59.75'
101.10

p.
.

rom5n5 perp.
itadiana . .

5o/0
.

Imprumulul grec 1870

Italia

-.-.-

B7IRSA DIN PARIS

6 Septembre 1888
Renta francesa

VieneI
Belgia

. . 166.50
. . 80 50
. . . 80.09
. . -.-11Tendinta, calmi . . . .
47 801
Frankfort . . .

Berlin
.
Anistordam

Bacnota Italiane

-.-

BURSA LONDRE1

1,

6 Septembre 18881
105.85'
84.37, Node cosolia. eng1ise8t1
96.-1 Actiunele B. Roinfiniel 955/14
97.60 Schimbul as. Parisulul . 25.57
Derlinulul . 20.63
400.-j
, Amsterdam 12.04

Banca Ottomana
. 543 -1
Datoria uniOc. egypt. tiVe 435.
8seut Londrel . . . . . 25.411

.
. 205.501
Schimbul Vienel
BURSA
Amsterdam . 208.62'
,
Berlin . . . .12s.a71
p. 7/0
. . .
6 Septembre 1888
. . p.
Belgia .
Boulevard R. franc. 414
Rente romane amortiBanca Otkm.
sabile 5 0/0
94 30
___!
Tendinti ealm3

din Frankfurt

-.-1

117wiworme.7077.****

Medic

131r.

07*NNINIMENIISMI

Chirurg

WS1r:r E.' rill

Trateazd boale Syphilitice, precum i maladil de

()chi
urechl dopil un sistem cu totul noib
Conseltariuni de la

No. 21,

Etagiuf I.

2-4

p. sa.,

Str. thiscanl

3161.0101WIWvievio000-..... '41*..00e*-10,4***1411

BOALELE SIFILITIPE

ra.eputin.la brbteasca,
Vindeed dupil cele mai i metode radical,
durere
impedicars, dupd o esperientd
de 19 anl. Specialist
boalele lumerti

fin%

13r. rir
Str. Emigratul

II 11

rt)

'

NO. 3, Intrarea din Cale&

VictoSiei prin,,t8tr. Sf. Voivozi (Tramvay).

Consultatil dala 8 dim. piini

seara.

Loc separst,d'asteptare peutrp 4e-care.

"NW .4km.

.4."1.1e...i.

La casa

riii-ii.,46 *113 .01B: C14 pen

deisanatate

din str. Teilor 41 se dad consultatiuni pentru ori-ce

boalo, in toate dilele de la orele 12-6 p. in. MaJodi& sifilitioe se tratettak dupd an meted cu totul
I , i.
Pentru bolnavi eu total lipsiti de
mi;loaves consul,.4innile sunt gratnite.

ADEVRUL

Strada

nfin"........."M"Tnnr"

n4nil

terrnirrnnmn-num

111141,

x. e

MI I fillirffifITTIFIT,aill'ilf rnrinnunim

c..

I to

717M7.7%-7.a7M7,7761MIMIC/777777riiiIIV

:=Ir''''Ytnrt

Arinwr

bis
Calea Vi4cton,eiLINLG,

TSLP'DvsA2ATI}4

1EL
&
IJ C

113

Molaiia mare at aur

tte

efectuz

MARI: DEPOU de P1ANE St PININE

EISS
S
i

ILTLI

Sistemele cele mat

cu preturi

1,

IMPRIMATE
pent.

cotidianel hebdomadare,
bimensuale etc

MARE ASORTIMENT DE

Atacerrio

0
DIVERSE ADMINISTRATIUNI

in tte limbile

scolptice,. sciintifice

5i

1E3

Bilete

Strada

=WS

71f,"7.37

MaOne

o1i1 S '1'11 A_ VA

Preturiie frte ieftine. -odile de la 2 lei in sus.

:=s9
.....

Prhnesce adunciuri, insertii sCreciame pentru

nostru i pentru ori-care alt ziar din Ora
din streinittte.

SI

trei

FJ A II

11

i german'a
vinuri indigene i kraine

comercia1e

ter

A nu se eonfinda

SZEGIL_RSKI

emit

Malin&

Pine

L8

-7

Erard,

ehl e r,

Steinweg,
Kaps.

a.'
,

Se affa de vendare la Drogueria I. Ovessa

Magazimil*A la MAnagre", Calea Victoriei. La
Pafinneria
Calea Victoricl, la Bazar de
Vicda, A. Kohn, Cake Victoriei. Farmaciele .Bruss,
CleaVietoriei,
str. Cleinei4ei, la bcnia
Iligd,;''Stf.. Carol I. DI. Frizefi: Reuter, Bulevardul
'

opoul general se afifina Dr. Lempart Bulevar-

dul Elisabeta No. 8.

Nenfeld.

ca,s-uvk

ClaNri)

4rJ

-a

Bpcarqti.

--

Strada CovacT No. 18.

Mare fabrica
mare dolma de diferite
No.

1.8,

Li
din ttc

F;,;i

L2trada:
1001,101110100.,

Drpta

No. 9.

t'"rqri=qra=nor=?flx.
Tipografia Thiel

&

mrwmx=4*1=4rpr

Weiss, &redo. Doamney No. 16 bis.

www.dacoromanica.ro

80.

T
de talentatul romancier

de CIMPULUNG

Theo&

.AT).

PIERRE NINOUS

ren gros ,si en detail cu preturi fertte eftine.

priiose
Comande
se
Aeeiniioa
Capital
provineii
ao efeettaiaza prompt si eftiu.

Cu stima

Littniann,

Secretul NehunuiLif

6ucure0.

E.Tutt

colosal

la toate chioscurile i vdridtorii de 'diave, ftumosol si miscItorul roman :

se vinde

Itisr;

numr

spredeplinli. multnmire.
ecoConstruclia cea mai practicii si
nomie de incrdzit (lenine, ciirbuni sad coes) i eu
toate acestea se vMd eu preturl moderate in touts

M.

Zga Ort4P:tkiZi. ifittetA

it A- .14

Fundat

in Rowfinia
s

So. 30, Calea Victoria

MrMgi

in

Kiems.

Sehiedmayer

de

Nteate , remnosente de eel

bun sisteui &Ai tbate

dim ensinnile.

de'.dits.V

%tin Ioescu, Hotel 'Union.

UNION

r a t i e..

BUCURESOL Piata Teatrului, Casa Trk.

tif

a .Doctoruhii LEMPART

CAF

plcut loc de intruniri, consumatii din cele

Cel
tte (liar& e indigene,
mai fine, 50 4iare strine
singurnl local made se debitzi bere de Viena

(7,

ti-pOgrafi?:-Thiel & Weiss.

]3iciiretucs

Cnt

Mfinich.

de calitate escelentd.

can"

APA DE GukA

Elisabeta,

(1

ti*A

;14)

armeazd- curSurile in Capitald, pot

gsi locuintA si toatd indestularea, precum si o build in grijire intr'o familie
genmand, cu docuinta ui apropiere de
liceul S-tul Sava avnd la dispozitie

7' r

bo

Bucatarie hn, rance

VV_

Sti'ada Sf. Matt-Nog, 38.

KOHL ROYAL

tiAND

SALA DE MARMORA

Emu

AGENT DE PUBLICITATE

"fia. r

're.AM

1--,ESTAtitATLI UNION GRAND

tte trenuril e.

J)A "44/1.10

Piano.
A se adiesa

EgeW-Mi*

TXZV4Z11
S'ITUATE

1.0000

87

sad

)",.)

CJMi1KI

_A_

Hoteluri de primul rang, renovate si arangiate liixurios si confbrtabil, situate in centrul orasului,
apropierea palatului regal, ministerielor, tribuna lekr, oficiului postal si al raionuliff comercial.

Rer

adi recunoseute de eel mai sigur sistem contra focului, spargerei si eilderei.
TOT FELUL DE
agricole, mor'f,,pietre de moll,
pentru gr i Granade Harden"
pentru stingerea focului.
I a JC)=INT
Strada Smardan No. 2, Bucuresci.

'

1151-0P--

CCOmnibuse la

CUATIAr*OD

\'

rh;

z rsu

Deposit general

GRAND HQTEL UNION

it"

.......

CAS

(0

si alto feluri de hrtie de tigial de diferite calitriff.

)

...... 7?

Nr.

_q_c4,"fekrs,'),4kAn

......

-4

Strada GabrovenY No. 33 -85.

NO TE MUSICALE

Ph

-124

streine.
altele.

MftraaJIMPJIMPAruIPJUIN'EZ:a1.1 MN'

DEPOSITUL GENERAL

,*Qr"

mare colectiune de aril" romne

eu aril romne streine, simple si combinate.

Diverse obiecte de fantasie eu musied pentru
Cadourf.

PADURI, MORI,

SE RECOMAND. SIARCA

N.f5rx(4?),i4.er

Mare Depou de Musici de masa

etc. etc.

CA CEA MAI DUNA- HRTIE DE

esese

15 bis

INTo.

Q4NV-(e.-,4-Prelk-A-le'r
FABRICA DE HARM DE TIGARI ANCORA

Uncle se

Tocuri de Viori, Viole si Celle.

Aristne, Herophne, Syinphonine

Guitarre, Flaute,

ADIINISTRAM de MOO,

D1FERITE SPECTACOLE

r)61-11.nei

mu

0/001000A4LLUALILITAULLIJ

cu

pentru

AF1g DE,THEATRU

de botez, de nunta si de deces

literare

LUCRIVRI NECESARE

ordin,

CeourI.' etc_

LI--

viori de stadild1,6 scuopnrcaenrutmite "Vimi mute

al elror rsunet l'aude numal Violonisual._
Arcusurl, cOrde Mite lmne si durablit
tt Accesoriile la aceste instrumente.

Tot felul de

POL111E,'

DE VISITA

GAHT

UVRAGE

formatele

Viori, Viole, Violoncelle, Contra-Basse

de la cele mal ieftine 'Aril la Instrumente

REGISTRE

precu m

tiibli7erfeetionate

convenalbuilnea,re.

PIANINE DE INCHIRIAT

Medalia mare de mu

in diverse formate si
luerarile atingtre de acsta arta
000
ILUCRTA COMERCIA LE

7'ia-131'noem4atmuitai

din care ad aprut Ala aty faseiculele 1, 2,

4, 5, 0, 7 si 8 si va urma regulat in fie care
eke o fascieuhl ilustratil co se Vinde

nuiniti.

Cut

fascicula in toatil teara

Prima fascicula gratis.

Este de prisos a recomanda acest friunos roman,
prin euvinte powpoase, de oare ee din citirea fasciculelor deja apkrute or! eine No poate convinge
de valoarea real a acestel opere.