Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
automat
Manual electronic
Scopul lucrrii
Este un curs electronic care vine in sprijinul elevilor
suplinind manualele colare si este utilizat ca
material teoretic .Avantajele manualelor
electronice sunt:
Acces rapid la informaii
Volum mare de informaii ntr-un spaiu redus
nlocuirea manualelor tradiionale care implic un
cost ridicat
ntruct nu este prevzut un calculator pentru conducere n regim de supraveghere, modificarea mrimii de intrare
(de referin) i se efectueaz prin intervenia manual a operatorului asupra elementului de prescriere a mrimii de
referin EPR; aceast intervenie manual const n acionarea unor poteniometre, comutarea unor chei cu
contacte etc. Elementul de comparaie EC efectueaz permanent diferena dintre mrimea de intrare I i mrimea de
reacie r (obinut la ieirea traductorului Tr. instalat pe calea de reacie), rezultnd abaterea (mrimea de acionare)
a, definit de relaia:
a=ir
(1)
Abaterea a este aplicat la intrarea regulatorului automat RA, care efectueaz prelucrarea acestei mrimi dup o
lege stabilit, denumit lege de reglare, rezultnd la ieirea regulatorului mrimea de comand c, aplicat la intrarea
elementului de execuie EE.
La ieirea acestui element se obine mrimea de execuie m, care acioneaz asupra instalaiei tehnologice IT,
astfel nct mrimea reg1at e (mrime de ieire a ntregului sistem) s fie meninut la valoarea impus, prescris
prin intermediul mrimii de referin i (mrime de intrare a ntregului sistem de reglare automat), fiind astfel
compensat influena nedorit a perturbrii p asupra mrimii reglate e ; n realitate, instalaia tehnologic IT este
supus aciunii mai multor perturbri.
Caracteristica specific a SRA const n prezena buclei nchise pe care o formeaz elementele, componente i
semnalele transmise intre aceste elemente; datorit acestei bucle, SRA sunt denumite i sisteme automate cu circuit
nchis.
a=ie
(2)
Utilizarea SRA are ca scop s se. asigure pe intervale ct mai mari de timp egalitatea :
e = i (3)
dintre mrimea de ieire. e i mrimea de intrare i, aceasta din urm indicnd de fapt valoarea
prescris prin mrimea de ieire.
Meninerea mrimii de ieire e prin aciunea SRA- la valorile prescrise prin mrimea de
intrare i este esenial pentru a se asigura obinerea unei caliti dorite a produselor fabricate n
instalaia tehnologic respectiv . Astfel, de exemplu, n cazul unui cuptor de tratament termic
meninerea temperaturii ct mai aproape de valorile prescrise (printr-o curb de variaie n timp dat)
are o importan hotrtoare pentru calitatea pieselor rezultate.
Egalitatea (3) nu poate fi permanent asigurat, ntruct intervine aciunea perturbrilor, care
determin abateri ale mrimii de ieire e de la valorile prescrise prin mrimea de intrare i, rezultnd:
e i (4)
i deci:
a = i - e 0.
(5)
Abaterea a avnd valori diferite de zero, sistemul de reglare acioneaz n sensul compensrii
aciunii perturbrii asupra mrimii de ieire i a restabilirii egalitii (3), rezultnd astfel:
a = i e = 0.
(6)
Sistemele de reglare automat, realizate cu echipamente clasice de tipul regulatoarelor
automate sau cu calculatoare n regim de conducere numeric direct, au aplicaii deosebit de
numeroase n industrie.
Schema de elemente
a sistemului de reglare
automat a debitului
de lichid dintr-o
conduct.
Traductorul de debit Tr poate fi realizat ca traductor de presiune diferenial, prin
intermediul unei diafragme, valoarea mrimii de ieire a a traductorului fiind
proporional cu ptratul debitului Q din conducta C, respectiv:
v=K1Q2
(3.1)
Pentru compensarea neliniaritii din relaia (3.1)- neliniaritate introdus de
traductorul de diafragma - dup traductoru1 Tr este introdus elementul de
extragere a rdcinii ptrate ER, mrimea r de la ieirea acestuia avnd
expresia:
r K1` a
(3.2)
Bucla de reglare include traductorul de presiune Tr, elementul de comparaie EC - care primete
mrimea de reacie r i mrimea de intrare i, reprezentnd valoarea prescris pp a presiunii p
regulatorul automat RA i robinetul de reglare RR comandat pneumatic, care ndeplinete funcia de
element de execuie (n schema nu a mai fost reprezentat un convertor electro - pneumatic, care
trebuie intercalat intre regulatorul RA i robinetul pneumatic RR n cazul cnd regulatorul este
electronic; dac regulatorul RA este de tip pneumatic, convertorul nu mai este necesar).
Variaia debitului de evacuare Qev determinat de cerine1e consumatorilor reprezint o
perturbare pentru sistemul de reglare a presiunii. Astfel, dac crete debitul de evacuare Qev se
produce o scdere a presiunii p n recipient i ca urmare regulatorul RA comand mrimea
deschiderii robinetului RR rezultnd o cretere a debitului de admisie Qad i restabilirea presiunii p
la valoarea prescris i = pp.
Reglarea automat a
temperaturii intr-un
reactor chimic
b.
Schema din figura de mai sus (n care s-a fcut abstracie de alimentarea arztorului cu aer de ardere) are dezavantajul c
acioneaz relativ lent la variaii ale caracteristicilor combustibilului cu care este alimentat arztorul A, fiind necesar un
interval de timp pentru ca modificarea caracteristicilor menionate sa influeneze valorile temperaturii reglate q.
De aceea la cuptoarele mari se folosesc o variant n care intervin dou regulatoare automate, unul pentru
debitul de combustibil i altul pentru temperatur, rezultnd schema din figura a) (alimentarea cu aer de ardere nu este
reprezentata n aceast schem).
b. Reglarea temperaturii
cuptoarelor electrice
CONCLUZII
innd seama de creterea necontenit a volumului de informaie tiinific de faptul ca
activitatea de cunoatere nu se identific cu acumularea de cunotine, iar intelectul nu
reprezint un simplu depozit de date, o concluzie esenial la care am ajuns este aceea ca
instruirea trebuie s conduc la iniierea elevilor cu precdere n modalitile de utilizare a
surselor de informare, de observare si investigare tiinific, de interpretare a faptelor
constatate, de aplicare a cunotinelor n condiii noi, diferite de cele ntlnite anterior.
Pe acest fond de idei se impune folosirea unor tehnici de instruire diferite, aplicate
alternativ, in care predomina activitile independente si cele de tip experimental.
Evitnd factorii de suprancrcare si oboseala, cutnd permanent ci de evaluare
continua a rezultatelor instruirii, reglnd mereu procesul de predare-nvare, profesorul va
modela elevii de astzi astfel nct mine, acesta sa poat deveni cercettorul, inginerul,
tehnicianul, muncitorul, ntr-un cuvnt acea personalitate de care universul tehnic are
nevoie, pe toate treptele sale.
Depind prejudeci, mentaliti rigide, metode de nvmnt preponderent expozitive
, omul-de-la-catedr va folosi disciplina tehnica pentru a structura n mod specific
capacitile intelectuale, psihomotorii si afective ale elevului funcie de tipul de aciuni
practice si intelectuale pe care le implica nvarea materiei respective, de manipulrile
concrete si dispozitivele de care se folosete, de contextul operaiilor logice, de
raionamentele si interferentele pe care le presupun acestea.
Numai in acest mod se vor forma acei muncitori electroniti care nu vor fi simpli
executani ci specialiti capabili sa ia decizii tehnice corecte in situaii diverse, sa opereze
independent cu informaia tiinifica, sa cerceteze realitatea prin confruntarea mai multor
alternative posibile, deci sa fac fata exigentelor si competiiei impuse de economia de
pia.