Scurt istoric

Calimanesti-Caciulata,
judetul
Valcea
Calimanesti-Caciulata are o existenta indelungata, semnalata prin tezaurul de monede dacice si
castrele de la Jiblea si Arutela. Pe timpul imparatului Hadrian (117 - 138 d.Hr.) apele de la
Bivolari au fost folosite de romani la termele Arutela, precum si de populatia dacica.
Conform unor pareri mai recente, ca asezare umana, Calimanesti-Caciulata s-ar fi format prin
secolele V-VIII, cand vechea obste sateasca avand o arie mai mare de intindere, s-ar fi destramat
si impartit intre cativa dintre oamenii de vaza, printre care si Caliman.
Prima mentiune documentara apare in condica Manastirii Cozia, pe 20 mai 1388, cand prin
documentul amintit, Mircea cel Batran primeste de la Nan Udaba \\\"locul numit Calimanesti pe
Olt\\\",
pe
care
acesta
il
inchina
Manastirii
Cozia.
Spre deosebire de alte sate, satul Calimanesti era liber de taxe si alte munci. Dar aceste drepturi
sunt incalcate de Radu II (1421) si mai tarziu de catre toti domnitorii pana la Radu Mihnea
(1611), care ii obliga pe locuitorii Calimanestiului sa aiba grija de drumul pana la manastirea
Cozia.
In 1646, locuitorii satului se rascoala pentru a-si castiga libertatea, dar interventia manasti
848f51i rii si a trupelor domnesti au dus la aservirea satului. Matei Basarab a fost atat de infuriat
de locuitorii satului, incat intr-un document din 12 mai 1646 ii acuza pe cei ce locuiau in
Calimanesti si Jiblea ca s-au ridicat ca \\\"niste caini\\\", amenintandu-i ca isi va exercita
autoritatea
si
ii
va
spanzura
in
fata
propriilor
case.
Prima descriere a zonei apartine lui Gavril Preotul (conducatorul comunitatii de la Athos)
dateaza din 1520, considerand ca zona \\\"este plina de toate bunatatile\\\", \\\"care am vazut si
noi
cu
ochii
nostrii
acel
loc
si
i-am
zis
pamantul
fagaduit\\\".
Este foarte probabil ca decizia ridicarii pe aceste locuri a manastirii Cozia sa fi fost determinate
de catre utilizarea apelor minerale. In 1543, langa Manastirea Cozia s-a inaltat Bolnita, de catre
Radu Paisie. La Bolnita Coziei, numerosi negustori straini, bei turci si pase, precum si unii dintre
faimosii domnitori ai Tarii Romanesti, si-au tratat aici suferintele. De asemenea, multi
revolutionari pasoptisti (Radu Sapca, Dinica Golescu si altii) si-au gasit aici loc de popas.
La Calimanesti si Cozia, domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de o primire entuziasta din
partea locuitorilor, atunci cand a vizitat regiunea Oltului in iunie 1859, dupa unirea Principatelor
Romane. Realizarea unirii a avut ca exponent local pe jibleanul Tudose Murgescu, deputat in
divanul
ad-hoc
al
Tarii
Romanesti
la
1857.
Si in secolul urmator, in cele doua razboaie mondiale localnicii si-au dat jertfa lor de sange si
vieti asa cum o dovedesc memoria colectiva, documentele existente, si monumentele ridicate.
Se pare ca la inceputul secolului al XIX-lea, apele utilizate n-au mai putut satisface nevoile in

continua crestere ale Bolnitei. Din aceasta cauza au inceput sa se faca cercetari pentru
descoperirea unor izvoare de sanatate, folosindu-se observatiile localnicilor, care cunosteau
existenta unor bazine cu \\\"apa neagra\\\" si care miroseau a \\\"apa clocita\\\". Astfel, o noua
sursa
vine
sa-si
aureoleze
faima:
izvorul
de
la
Caciulata.
Se citeaza in literatura de specialitate descoperirea intamplatoare de catre doi calugari, in 1849,
care venind de la pescuit au observat pe malul Oltului o balta cu apa, le-a placut, iar unul dintre
ei, fiind bolnav, a simtit o ameliorare a starii lui de sanatate. Cert este faptul ca descoperirea a
avut o importanta deosebita, iar incercarea celor doi calugari de a beneficia de efectele
terapeutice ale acestor ape prin construirea unor jgheaburi din lemn (sipotul Calugarilor)
reprezinta prima incercare de captare a acestor ape. Izvorul este popularizat pentru prima data de
catre
C.
Marcial
in
1827,
in
\\\"Curierul
Romanesc\\\".
Primele cercetari asupra efectelor terapeutice ale acestor ape au fost facute de dr. Mayer in 1829,
din porunca domnitorului Grigorie Ghica, continuate apoi in anul urmator de catre C. Fr. Siller.
In 1830 sunt facute primele amenajari de catre egumenul cozian Ghenadie, iar dr. Episcopeanu
recomanda pe scara larga utilizarea apelor de Caciulata pentru cura balneara.
Lucrari de captare vor fi facute in anul 1848 de catre Constantin Golescu, ajutat de localnici, cu
fonduri din subscriptia publica. In urma constatarii efectelor minunate ale acestor ape asupra
propriei sanatati, va construi un stabiliment balnear rudimentar, primul de acest fel pe aceste
meleaguri.
La 27 mai 1855, Carol Davila ramane impresionat de calitatile curative ale apelor din zona
Calimanesti-Caciulata si propune infiintarea aici a unui stabiliment pentru ostasi, similar celui
existent la Olanesti. Tot in acesti ani faima izvoarelor creste, la recomandarea lui Carol Davila
facand cura cu apa de Caciulata imparatul Frantei, Napoleon al III-lea, miraculosul remediu
contra litiazei renale fiindu-i trimis la Paris cu diligenta. De efectele aceleasi ape s-au bucurat
ulterior imparatul Austro-Ungariei, Frantz-Joseph, presedintele Frantei Emil Loubet, arhiducele
austro-ungar
Leopold
Salvatore.
Cu timpul, stabilimentul din 1854 capata amploare. In 1866, izvorul de la Caciulata este curatat
si se construieste in jurul sau un zid circular care va rezista pana la inundatiile din 1901.
In 1958, doctorul francez Caillat initiaza primele teste stiintifice cu apele de la Calimanesti. Intre
anii 1868 - 1869 dr. Barnard (de la Laboratorul de Chimie al Universitatii Bucuresti) efectueaza
prima analiza chimica a izvorului de la Caciulata. In 1866, ing. Ioan Claus muta soseaua de pe
panta
din
centrul
statiunii,
asa
cum
o
gasim
si
astazi.
In 1873, apele minerale de la Calimanesti sunt medaliate la Expozitia de la Viena, iar in 1893
primesc
\\\"Diploma
de
Grand-Prix\\\"
si
medalia
de
aur.
In timpul Razboiului de Independenta si al celor doua razboaie mondiale, pavilioanele au fost
folosite ca spitale militare, dupa ce intre 1896 - 1902 fusese construita linia de cale ferata Sibiu Piatra
Olt,
datorata
lui
Al.
Cantacuzino
(Nababul).

Intre 1882 - 1884 s-a construit Stabilimentul Balnear de la Calimanesti, cu servicii complete de
cazare, masa si tratament, iar dupa 1884 s-au efectuat noi captari de izvoare, la aceasta actiune
contribuind
si
celebrul
geolog
Grigore
Cobalcescu.
Se incepe si construirea celui de-al doilea stabiliment balnear la Caciulata, iar la sfarsitul
secolului
al
XIX-lea,
incepe
imbutelierea
apelor
de
Caciulata.
Odata cu introducerea luminii electrice, Calimanestiul trece oficial in randul statiunilor balneoclimaterice
din tara.
In 1907 ia fiinta laboratorul urologic, sub conducerea capitanului farmacist C. D. Parepa (prin
1934 in aceasta functie se afla medicul poet Vasile Ciocalteu). Din 1910, statiunea trece in
concesiunea societatii \\\"Govora-Calimanesti\\\", pe o perioada de 50 de ani.
In 1912 se construieste Cazinoul din Ostrov. Intre 1907 - 1911 s-a construit Pavilionul Central, o
structura in stil baroc, o sectie a sa fiind destinata tratamentului balnear. In aceasta perioada ese
angajat personal de specialitate. Totodata, la inceputul secolului al XX-lea numarul vilelor creste.
In 1924 se construiesc Hotelul 1 si 2 Jantea, Bazarul si Teatrul cu terasa spre Olt (localul unde
astazi se afla cinematograful si biblioteca). In 1934, constructiile cunosc noi imbunatatiri si se
paveaza
soseaua
Ramnicu
Valcea
- Sibiu.
Din 1927, Calimanesti-Caciulata devine oras, sarind peste stadiul de targ. Primul director
medical al statiunii a fost C. Frumusianu, a carui statuie troneaza in fata Hotelului Central.
La 25 aprilie 1948, dr. Traian Dinculescu, asistat de directorul tehnic al statiunii, Ludovic
Balogh, a predat primarului orasului Calimanesti, Tiberiu Coroianu, bunurile
societatii \\\"Govora-Calimanesti\\\" care dupa actul nationalizarii au intrat in proprietatea
statului.

Izvoarele minerale si mnastirile sunt perlele Calimanestiului. Izvoarele sulfuroase,

clorosodice, calcice, magnezice, bromurate, iodurate de aici sunt astazi medicamente pentru
miile de bolnavi din toata tara. Nimeni nu stie pna unde duce vechimea folosirii n timp a apelor
tamaduitoare.
O legenda spune ca un cioban i marturiseste la spovedanie unui calugar la Cozia, ca el s-a
vindecat de "metehnele trupului" scaldndu-se ntr-un lac din "Cmpul lui Caliman". Puteri
ceresti au fost acolo, din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile ranite s-au vindecat.
Mircea cel Batrn si Matei Basarab veneau des la manastire, dar veneau si pentru apele
binefacatoare. Bolnita de la Cozia pare ca a fost primul spital din zona, unde oamenii bolnavi
veneau sa se trateze. Izvoarele care tsneau din pamnt si care pe deasupra si vindecau au strnit
interesul.
n 1848 dr. Carol Davila recunoaste importanta apelor n vindecare. Doctorul francez Joseph
Caillat, care in 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat in anul 1859 la analiza
apelor minerale de la Calimanesti. In 1869 imparatul Napoleon al III-lea a urmat o cura cu apa
minerala de Calimanesti, care i-a fost expediata in Franta. In 1893, apa minerala de la

Calimanesti-Caciulata a obtinut medalia de aur la Expozitia internationala de produse alimentare

si ape minerale de la Bruxelles, iar n 1910 s-a construit primul pavilion pentru ape minerale. In
prezent, statiunea Calimanesti dispune de instalatii pentru bai calde in cada sau bazin cu apa
minerala, electrohidroterapie si kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, bazine descoperite cu apa
termala sulfuroasa (in statiunea Caciulata), izvoare de apa minerala pentru cura interna, sali de
gimnastica medicala, sauna, bazine de inot situate pe malul raului Olt etc.
Pe lnga cura de ape minerale, Calimanestiul ofera si o "cura spirituala" la manastirile Cozia,
Ostrov, Turnu - nsirate ca perlele pe malul Oltului. Singurul Ostrov din tara, aflat n mijlocul
Oltului, adaposteste o ntreaga istorie, fiind prima manastire de calugarite din tara, construita n
1500 de Neagoe Basarab si Despina Doamna (care devine mai trziu, calugarita aici).
Manastirea Cozia situata n Caciulata este cel mai vizitat obiectiv din statiune si cea mai vizitata
manastire din tara. Ea este un reper pentru arta bisericeasca romneasca si o emblema pentru
spiritualitatea romneasca, calugarii de aici devenind sfetnici domnesti, carturari iscusiti, ierarhi
si mitropoliti. Ctitoria lui Mircea cel Batrn este un adevarat complex monahal, care cuprinde, pe
lnga monumentala biserica mare, o biserica-bolnita - considerata o bijuterie arhitecturala
romneasca, un muzeu cu o impresionanta colectie de icoane vechi si obiecte bisericesti,
paraclise, chilii. Pe partea cealalta a Oltului este asezata Manastirea Turnu, de unde pornesc

numeroase trasee n Parcul National Cozia.

Asezare si climat

Statiunea Calimanesti este situata in partea central-sudica a Romaniei, in nord -estul

judetului Vlcea, pe malul drept al Oltului, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la
poalele
masivului
Cozia
si
Capatnii
din
Carpatii
Meridionali.
Situat pe ambele maluri ale rului Olt, la iesirea acestuia din defileu, la altitudinea de 260-280 m,
se afla la 18 km distanta de municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea)
si 80 km sud de municipiul Sibiu.
Oras situat la poalele Muntilor Cozia ( 45015, latitudine nordica si 24015, longitudine
estica ), n partea central-sudica a Romniei (judetul Vlcea), pe malul drept al Oltului,la iesirea
acestuia din Carpatii Meridionali, n depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea
de 260-280 m, si 18 km. distanta de municipiul Rmnicul Vlcea (sediul administrativ al
judetului
Vlcea),
cu
o
populatie
de
8923
locuitori(n
2004).
Populatia
este
de
8.633
locuitori.
Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata, statiune
deschisa in tot cursul anului. Se compune din cartierele: Seaca, Jiblea Noua, Jiblea Veche,
Caciulata,
Cozia
si
Pausa.

Clima este specifica depresiunilor subcarpatice adapostite, fara variatii mari de

temperatura, cu veri racoroase (in jur de 20C in luna iulie) si cu ierni relativ blande (intre -l si
-5C in luna ianuarie). Temperatura medie anuala este de 9 C. Precipitatiile sunt moderate (750800 mm anual), iar vanturile predominante vin de la nord si nord-vest. Umiditatea relativa a
anului este cuprinsa ntre 60-80%.

Pensiuni si hoteluri
Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri, vile turistice, pasuri
si chiar popasuri turistice, dupa cum urmeaza:
Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata

Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata
Hotelul statiunii se numeste Hotel Caciulata si dispune de:
Hotel Caciulata Calimanesti-Caciulata este la un standard de doua stele este amplasat in
centrul statiunii, si pune la dispozitie oaspetilor sai in numar de :196 camere duble, si 6
apartamente
toate
camerele
sunt
dotate
cu:
-

baie

cu
telefon
tv

dus,
international,
minibar,
cablu;

Hotel
Caciulata
Calimanesti
este
dotat
cu:
ascensor,
club,
piscina
acoperita,
piscina
in
aer
liber,
sala
agrement
(fitness),
parcare,
teren
de
fotbal,
teren
de
tenis,
tenis
de
masa,
cosmetica,
spalatorie,
curatatorie,
serviciu
masaj,
punct
farmaceutic,
cabinet
medical,
bar
de
zi,
restaurant,
biliard,
baza
de
tratament,
schimb
valutar,
- seif.
Atractii turistice
MNSTIREA TURCU

La
poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului, se inalta manastirea de calugari Turnu.
Biserica veche ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676, pe locul alteia din lemn,
ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, stins din viata in anul
1702.
Biserica noua, numita si Biserica cea mare, a fost ridicata intre anii 1897-1901, de insusi
Gherasim Timus, avand hramul ``Schimbarea la Fata``. In apropierea acestui vechi asezamant
monastic se pastreaza si astazi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman
"Arutela", stanca de piatra numita "Masa lui Traian" si baile termale de la Bivolari - pe malul
stang al Oltului.

SCHITUL OSTROV

Schitul Ostrov:
Este un schit de calugari si se afla amplasat pe o insula a lacului de acumulare al
hidrocentralei Calimanesti de pe raul Olt, fiind legat de statiunea balneo-climaterica CalimanestiCaciulata printr-un pod, la o distanta de 5 km de la halta C.F.R. Calimanesti-Jiblea.
Biserica este rezidita pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau inceputul
secolului al XV-lea, fiind ctitorita de Neagoe Basarab si sotia sa, doamna Despina.
S-a sfintit nezugravita, pentru cult folosindu-se in prima faza icoane pictate, aflate astazi in
Muzeul de Arta al Romaniei. Altarul a fost pictat in 1752, restul bisericii fiind in stil fresca, de o
remarcabila valoare artistica si a fost terminat in anul 1760. Tot atunci i s-a inlocuit si inscriptia
din
pisania
veche
cu
un
text
romanesc,
scris
cu
litere
chirilice.
O mare podoaba de arhitectura interioara, care a infruntat vremurile, este "tampla aurita", din
lemn de tei care dateaza exact de la zidirea bisericii. Icoanele imparatesti sunt foarte vechi, unele
ipoteze sustinand ca ar fi chiar cele originare. Icoana Maicii Domnului a fost restaurata in 1791

de

Ioan

Zugravul.

La 22 decembrie 1838 chiliile si cladirile existente au fost distruse de un incendiu, fiind rezidite
pe temeliile vechi in anul 1940. Principalele restaurari s-au facut in anii 1940, 1956-1957, 19621963.
Din timpul lui Neagoe Basarab au ramas trei icoane: Sfantul Nicolae, Coborarea de pe cruce si
Sfantul Sava, toate de o mare valoare artistica, in prezent aflate in custodia Muzeului de Arta al
Romaniei.
Incepand cu secolul al XVI-lea pana in 1890, Schitul Ostrov a fost schit de calugarite. In acest
schit s-au calugarit sotia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele de Platonida, si mama
lui
Mihai
Viteazul,
care
si-a
luat
numele
de
Teofana.
Constructia hidrocentralei Calimanesti a impus ca biserica, impreuna cu insula, sa fie ridicate cu
circa 6 m, pentru a nu fi inundate, si reconstruita casa staretiei. Intregul ansamblu insular este un
frumos parc de agrement pentru vizitatorii statiunii Calimanesti-Caciulata care, pe langa alte
"dotari", reuneste un numar de 47 de specii de arbori, arbusti si trandafiri.

MNSTIREA STNIsOARA

Manastirea Stanisoara: Manastirea Stanisoara este amplasata la poalele masivului Cozia, pe

versantul sau sudic, pe teritoriul localitatii Calimanesti - Caciulata, judetul Valcea.
Accesul se face pe valea Pausa-Stanisoara pe directia nord, plecand din halta CFR PausaCaciulata, la aproximativ 6 km, sau din statia CFR Turnu, pe directia est, la aproximativ 4 km.La
Nucet-Stanisoara, primul asezamant monahal a fost un schit construit din lemn (nu se cunoaste
data construirii), ce se leaga de numele sihastrilor Meletie, Neofit, Isaia si altii, veniti pe aceste
locuri
de
la
manastirea
Cozia
si
traitori
ai
pesterilor
de
aici.
Biserica mare, cu hramul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe", este o constructie masiva din piatra, cu
o turla mare pe naos. Naosul si pronaosul formeaza un singur spatiu mare. Pridvorul este deschis,
sustinut de patru coloane din piatra sculptate in partea superioara. Are tavanul frumos pictat.
Ferestrele bisericii au vitralii pictate cu sfinti. Pictura a fost realizata in 1948 de maestrul
Dumitru
Behzane
si
de
elevul
sau.
Ca odoare de pret, manastirea Stanisoara pastreaza cateva icoane vechi aduse de la Sf. Munte
Athos de calugarii Sava si Teodosie, si un antimis daruit de manastirea Cozia, in anul 1809. In
biserica mare se pastreaza un policandru de la Curtea de Arges, care se presupune a fi daruit de
Neagoe Basarab.

MNSTIREA COZIA

Manastirea Cozia: Situata la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata,

pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm. Valcea, ansamblul manastiresc de la
Cozia, cu hramul ``Sfanta Treime``, la inceput avut numle de ``Manastirea Nucet``, abia mai
tarziu
primind
numele
de
``Cozia``,
dupa
muntele
din
vecinatate.
Avand o ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii
sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel
Batran.
Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice.
Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos
dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe
Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de
inscriptie; intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au
adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii).
Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino.

Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul
sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.
Catapeteasma originara din lemn, a ars si a fost refacuta in 1794 din caramida, fiind zugravita in
anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos si pronaos au
fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu.

Cladirile au fost refacute de domnitorii Bibescu si Stirbei intre anii 1850-1856; tot atunci
s-au construit si doua pavilioane din care se mai pastreaza cel din stanga, care a fost resedinta
domneasca de vara.

PARCUL NAIONAL COZIA

Parcul National Cozia: Parcul National Cozia se intinde pe o suprafata de aproximativ

17.000 ha, fiind situat in Masivul Cozia, de-o parte si de alta a Oltului. Acest munte, dupa unele
legende, ar fi misteriosul Kogaion, muntele sfant al dacilor. Acest spatiu este cel mai recent parc
national amenajat din Romania, fiind un adevarat muzeu natural. Din suprafata totala a parcului
aproximativ
7000
de
hectare
sunt
destinate
cercetarii
stiintifice.

Spectaculozitatea este data de biodiversitatea peisajului. Gorunul se intalneste pana la inaltimi

mari, alaturi de salcamul pitic si de mesteacanul de Cozia. Parcul are numeroase formatiuni
stancoase deosebit de spectaculoase si cu nume sugestive: Varful Bulzu (1560 m), Turtudanele
Urzicii, abrupturile Gardului, Caprariile, Matariile, Sfinxul Coziei, Pietrele Vulturilor, Pietrele
Rosiei, Coltii Foarfecii, Turnul lui Traian, Turnul lui Teofil, Portile de Piatra ale Coziei.
La intrarea in Parcul National Cozia sunt afisate reguli care trebuiesc respectate pe toata durata
excursiei, in caz contrar aplicandu-se amenzi. Turistilor li se dau saci de plastic la intrarea in parc
pentru a putea aduna resturile, saci ce vor trebui predati la coborarea de pe munte.

Tratamente

Factori de cura:
1.Apele minerale ale statiunii Calimanesti - Caciulata sunt atermale, iesind din pamant la
temperatura de 5-14 grade Celsius. Din punct de vedere al compozitiei chimice, apele minerale
sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate , iodurate si s-au dovedit mereu a fi
un bun remediu in tratarea afectiunilor locomotorii cronice, a maladiilor neurologice periferice si
a psoriazisului.
Apele minerale-sulfuroase de la CALIMANESTI -CACIULATA actioneaza asupra
psoriazisului prin hidrogenul sulfurat continut. Acesta intervine in metabolismul celular si are
rol desensibilizant, activeaza microcirculata pielii are efect cheratolitic si reechilibreaza tonusul
vegetativ.
Toate aceste efecte au dus la utilizarea apelor minerale-sulfuroase si in alte boli
dermatologice precum: parapsoriazisul, unele cheratodermii si dermatoze, alergii cutanate.
2. Namolul sapropelic
3.Bioclimat sedativ de crutare(aerosolii)
Indicatii terapeutice:
- Psoriazis vulgar generalizat (in placi),
- Psoriazis gutat
- Artrita psoriazica cu leziuni cutanate, in afara puseelor de acutizare (VSH <20mm/h)
-Alte forme de psoriazis
Tipuri
de
Bai
calde
cu
apa
minerala
Impachetari
generale
sau
partiale
cu
Kinetoterapie
si
hidrokinetoterapie
--Electroterapie
- Magnetoterapie de reechilibrare neuro-vegetativa

proceduri
sulfuroasa
namol
cald
individuala
Hidroterapie

La acestea se adauga helioterapia practicabila in sezonul estival.

PSORIAZISUL este o boala de piele, destul de frecventa care ridica inca dificultati de
tratament, chiar si la inceput de mileniu 3. Este prezent atat in mediul urban cat si rural. Boala
nu este contagioasa si se caracterizeaza prin aparitia ei la orice varsta, uneori chiar din copilarie.
Evolutia sa este cronica, cu tendinte la recidive, la intervale diferite de timp. Daca boala nu este
tratata prin inlaturarea deficientelor interne care o declanseaza si intretin, elementele de

psoriazis pot persista tot timpul vietii bolnavului, situatie in care va determina tulburari psihocomportamentale si sociale.
Baza tratamentului alopat o constituie cel local cu unguente, creme, solutii, pe baza de cigmolin,
acid salicilic, cortizon, etc. Acestea au efect local uneori destul de rapid, dupa preparatele pe
baza de cortizon. Dar recidivele sunt din ce in ce mai dese, sunt mai intense, uneori chiar la
cateva zile de la intreruperea tratamentului. De aceea acesti bolnavi sunt nevoiti sa foloseasca
continuu aceste preparate, care au multiple efecte secundare nedorite.
In acest cadru, balneofitoterapia incearca sa ofere o varianta terapeutica noua, pentru
ameliorarea de cit mai lunga durata a puseelor acestei complexe afectiuni.Acest lucru fiind
stipulat si in :ghidurile europene antipsoriazis.
FORMULA
TERAPEUTICA
DENIPLANT
LA
CALIMANESTI
-CACIULATA
Deoarece tratamentul cu ceaiul Deniplant presupune incetarea oricarui unguent sau alt
medicament si fara regim alimentar, se poate aplica urmatoarea schema de tratament :
1. Baile mineralo-sulfuroase (foto ) la temperatura de 37 in cura externa(la vana, aplicate 15
min. timp de 6 zile.
2. Ceaiul DENIPLANT 750 ml ceai preparat conform unei proceduri speciale se va bea in
cursul unei zile in mai multe prize, pe tot parcursul zilei, Pachetul de ceai Deniplant contine 30
de doze zilnice.. Dupa cele 6 zile(14zile) petrecute in statiune, se continua tratamentul la
domiciliul pacientului pana la disparitia totala a leziunilor. Administrarea ceaiului nu trebuie
intrerupta brusc ci treptat o zi da, o zi nu, timp de 2 luni. Daca nu mai apare nici o leziune se
poate renunta definitiv la ceai.
3. De doua ori in 6 zile se fac bai cada cu plante balneologice, cu efecte antiseptice,
antiinflamatorii, cicatrizante, sedative.
Daca in primele zile de tratament organismul nu rezista fara unguente, se poate folosi o
crema
cosmetica
sau
un
ulei
natural.
Namolul este sapropelic peloidogen, cu mineralizare inalta (NaCl: 2gr/litru namol); il folosim
pentru impachetari partiale si generale, incalzit la 39-42grC, stratul de aplicare pe piele este de
cca 5 cm grosime. Cei care au si psoriazis si hipertensiune arteriala beneficiaza de aplicare locala
de
namol
cald
in
strat
subtire
si
fara
invelire.
Rezultatele scontate: decaparea scuamelor, care dispar de obicei complet; placardele
eritematoase se palideaza, dezobisnuirea organismului de unguente sau alte medicamente
alopate. Baile si namolul actioneaza la suprafata iar ceaiul Deniplant la interiorul organismului,
inlaturand deficientele interne care declanseaza si intretin acesta boala.
In urma acestui procedeu combinat , datorita faptului ca pielea sa vindecat la suprafata mai
repede de cat inlaturarea cauzelor, este posibil ca in prima perioada dupa cura balneofito
leziunile sa mai apara din nou, insa pe masura ce ceaiul Deniplant actioneaza si organismul se

reface , ele nu vor mai evolua prea mult negativ ci se vor retrage ,ele vor fi de dimensiuni mai
mici si treptat vor disparea complet
Daca s-ar urmari din start numai inlaturarea deficientelor interne numai doar cu procedura
Deniplant , tratamentul ar fi de durata si ar fi posibil ca organismul sa nu suporte de la inceput
incetarea intreruperea utilizarii unguentelor folosite anterior. A se vedea pe forum evolutia
pacientilor numai cu deniplant.
*Daca in primele zile de tratament organismul nu rezista fara unguente, se poate folosi o crema
cosmetica sau un ulei natural.(de tip baza hidrofilica anionica, cu efect de inmuiere a stratului
cornos si indepartare a scuamelor)
Argumente pro fitoterapie cu Deniplant si bai cu ape minerale-sulfuroase :
nu are efecte adverse de nici un fel: se poate da la gravide, copii, la cardiaci, etc;
nu necesita control periodic lunar prin analize de sange, etc;
remisiunile de durata la cca 85% din pacienti sunt o dovada ca Deniplant intercepteaza verigi
fiziopatologice interne, actionand din interiorul organismului spre suprafata (piele),
leziunile cutanate odata vindecate de obicei nu mai reapar;
nu necesita restrictii alimentare, nu este interzis consumul de alcool;
confera pacientului independenta psiho-sociala, recastigarea echilibrului psihic (dependenta
de medicamente si investigatii lunare nu face decat sa intretina si sa agraveze stressul si
tulburarile psiho-comportamentale deja existente, cauzate de aspectul inestetic al pielii)
pacientul duce o viata obisnuita.
In functie de rezultatele obtinute, dupa doua sau trei luni de tratament, in urma unui nou
control
medical,
medicul
curand
va
stabili
cand
se
va
putea repeta
cura BALNEOFITOTERAPIE LA CALIMANESTI-CACIULATA.