FONDUL RURAL AGRICOL

PENTRU DEZVOLTARE RURALA

PROGRAM FEADR

MASURA 141
SPRIJINIREA FERMELOR AGRICOLE
DE SEMISUBZISTENTA

SOLICITANT OPRICA THEODORA PERSOANA

FIZICA
ADRESA COMUNA SIMBURESTI SAT TONESTI
JUDETUL OLT

Introducere
Tara noastra nu face parte dintre tarile nevoite sa importe cantitati
substantiale de hrana, dimpotriva, configuratia geografica si clima sunt
favorabile noua, pentru ca in conditii normale, Romania sa satisfaca necesitatile
alimentare ale unei populatii de doua ori si jumatate mai mari decat numara in
prezent. Scaderea productiei ne-a dus insa in situatia paradoxala de a importa,
cand de fapt ar trebui sa exportam. In loc sa valorificam la maximum potentialul
agricol, noi il neglijam, iar consecintele duc la scaderea nivelului de trai.
Legea nr. 18/1991 si legea 1/2000 reprezinta acte de justete in ceea ce
priveste restituirea terenurilor agricole fostilor proprietari. Retrocedarea
terenurilor a avut mai multe efecte negative decat pozitive, desi aceasta
reprezentau un inceput bun al reformei.; este nevoie si de o politica ferma si
coerenta. Datorita faptului ca proprietatea funciara este in prezent foarte
faramitata, legea 1/2000 vine sa mareasca aria terenurilor agricole retrocedabile
de la 10 la 50 ha.
Pentru a fi eficienta, legea 18 ar fi trebuit sa fie urmata de masuri de
stimulare financiara si de sprijinire a asociatiilor de proprietari. Este nevoie de o
companie de informare bine condusa care sa convinga taranii de efectele
benefice ale asocierii si de asemenea sa-i convinga de necesitatea schimburilor
de terenuri intre ei, astfel incat o persoana sa detina toate locurile sale la un loc.
Prin folosirea de catre regimul comunist a termenului de cooperativa acestuia i
se atribuie defecte pe care nu le are. Este bine stiut ca prin cooperativizarea
proprietarul terenurilor agricole si al mijloacelor de productie ale taranilor.
Datorita rezonantei negative a cuvantului in sine si a lipsei de cunostinte tehnice
de organizare si management in agricultura, in Romania post comunista s-a
impiedicat dezvoltarea acestei forme de activitate economica. Este foarte
necesar un astfel de sistem de organizare cooperatista moderna, de aceea
legiuitorul a incercat sa diminueze rezonanta negativa numind-o asociatie
agricola sau asociatie cooperatista.
Costurile productiei agrare nu au o importanta mai mica. Lipsa mecanizarii
si modernizarii, preturile ridicate ale ingrasamintelor, semintelor si substantelor
chimice necesare conduc producatorul in situatia de a acoperii costuri de
productie pe care nu si le permite. Din acest motiv multi dintre producatori au
renuntat sa produca pentru piata, preferand sa produca pentru autoconsum.

Program FEADR
Msura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi subzisten se
ncadreaz n Axa I Creterea competitivitii sectoarelor agricol i forestier
i are ca obiectiv general creterea competitivitii exploataiilor agricole n curs
de restructurare pentru facilitarea rezolvrii problemelor legate de tranziie,
avnd n vedere faptul c sectorul agricol i economia rural sunt expuse
presiunii concureniale a pieei unice.
Obiectivele specifice ale msurii se refer la:
Creterea volumului produciei destinate comercializrii pentru ca fermele de
semi-subzisten s devin viabile economic;
Diversificarea produciei n funcie de cerinele pieei i introducerea de noi
produse.
Obiectivele operaionale se refer la asigurarea sprijinirii veniturilor
necesare n perioada de restructurare a fermelor de semi-subzisten pentru o
mai bun utilizare a resurselor umane i a factorilor de producie, prin:
stimularea spiritului antreprenorial;
diversificarea activitilor i veniturilor.
Contribuia public aferent Msurii 141 este de: 476.077.390 Euro, din
care:
20% - contribuia Guvernului Romniei;
80% - contribuia Uniunii Europene.
Sprijinul acordat n cadrul msurii este n totalitate nerambursabil i are ca
scop dezvoltarea exploataiilor agricole care produc n principal produse
agricole vegetale i animale (materie prim) pentru consum uman i hrana
animalelor.

Descrierea activitatii curente

Locul de implementare
Comuna Simburesti este
situata in partea de nord a
judetului, la o distanta de 62 km
de Municipiul Slatina, resedinta
judetului si 25 km de orasul
Dragasani cu, cunoscutele sale
podgorii.
Este compusa din satele:
Simburesti
de
resedinta,
Cerbeni, Ionicesti, Launele,
Manulesti,
Stanuleasca
si
Ionesti. Vestigiile arheologice
descoperite pe un areal mai mare
din aceasta parte a tarii atesta
prezenta populatiei autohtone
din cele mai vechi timpuri.
Denumirea satului Simburesti si
a comunei de mai tarziu este
legata de numele unei vai si a
dealului Simburul cultivat cu simburoase, in special cu pruni.
Acest sat este cel mai vechi atestat documentar din timpul lui Mihai Viteazul
cand in anii 1597-1598 este dat de catre domnitor capitanului sau Armas Marcu,
drept recompensa pentru apararea Giurgiului contra turcilor.
Nu putem trece totusi, nici in aceste putine randuri despre comuna noastra
fara sa amintim harnicia si priceperea simburestenilor, un manunchi de oameni
veseli, dar neintrecuti in arta taierii prunilor. Vestea lor s-a raspandit nu numai in
judetul Olt, ci in toate judetele tarii.
In perioada comunista exista aici o mare ferma de stat, cu sute de hectare
de pruni crescuti pentru ca fructele sa fie uscate si vandute la export. Azi
oamenii din partea locului incearca pe cont propriu sa reinvie acest produs

traditional romanesc, prunele uscate. Anul acesta s-a obtinut de la Ministerul

Agriculturii si atestatul de produs traditional.
Domeniul de activitate in care se realizeaza investitia
Prunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi,
fiind caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campie pana in
zona dealurilor subcarpatice si uneori pana la poalele muntilor.
De-a lungul anilor, prunul si
produsele sale au constituit mijloace
de existenta ale taranilor, contribuind
totodata la faima tarii.
Adaptabilitatea mare la diferite
conditii de clima si sol, a facut ca
prunul sa creasca si sa produca
spontan, s-au cultivat, aria de
raspandire si varietatea soiurilor fiind
practic fara limite. In acest context, Romania a devenit tara cu cea mai mare
productie de fructe din Balcani si Europa, fiind si un mare exportator de fructe
proaspete sau deshidratate.
Numarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea
cifra de 2000, este rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri se pierd
in antichitate.
Fructele se pot valorifica in cele mai diverse moduri, de la fructe de desert,
la fructe uscate, compot, dulceata, marmelada etc., avand o compozitie chimica
foarte complexa.
Cercetrile demonstreaz foarte convingtor c prunele uscate sunt un
aliment delicios, cu efecte curative de valoare pentru mai multe maladii. Prunele
uscate sunt i o surs bogat de vitamine: A, C, grupul B i substane minerale,
precum calciu, magneziu, potasiu, seleniu i fier. De asemenea, prunele uscate
ofer organismului o doz considerabil de fibre, care potolesc foamea i o
amn pentru mai multe ore.

Ca majoritatea fructelor de
culoare
nchis,
intermediar ntre indigo, negru i
viiniu
nchis, prunele au n compoziia
lor
resveratrol, considerat drept cel
mai puternic antioxidant natural,
cunoscut
pn
acum.
Resveratrolul este o substan
antitumoral, care micoreaz cu
pn la 50 la sut nmulirea
celulelor cancerigene sau poate chiar
stopa
acest proces, stimuleaz nmulirea celulelor sntoase, sporind capacitatea lor
de regenerare, scade nivelul colesterolului. Consumul de prune asigur o
digestie sntoas i detoxific organismul.
Adevaratele prune uscate nu au voie sa aiba E-uri, aditivi sau conservanti.
Prunele de Simburesti nu au nevoie de conservanti, fiindca procedeul traditional,
specifici zonei, e mult mai eficient decat chimicalele moderne si fereste fructele
de mucegai fara sa distruga vitaminele si mineralele.

Istoricul activitatii
Oprica Theodora Persoana Fizica, isi desfasoara activitatea in exploatatia
agricola incepand cu anul 2012, prin
cultivarea de fructe si cereale.
Productiile agricole sunt consummate
o parte in gospodaria proprie, iar
restul sunt vandute pe piata libera. In
fiecare an sunt cultivate cele 3.82 ha
cu 3.00 ha prun, 0.78 ha porumb si
0.04 ha vie.
Bazele de productie ale solicitantului
Terenuri agricole (ha) in anul 0
Nr. Localitate/Jude
crt
t
.

Suprafata Agricola
In
Proprietat
folosint
e

arabi
l

pasun
i

Din care:
fanet pom
e
i

vie

Alte
categorii

a
1.

Sat Tonesti,
Com.
Simburesti/ Olt
TOTAL

3.82

0.78

3.00

0.0
4

3.82

0.78

3.00

0.0
4

Dotarile fermei
Nr. crt.

1
2
3
4
5
6
7
8
TOTAL

Masini si
utilaje
agricole
Tractor
U445
Combina
Semanatoar
e
Motosapa
Atomizor
Instalatie
picurare
Disc
Plug

Valoare
lei
7000 LEI

2000
1000
10000

Obiectivele restructurarii si detalierea investitiilor

propuse pentru atingerea acestora
Oprica Theodora isi propune sa-si mareasca dimensiunea fermei si sa
diversifice productiile astfel: fata de anul 0 cand suprafata de 3.82 ha este
cultivata cu 3.00 ha prun, 0.78 ha porumb si 0.04 ha vie, in anul 3 va creste
suprafata cultivata cu prun cu 0.82 ha, astfel ca in anul 3 suprafata cultivata cu
prun sa fie de 3.82 ha si va cumpara 18 stupi (familii de albine). In anul 3
doreste sa achizitioneze un atomizer si un uscator de prune. Aceste investitii
propuse vor fi realizate din surse proprii si surse atrase (sprijin nerambursabil
public).

Totodata se va schimba tehnologia aplicata pentru toate culturiile infiintate,

achizitionand seminte de calitate, certificate, ingrasaminte chimice, pesticide.
Prin cresterea suprafetei de prun si diversificarea productiei va creste si
dimensiunea economica a fermei cu peste 3 UDE si productia comercializata
creste cu peste 20 %. Platile directe la hectar si subventiile de care Oprica
Theodora va beneficia in conformitate cu legislatia nationala in vigoare vor fi
utilizate de asemenea in vederea cresterii competivitatii fermei agricole de semisubzistenta.
obiectiv general: cresterea competivitatii exploatatiei agricole in curs de
restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie, avand
in vedere faptul ca sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii
concuresntiale a pietei unice
obiectiv specific: cresterea volumului productiei destinate comercializarii si
diversificarea productiei pentru ca ferma de semi-subzistenta sa devina viabila
economic
obiectivele operationale se refera la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare in
perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenta pentru o mai buna
utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie, prin: stimularea
spiritului antreprenorial: solicitantul va urma un curs de specializare in domeniul
managementul firmei.

Management si pregatirea profesionala vizata

Se va avea in vedere:
Imbunatatirea abilitatilor organizatorice ale responsabilului exploatatiei
agricole pentru cresterea productivitatii muncii si scaderea cheltuielilor.
Reprezentantul legal al fermei prin masurile pe care le ia in desfasurarea
proceselor de productie, poate influenta marirea marjei brute prin: masurile
agro-fitotehnice aplicate solului si plantei, prin marirea volumului factorilor de
productie ce participa la realizarea procesului tehnologic, prin modul in care
sunt combinati factorii de productie si de vanzare a productiei.Desfasurarea

eficienta a activitatilor in fermele agricole necesita ca asigurarea cu resurse de

productie, combinarea si alocarea lor sa fie astfel facuta incat sa duca la:
valorificarea integrala a capacitatii de productie a exploatatiei
obtinerea unor cantitati sporite de produse la hectar cu cheltuieli cat mai reduse
pe unitatea de produs
cresterea continua a randamentului resurselor utilizate prin aplicare tehnologiilor
moderene, a mijloacelor tehnice perfectionate si a nepoluarii mediului
folosirea de soiuri si hibrizi corespunzatori zonei de cultura, a ingrasamintelor si
pesticidelor in cantitati corespunzatoare pentru fiecare cultura
imbunatatirea sistemului contabil printr-o evident clara a veniturilor si
cheltuielilor
pregatirea profesionala vizeaza urmarea unui curs de formare profesionala prin
masura 111 Formarea profesionala, informare si difuzare de cunostiinte in cel
putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea
fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc. Pentru imbunatatirea
abilitatilor organizatorice seful exploatatiei, fermierul Oprica Theodora, va urma
un curs de formare profesionala prin masura 111Formarea profesionala,
informare si difuzare de cunostiinte in domeniul managementul exploatatiei
agricole.

Demonstrarea viitoarei viabilitati economice

Viabilitatea economica este exprimata de asigurarea unei oferte competitive
de produse agricole, obtinute in cantitati omogene, de producerea unor
sortimente de produse agricole si agroalimentare de calitate, obtinute cu costuri
care pot sa asigure competivitatea pe piata. Ferma de semi-subzistenta este
ferma care produce, in principal, pentru consumul propriu, dar care
comercializeaza si o parte din productia realizata.

VENITURI OBTINUTE IN EXPLOATATIE

VEGETALE
Nr.
Denumirea
crt.
produsului
1
2
3

PRUN
PORUMB
VIE
TOTAL
ZOOTEHNICE SI
MIXTE
5
MIERE
SUBVENTI
E
TOTAL
TOTAL
GENERAL

AN 3
Valoare Cantitate Pret
RON
kg
lei/kg

Valoare
RON

1.5
0.6
1.0
-

22500
1200
1000
24700

27000
27000

1.3
-

35100
35100

20
20

360
360

18000

24700

180
18
FAMILII
180
36180

720
35820

Cantitat
e
kg
15000
2000
1000
18000

AN 0
Pret
lei/kg

CHELTUIELI TOTALE
Nr. crt.
1
2
3
4

Cheltuieli
vegetale
PRUN
INFIINTARE
0.82 HA PRUN
PORUMB
VIE
TOTAL
ZOOTEHNICE SI
MIXTE
Furaje (protofil si

Anul 0
PRODUCTIE
17700
-

Anul 3
PRODUCTIE
17700+
8529

1497
356
19553

26229

180

6
7

zahar)
Medicamente
Alte cheltuieli
TOTAL
TOTAL
GENERAL

19553

180
180
540
26769

REZULTAT FINANCIAR

PROFIT (V-C)
TOTAL

ANUL 0
PRODUCTIE
5147
5147

ANUL 3 PRODUCTIE
9051
9051

Cresterea cu 20% a productiei destinate comercializarii anul 3 fata de anul 0

Fata de anul 0 cand productia comercializata este de 1,50 tone, in anul 3
productia destinata comercializarii va fi de 8 tone, din care 2 tone prune uscate
si 6 tone prune proaspete.
Scopul acestei masuri este formarea unor exploatatii agricole de dimensiuni
optime eficiente din punct de vedere economic prin investitii si excluderea
exploatatiilor marginale.

Evaluarea principalelor riscuri

Procesul de aprovizionare - scumpiare input-urilor
Buna desfasurare a activitatii unor ferme agricole presupune asigurarea cu
materii prime (samanta), materiale consumabile (ingrasaminte, furaje, erbicide,
insecticide, material seminal, medicamente), piese de schimb, apa pentru irigatii,
energie, servicii (transport, tratamente tehnologice). Pentru fiecare din aceste
elemente intereseaza cantitatile, calitatea, termenele de procurare, preturile cat
mai scazute, avand in vedere posibilitatile financiare ale fermierului.
Aprovizionarea este o problema deosebit de importanta in activitatea unei
ferme. In alegerea furnizorilor de la care se vor cumpara materiile prime si
consumabile, fermierul trebuie sa aiba in vedere si formele de risc care pot
afecta eficienta actiunilor de aprovizionare. Unul din riscurile care poate

influenta cheltuielile firmei este riscul financiar datorat instabilitatii preturilor,

scumpirii produselor.
Pentru a avea garantia cumpararii la un pret stabil fermierul trebuie sa
incheie contracte de furnizare in care trebuie sa stipuleze toate aspectele care il
intereseaza: cantitatea, conditii de calitate, pret, termen de livrare, conditii de
plata etc.
Situatia financiara dificila a industriilor din amonte si aval de agricultura cu
efecte deosebite de grave asupra productiei agricole.
Piata de desfacere:
Interes si preturi scazute pe piata pentru anumite produse obtinute in ferma
Lipsa unor contracte de valorificare a productiei, etc.
Piata produselor agricole pune in evidenta raporturile dintre productie si
consum. Pe piata fiecare producator (ofertant), si cumparator (consumator) se
afla intr-o relatie mai mult sau mai putin stransa cu ceilalti ofertanti si, respectiv,
consumatori ai aceluiasi produs. Reiese ca este necesara o prospectare a pietei.
Calitatea managementului: neadaptarea managementului la cerintele si
oportunitatile de pe piata (lucrari agro-fitotehnice necorespunzatoare, folosirea
de samanta de slaba calitate, nivelul scazut al factorilor de productie). Intr-o
economie de piata scopul productiei il constituie valorificarea cat mai profitabila
a acesteia.

Concluzii

Anul 2013 a fost anul n care absorbia fondurilor europene chiar s-a simit n
Romnia. Astzi, n Romnia, Ministerul Agriculturii a contractat toate fondurile
pe care le aveam pe Dezvoltare rural. Zece miliarde de euro sunt contractate
i vor ajunge n investiii n agricultur.

Potrivit acestuia, din cele 10,2

miliarde de euro, circa 70%
reprezint investiii n proiecte deja
implementate, diferena de bani
urmnd s fie utilizat pn la
sfritul anului 2015 n alte proiecte
de agricultur.
Agricultura reprezint un
domeniu de cretere economic n
care pot fi dezvoltate foarte multe
locuri de munc. Astfel, la nivel
naional, n perioada 2007-2013
aproape 10.000 de tineri au
beneficiat de fonduri pentru
deschiderea
unei
afaceri
n
agricultur. Ali 7.000 de tineri vor
putea s nceap o afacere n agricultur, n anii care vor urma.