Baza de Intrebari PT Curs - Rev 5-0

BAZA
DE
INTREBARI
PENTRU
EXAMINARE
CURS
UTM
Facultatea de Medicina
Catedra de
ChirurgieGenerala
Prof. Univ. Dr.
F. D. UNGUREANU
Rev. 01 / 06.03.2015
CUPRINS
ID NUMELE TEMEI
1. Patologia Esofagiana
1.1 Tumorile esofagului
1.2 BRGE
1.3 Achalazie si tulburari de
motilitate
2. Patologia Gastrica
2.1 Boala ulceroasa
2.2 Cancerul Gastric
3. Patologie Colorectala
3.1 Boala CROHN si RCUH
3.2 Cancerul Colorectal
4. Patologia Intestinului Subtire
4.1 Tumorile de IS
5. Patologia Hepato-Biliara
5.1 Tumorile primitive si
secundare ale ficatului
5.2 Icterul
5.3 Litiaza veziculara, biliara
si complicatiile ei,
abcesele hepatice,
chistul hidatic hepatic
6. Pancreatita cronica
TOTAL INTERBARI
45
23
14
8
ULTIMA ACTUALIZARE
06.03.2015
06.03.2015
06.03.2015
06.03.2015
67
55
12
43
17
26
18
18
111
25
06.03.2015
06.03.2015
06.03.2015
06.03.2015
04.04.2015
04.04.2015
04.04.2015
08.04.2015
06.05.2015
06.05.2015
9
13
24
27
27
31
37
37
42
42
10
76
06.05.2015
06.05.2015
48
51
12.05.2015
66
TOTAL GENERAL
PAGINA
3
1
8
8
291
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA CURS CHIRURGIE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Patologia Esofagului
Patologia Intestinului Subtire
Icterul Chiurgical
Patologia Chirurgicala a Ficatului
Anatomia Chirurgicala a Ficatului
Laparoscopica : Pag 71 99;
Pancreatita Cronica
Patologia Cailor Biliare
Patologia Chirurgicala a Stomacului
Patologia Chirurgicala Colo-Rectala
- Vol 1 : Pag 7 57;

- Vol 1 : Pag 115 148;
- Vol 2 : Pag. 45 49;
- Vol 2 : Pag 55 121;
- Vol 2 Tehnici Curente in Chirurgia Clasica si
- Vol 3 : Pag 36 92;
- Vol 3 : Pag 111 200;
- Vol 4 : 21 63;
- Vol 4 : 95 110.
2|P a ge
1
PATOLOGIA ESOFAGIANA
1.1 TUMORILE ESOFAGULUI
1. Din punct de vedere histologic, tumorile esofagiene se impart in :
A. Adenocarcinoame 40% si Carcinoame Scuamocelulare 60%
B. Adenocarcinoame 40% si Leiomioame 60%
C. Carcinoame Scuoamocelulare 40% si Limfoame 60%
D. Adenocarcinoame 40% si Limfoame 60%
E. Carcinoame Scuamocelulare 40% si Leiomioame 60%
Raspuns : A
2. Printre factorii de risc ai cancerului esofagian se numara :
A. Esofagul Barrett
B. Achalazia cardiei
C. Antecedentele de esofagita caustica
D. Sclerodermie, tiloza
E. Toate variantele de mai sus
Raspuns : E
3. Dintre elementele de diagnostic clinic ale unui cancer esofagian se numara :
A. Alterarea starii generale
B. Disfagia
C. Odinofagia
D. Durerea toracica
Raspuns : E
4. Confirmarea diagnosticului si bilantul extinderii unui cancer esofagian se face prin :
A. Endoscopie digestiva superioara
B. Computer tomograf cervico-toracoabdominala
C. Ecoendoscopie
D. Dozarea markerilor tumorali
Raspuns : E
5.In cazul unui pacient cu neoplasm esofagian sunt dozati urmatorii markeri tumorali:
A. ACE pentru adenocarcinom si Ag SCC pentru carcinomul epidermoid
scuoamocelular
3|P a ge
B. ACE pentru adenocarcinom si CA125 pentru carcinomul epidermoid

scuoamocelular
C. CA125 pentru adenocarcinom si AFP pentru carcinomul epidermoid
scuoamocelular
D. AFP pentru adenocarcinom si CA15-3 pentru carcinomul epidermoid
scuoamocelular
E. Nici una din variantele de mai sus
Raspuns : A
6.In cazul unui neoplasm esofagian superficial (T1 in situ), tratamentul curativ consta
in:
A. Rezectie endoscopica, laparoscopica sau clasica si examinare
anatomopatologica
B. Doar chimioterapie sistemica empirica
C. Doar radioterapie radicala
D. Chimioterapie sistemica urmata de radioterapie
Raspuns : A
7.Printre contraindicatiile intervetiei chirurgicale la un pacient cu neoplasm esofagian
se numara :
A. Ciroza hepatica cu virus B sau C
B. Insuficienta respiratorie
C. Insuficienta cardiaca
D. Extensia tumorii esofagiene la artera aorta, bronhii, trahee sau pleura
Raspuns : E
8. In absenta disfagiei, in cazurile cu metastaze multiple, abstentia chirurgicala poate
fi compensata prin:
A. Exclusiv chimioterapie sistemica
B. Exclusiv radio-chimioterapie
C. Exclusiv endoprotezare esofagiana
D. Exclusiv radioterapie
Raspuns : B
9. Pentru localizarea toracica a unui cancer esofagian aflat in stadiul I, metodele
nechirurgicale de sterilizare preoperatorii constau in:
A. Imunoterapie, radioterapie, chimioterapie
B. Doar chimioterapie sistemica
C. Doar radioterapie
D. Doar radio-chimioterapie
Raspuns : A
4|P a ge
10. Pentru localizarea toracica in treimea medie sau superioara a unui cancer
esofagian, calea de abord folosita este :
A. Esofagectomie pe o cale de abord combinata transtoracica si transhiatala,
precedata uneori de chimioterapie
B. Esofagectomia prin stripping esofagian pe cale tranhiatala
C. Esofagectomia transhiatala totala
D. Esofagectommia abdominocervicala fara toracotomie
Raspuns : A
11. Pentru localizarea toracica a unui adenocarcinom esofagian in situ si in stadiile I si
II, tratametul consta in :
A. Esofagectomie subtotala precedata uneori de chimioterapie sau de
radioterapie
D. Doar radio-chimioterapie
E. Esofagectomia prin stripping sau rezectia subtotala in bloc, tehnica Ivor-Levis
Raspuns : E
12. Monitorizarea pe termen lung a unui pacient cu neoplasm esofagian presupune :
A. Examen clinic
B. CT toraco-abdominal
C. Dozarea markerilor tumorali
D. Efectuarea endoscopiei digestive superioare
Raspuns : E
13. In cazul unei tumori esofagiene cu metastaze la distanta in prezenta disfagiei
progresive tratamentul consta in :
A. Doar radioterapie
B. Doar chimioterapie
C. Doar radio-chimioterapie
D. Esofagectomie urmata de chimioterapie postoperatorie
E. Dilatatii esofagiene, intubatie transtumorala, fotocoagulare LASER sau
electrocoagulare
Raspuns : E
14. Care este cel mai frecvent simptom al cancerului esofagian:
A. durerea retrosternala
B. disfagia
C. vocea bitonala
D. tusea
E. scaderea ponderala
Raspuns corect: B
5|P a ge
15. Un barbat in varsta de 70 ani, in antecedente fumator de 40 de ani, se prezinta cu

disfagie. Tranzitul baritat ridica suspiciunea unui cancer esofagian. Confirmarea
diagnosticului este oferita indubitabil de:
A. rezonanta magnetica nucleara
B. tomografia computerizata
C. tomografia cu emisie de pozitroni
D. endoscopia
E. manometria
Raspuns corect: D
16. Care este tipul histopatologic cel mai frecvent al cancerului esofagiandistal?
A. limfomul
B. adenocarcinomul
C. carcinomul cu celule mici
D. carcinomul cu celule scuamoase
E. carcinomul cu celule in pecete
Raspuns corect: B
17.Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in:
A. mucosectomie endoscopica si urmarire prin examen anatomopatologie
B. esofagectomiesubtotala
C. radiochimioterapie exclusiva
D. esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
E. tratament paliativ
Raspuns corect A
18.Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarelestatii ganglionare:
A. ganglioni cervicali profunzi, paraesofagieni, mediastinali posteriori sau
intertracheo-bronsici
B. ganglioni jugulari interni, paraesofagieni sau mediastinali
C. ganglioni periesofagieni, toracici superiori sau diafragmatici
D. ganglioni supraclaviculari
E. mediastinali si diafragmatici
Raspuns corect A
19.n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutitieprezent, in absenta
disfagiei, este indicata:
A. esofagectomiasubtotala
B. radiochimioterapie exclusiv
C. gastrostoma de alimentaie
D. numai chimioterapie
E. instalarea unei proteze
6|P a ge
Raspuns corect B
20.Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu o exceptie:
A. antecedente de cancer in sfera ORL - adenocarcinom
B. intoxicatiaalcoolotabagica - carcinom epidermoid
C. reflux gastroesofagian - adenocarcinom
D. esofag Barret-adenocarcinom
E. achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza
Raspuns corect A
21.Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o

exceptie:
A. ciroza B sau C
B. insuficienta respiratorie
C. insuficienta cardiaca
D. aderenta la aorta
E. disfagia
Raspuns corect E
22.Tratamentul radical in cancerul esofagului toracic consta in:
A. strippingul esofagian sau esofagectomiasubtotala in bloc
B. radiochimioterapie exclusiva
C. esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
D. Stripping, rezectiesubotala in bloc sau esofagectomieabdominocervicalafara, toracotomie urmata de chimioradioterapie
E. numai radioterapie
Raspuns corect D
23. Hemoptizia este:
A. eliminare prin efort de tuse, de snge provenit din cile respiratorii
B. eliminarea de snge prin efort de vrstur
C. toate rspunsurile sunt corecte
D. apare n ulcerul duodenal complicat
E. se recunoate prin scaune melenice
Raspuns corect : A
7|P a ge
1.2BRGE
1. Simptomul principal al bolii de reflux gastro-esofagian este:
A. Disfagia;
B. Pirozis ascendent retrosternal, de predilectie nocturn, postprandial sau in
decubit dorsal;
C. Hematemeza
D. Regurgitatiile postprandiale;
E. Sialoreea
Raspuns corect: B.
2. Arsurile retrosternale din boala de reflux gastro-esofagiancedeaza la admininstarea
de:
A. Anticoagulante
B. Antispastice
C. Antiinflamatorii
D. Antisecretoare
E. Antialgice
Raspuns corect: D.
3. Hernia hiatalaparaesofagiana, prin rostogolire, este caracterizata prin:
A. Prezenta intregului stomac in torace;
B. Prezenta a 1/2 a stomacului in torace;
C. Hernierea unui segment al stomacului prin hiatusul esofagian largit, cu
mentinerea pe loc a cardiei in abdomen;
D. Hernierea stomacului si a colonului transvers in torace;
E. Alunecarea cardiei prin hiatusul esofagian largit, in torace.
Raspuns corect: C.
4. Diferenta dintre refluxul gastroesofagian fiziologic si cel patologic este
reparezentat de:
A. Prezenta disfagiei
B. Prezenta odinofagiei
C. Prezenta regurgitarilor
D. Prezenta leziunilor de esofagita
E. Prezenta brahiesofagului
Raspuns corect D
5. Substratul histopatologic al esofagului Barrett este reprezentat de:
A. Prezenta celulelor tumorale
B. Metaplazia epiteliului pavimentos in epiteliu columnar, cilindric
C. Metaplazia epiteliului columnar, cilindric in epiteliu pavimentos
D. Prezenta mitozelor si a atipiilor celulare
8|P a ge
E. Prezenta tumorilor border-line

Raspuns corect B.
6. Care sunt obiectivele majore ale fundoplicaturilor:
A. Evitarea disfagiei postoperatorii
B. Evitarea odinofagiei postoperatorii
C. Impiedicarea refluxului gastroesofagian
D. Blocarea pompei de protoni
E. Impiedicareacomplicatiilor postoperatorii
Raspuns corect: C.
7. Fundoplicaturapartiala posterioara Toupetreprezinta o valva gastrica in jurul
esofagului de:
A. 360 de grade
B. 180 de grade
C. 270 de grade
D. 300 de grade
E. 120 de grade
F. Raspuns corect: C
8.
A.
B.
C.
D.
E.
Fundoplicatura totala Nissen, reprezinta o valva gastrica in jurul esofagului de:

250 de grade
360 de grade
180 de grade
270 de garde
120 de grade
Raspuns corect: B
9. Riscul major postoperator al fundoplicaturii totale Nissen este:

A. Hemoragia
B. Perforatia esofagiana urmata de peritonita
C. Disfagia
D. Stenoza calibrata esofagiana
E. Refluxul gastroesofagian
Raspun corect: C
10. Riscul major postoperator al fundoplicaturiipartiale posterioare Toupet este:
A. Disfagia
B. Odinofagia
C. Refluxul gastroesofagian
D. Perforatia esofagiana
E. Stenoza esofagiana postoperatorie
Raspuns corect: C.
9|P a ge
11. Riscul major al fundoplicaturii anterioare Dor este reprezentat de:

A. Persistenta disfagiei
B. Persistenta stenozei esofagiene
C. Perisitenta refluxului gastroesofagian
D. Persistenta incompetentei SEI
E. Persistenta herniei hiatale
Raspuns corect: C.
12. Prin definitieodinofagia este termenul care vrea sa exprime:
A. Durerea la deglutitie
B. Imposibilitatea de a inghiti
C. Disfagia paradoxala
D. Disfagia dureroasa
E. Refluxul gastroesofagianinsotit de durere
Raspuns corect: D.
13. Recalibrarea hiatului esofagian presupune:
A. Sutura valvei posterioare gastrice la pilierul drept
B. Sutura valvei posterioare gastrice la pilierul sting
C. Sutura pilierului sting la pilierul drept
D. Sutura anterioara a celor doua valve
E. Sutura valvei posterioare la esofag
Raspuns corect: C.
14. Cind se opereaza hernia hiatalaparaesofagiana prin rostogolire:
A. La prezentare
B. Dupa o temporizare indelungata
C. Dupa un tratament cu omeprazol
D. Cit mai repede
E. Nu se opereaza
Raspuns corect: D
10 | P a g e
1.3ACHALAZIE SI TULBURARI DE MOTILITATE

1. Prin definitieachalazia cardiei este reprezentata de:
A. Imposibilitatea cardiei de a se relaxa dincolo de presiunea de repaus
B. Imposibilitatea cardiei de a se relaxa dicolo de tonusul normal de repaus
C. Imposibilitatea cardiei de a se contracta mai mult decit presiunea de repaus
D. Imposibilitatea cardiei de a se contracta dincolo de tonusul normal de repaus
E. Imposibilitatea cardiei de a se contracta
Raspuns corect: B
2. Prin definitie cardiospasmul reprezinta:
A. O relaxare a cardiei
B. O contractura permanenta a cardiei
C. O contractura permanenta a cardiei, cu intensitate mai mare decit tonusul
normal de repaus
D. O contractura intermitenta a cardiei
E. O contractura a cardiei urmata de relaxare
Raspuns corect: C
3. Disfagia care insotesteachalazia cardiei are urmatoarele caractere:
A. Este o disfagie intermitenta
B. Este o disfagie recurenta
C. Este o disfagie capricioasa
D. Este o disfagie paradoxala
E. Este o disfagie progresiva
Raspuns corect: D.
4. Disfagia paradoxala are urmatoarele caractere:
A. Se instaleaza mai intii la deglutitia lichidelor si apoi la solide
B. Se instaleaza mai intii la deglutitia alimentelor solide si apoi la lichide
C. Se dezvolta in timp si apoi dispare progresiv
D. Este insotita de durere la deglutitie
E. Dispare la admininstarea de omeprazol
Raspuns corect: A.
5. Esocardiomiotomia presupune:
A. Sectionarea musculaturii circulare a esofagului
B. Sectionarea musculaturii longitudinale a esofagului
C. Sectionarea membranei frenoesofagieneBerttelli Laimer
D. Sectionareasubmucoase esofagiene
E. Sectionarea ambelor straturi musculare longitudinale si circulare
Raspuns corect: E.
11 | P a g e
6. Riscul major al esocardiomiotomiei este:

A. Sectionarea esofagului
B. Sectionarea nervului vag posterior
C. Sectionarea vaselor esofagiene
D. Perforatia mucoasei esofagiene
E. Persistenta fibrelor musculare circulare
Raspuns corect: D
7. In esofagul hiperfunctionalsectiunea musculaturii esofagiene:
A. Trebuie sa depaseasca nivelul cardiei
B. Trebuie sa aib o lungime de cel putin 10 cm
C. Trebuie sa depaseascadiafragmul
D. Trebuie sa aib o lungime de 50 cm de la arcul aortei si pina la cardie
E. Trebuie sa sectionezesubmucoasa esofagiana
Raspuns corect: D.
8. Inelul Schatzki este reprezentat de:
A. O dilatatie inelara a esofagului
B. O stenoza inelara a esofagului
C. Un diverticul esofagian prin pulsiune
D. Un diverticul esofagian prin tractiune
E. O dilatatie fuziforma a esofagului
Raaspuns corect: B.
12 | P a g e
2
PATOLOGIA GASTRICA
2.1BOALA ULCEROASA
1. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent:
A: Pe mica curbura
B: Pe marea curbura
C: Juxtacardial
D: La nivelul fornixului
E: n regiunea antro-pilorica
Raspuns : A
2. Simptomul cel mai frecvent intalnit in ulcerul gastric este:
A: durerea epigastrica
B: varsatura alimentara
C: meteorismul abdominal
D: anorexia
E: greata
Raspuns : A
3. Urmatoareaafirmatie este falsa:
A: Ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric
B: Ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului
C: AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastrice
D: Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza
benignitatea
E: Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putinsase biopsii
dela nivelul marginii interne a ulcerului
Raspuns : C
4. Secretia gastrica de bicarbonat este:
A: inhibata de calciu
B: inhibata de agentii colinergici
C: inhibata de AINS, cum este aspirina
D: stimulata de agentii alfa-adrenergici
E: stimulata de etanol
Raspuns : C
5. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu esterecomandat
la femeile la varsta fertila:
13 | P a g e
A: metronidazol
B: lansoprazol
C: misoprostol
D: sucralfat
E: cimetidina
Raspuns : C
6. Referitor la ulcerul gastric, urmatoareaafirmatie este adevarata:
A: mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare
fatade cea prin perforatia unui ulcer duodenal
B: hemoragia apare in 55 % din cazuri
C: perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica
D: ulcerul gastric cu aclorhidrie la stimularea cu pentagastrina este frecvent
E: atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la
nivelul marii curburi
Raspuns : A
7. Urmatoareaafirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:
A: durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura
B: la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului
C: durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore
dupamasa
D: episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cteva zile pna la
saptamnisau luni
E: durerea se amelioreaza de regula la cteva minute dupa masa sau dupa
administrarede antiacide
Raspuns : B
8. Urmatoareaafirmatie cu privire la omeprazol este adevarata:
A: blocheaza receptorii H2
B: doza este de 60 mg/zi
C: creste metabolismul hepatic al medicamentelor
D: stimuleaza pompa de protoni
E: doza administrata este de 20 mg/zi
Raspuns : E
9. Simptomul cel mai frecvent in ulcerul gastric ilconstitiue:
A: Anorexia
B: Durerea epigastrica
C: Greata
D: Scaderea ponderala
E: Pirozisul
Raspuns : B
14 | P a g e
10. Aplicarea combinata a examenului radiologic, endoscopic si histologicpermite

diferentierea ulcerului gastric malign de cel benign cu o acuratete de:
A: 75%
B: 80%
C: sub 90%
D: peste 97%
E: 95%
Raspuns : D
11. Precizati care este cel mai frecvent simptom la pacientii cu ulcer gastric:
A: Durerea abdominala
B: Distensia abdominala
C: Eructatiile
D: Pirozisul
E: Scaderea ponderala
Raspuns : A
12. Sindroamele de ansa aferenta apar mai frecvent dupaurmatoarele tipuride
interventie chirurgicala:
A: Vagotomie cu piloroplastie
B: Vagotomie proximala gastrica
C: Antrectomie cu gastrojejunstomie
D: Rezectie gastrica partiala cu gastrojejunostomie
E: Vagotomie cu antrectomie
Raspuns : D
13. Concentratia estimativa a HCl secretat de celulele parietale este deaproximativ:
A: 100mM
B: 160mM
C: 180mM
D: 200mM
E: 250mM
Raspuns : B
14. Cel mai puternic stimulant cunoscut al secretiei acide gastrice este:
A: Acetilcolina
B: Histamina
C: Gastrina
D: Colecistokinina
E: Somatostatina
Raspuns : C
15. Faza cefalica a secretiei gastrice e determinata de urmatoarele cuexceptia:
A: Vederea alimentelor
15 | P a g e
B: Gustul alimentelor
C: Mirosul alimentelor
D: Distensia mecanica a stomacului
E: Anticiparea ingestiei unui aliment
Raspuns : D
16. Secretia gastrica de bicarbonat este inhibata de urmatoarele substante, cu
exceptia:
A: AINS
B: Acetazolamida
C: Calciu
D: Agenti alfa adrenergici
E: Etanol
Raspuns: C
17. Urmatoarelestimuleazasecretia de bicarbonat:
A: AINS
B: AcetazolamidA
C: Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic
D: Etanol
E: Agenti alfa adrenergici
Vezi raspuns C
18. Cel mai precis mijloc de diagnostic in ulcerul duodenal este:
A: examenul baritat
B: ecografia abdominala
C: endoscopia digestiva superioara
D: testul ureazei pentru evidentiereaHelicobacterPylori
E: determinarea secretiei acide
Raspuns : C
19. Care dintre urmatoarele medicamente utilizarea in eradicarea
cuHelicobacterPylori poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:
A: amoxicilina
B: inhibitori de pompa de protoni
C: tetraciclina
D: antiacide
E: famotidina
Raspuns : A
20. Cea mai fracventa localizare a ulcerului gastric este pe:
A: marea curbura
B: mica curbura
C: la nivelul fornixului
16 | P a g e
D: regiunea antropilorica
E: juxtacardial
Raspuns : B
21. Dintre interventiile de mai jos, rata cea mai redusa a complicatiilor o are:
A: vagotomie+antrectomie Billroth I
B: vagotomie+antrectomie Billroth II
C: vagotomie+piloriplastie
D: vagotomie proximala gastrica
E: antrectomie izolata
Raspuns : D
22. Urmatoarele complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, sunt cu exceptia:
A: ulcer recurent
B: sindrom de ansa aferenta
C: diareea postvagotomie
D: constipatiapostvagotomie
E: sindrom dumping
Raspuns : D
23. Afirmatia cea mai corecta despre HelicobacterPylori, este urmatoarea:
A: Este un bacil anaerob Gram negativ.
B: Majoritatea pacientilorcolonizati cu HP sunt simptomatici
C: Dupa colonizare, HP invadeaza mucoasa gastrica.
D: HP produce ureaza care catalizeaza hidroliza ureei in amoniac si dioxid de carbon.
E: Majoritatea persoanelor cu infectie cu HelicobacterPyloridezvolts ulcer duodenal
sau gastric.
Raspuns : D
24. Cel mai puternic stimulant al secretiei acide gastrice este:
A: Histamina.
B: Somatostatina.
C: Gastrina.
D: Acetilcolina.
E: Prostaglandinele.
Raspuns : C
25. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent:
A: Pe mica curbura
B: Pe marea curbura
C: Juxtacardial
D: La nivelul fornixului
E: n regiunea antro-pilorica
Raspuns : A
17 | P a g e
26. Referitor la ulcerul gastric, urmatoareaafirmatie este adevarata:

A: mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare
fatade cea prin perforatia unui ulcer duodenal
B: hemoragia apare in 55 % din cazuri
C: perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica
D: ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent
E: atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate
lanivelul marii curburi
Raspuns : A
27. Urmatoareaafirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:
A: durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura
B: la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului
C: durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore
dupamasa
D: episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cteva zile pna la
saptamnisau luni
E: durerea se amelioreaza de regula la cteva minute dupa masa sau dupa
administrarede antiacide
Raspuns : B
28. Despre fiziologia secretiei gastrice este adevarata afirmatia:
A: Somatostatinastimuleaza eliberarea gastrinei
B: Stimularea vagala are efect inhibitor asupra secretiei gastrice acide
C: Prostaglandinele stimuleazasecretia gastrica acida
D: Gastrina stimuleazasecretia gastrica acida
E: Ranitidina este un important inhibitor al pompei de protoni
Vezi raspuns : D
29. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comunepentru
anumite tipuri de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care
estecea mai frecventa interventie care se asociaza cu osteomalacie:
A: vagotomia cu bulbantrectomie
B: vagotomia cu piloroplastie
C: rezectia gastrica proximala
D: rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunala
E: rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala
Vezi raspuns: D
30. Printr-un examen radiologic baritat cu dublu contrast, sansa detectarii ulcerului
duodenal este de:
A: 50-55%
B: 90%
C: 25-30%
D: 75-80%
18 | P a g e
E: 60%
Vezi raspuns: B
31. Precizati organul de penetratie cel mai frecvent in ulcerele duodenale:
A: in pancreas
B: la nivelul colecistului
C: in ficat
D: in colon
E: in tractul biliar
Raspuns: A
32. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce aulcerului peptic,
se datoreaza:
A: infectiei cu Helicobacter Pylori
B: consumului de antiinflamatoare nesteroidiene
C: regurgitarii bilei in stomac
D: hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina
E: supracolonizarii bacteriene
Raspuns: D
33. La pacientii cu ulcer duodenal se constata prezenta frecventa a:
A: anticorpilor antirujeolici
B: anticorpilor antirubeolici
C: anticorpilor anti-herpes simplex
D: anticorpilor anti-Shigella
E: anticorpilor anti-citomegalovirus
Raspuns:C
34. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:
A: varsatura alimentara
B: hematemeza
C: durerea
D: senzatia de greata
E: scaderea ponderala
Vezi raspuns: C
35. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal?
A: examenul baritat
B: endoscopia digestiva superioara
C: ecografia abdominala
D: determinarea secretiei acide gastrice
E: testul ureazei pentru evidentiereaHelicobacterpylori
Raspuns:B
19 | P a g e
36. Cea mai redusa rata a complicatiiloraparutedupainterventiachirurgicala pentru

ulcer o are:
A: vagotomia + antrectomieBillrot I
B: vagotomia + antrectomieBillrot II
C: vagotomia + piloroplastie
D: vagotomia proximala gastrica
E: antrectomia izolata
Raspuns : D
37. Care dintre urmatoareleafirmatii cu referire la mecanismele secretieigastrice nu
este adevarata?
A: Histamina stimuleazasecretia acida gastrica prin cresterea calciului citosolic n
celulele parietale.
B: Gastrina stimuleazasecretia acida gastrica prin stimularea directa a celulelor
parietale.
C: Gastrina stimuleazasecretia acida gastrica prin stimularea eliberarii de
histaminadincelulele ECL.
D: Somatostatina inhiba eliberarea de histamina din celulele ECL.
E: Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin eliberarea de gastrina
dincelulele G antrale.
Raspuns: A
38. Care dintre urmatoareleafirmatii referitoare la reglarea secretiei gastrice este
neadevarata ?
A: Calciul administrat intravenos stimuleazasecretia acida.
B: Reducerea pH-ului gastric la 3.0 produce o inhibitiepartiala a eliberarii de gastrina
C: Secretia gastrica acida este stimulata de cafea si neinfluentata de cafeaua
decofeinizata.
D: Etanolul pur este un stimulant slab al secretiei acide.
E: Prezenta acidului n duoden scade secretia gastrica de acid.
Raspuns: C
39. Referitor la manifestarile clinice din ulcerul duodenal, urmatoareleafirmatiisunt
adevarate, cu exceptia:
A: Durerea epigastrica apare de regula la 90 minute pna la 3 ore dupa mese.
B: Durerea ulceroasa necalmata de antiacide, cu iradiere dorsala poate sugera
penetratien pancreas
C: La pacientii cu ulcer de canal piloric alimentatiaagraveaza simptomatologia
D: Hemoragia gastrointestinala care complica ulcerul duodenal se manifesta frecvent
prin rectoragii.
E: Zona de sensibilitate abdominala este situata la majoritatea pacientilor la
jumatateadistantei ombilic-apendice xifoid
Raspuns:D
20 | P a g e
40. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificata dealimentatie si

care asociaza si varsaturi ne poate atrage atentia asupra urmatoareicomplicatii:
A: penetratie in pancreas
B: malignizare
C: perforatie
D: stenoza pilorica
E: toate variantele sunt corecte
Raspuns : D
41. Factorii principali care favorizeaz secreia gastrica acid a stomacului sunt cu
exceptia:
A. consumului de alcool si de cafea neagra
B. consumului de bicarbonat
C. consumului de condimente sau murturi
D. infeciei cu Helicobacterpylori sau consumul de aspirin sau AINS
E. a fumatului
Rspuns corect B.
42. Aspectul anatomopatologic al ulcerului gastro-duodenalcronic este reprezentat:
A. de o pierdere de substan care intereseaz peretele digestiv de la mucoasa pn
la inclusiv muscular
B. de o fisur situat la nivelul mucoasei digestive
C. de o pierdere de substan a peretelui digestiv care intereseaz inclusiv
submucoasa fr s penetreze pn la nivelul muscularei
D. de o pierdere de substan care intereseaz peretele digestiv n totalitate
E. de o exulceraie simpl
Rspuns: A
43. Endoscopia digestiva superioar reprezint examenul cheie pentru diagnosticul de
ulcer, deoarece preocuparea major rmne:

A. vizualizarea leziunilor
B. stabilirea sediului leziunilor
C. aprecierea complicaiilor hemoragice
D. excluderea unui cancer gastric
E. realizarea biopsiilor
Rspuns: D
44. Durerea ulceroasa este cel mai fidel descris sub expresia de:
A. cramp epigastrica
B. durere postprandial tardiva
C. durere a etajului abdominal superior dispus n bar
D. foame dureroas
E. durere epigastrica ameliorata de alimentaie
Rspuns: D
21 | P a g e
45. Examenul clinic n cazul unui ulcer doudenal necomplicat, se va solda n general cu
urmtoarea constatare:
A. mase solide dispuse difuz n cavitatea peritoneala
B. adenopatii inghinoabdominale
C. semne parietale de iritaie peritoneal
D. hernia liniei albe
E. status clinic normal
Rspuns: E
46. Pentru eradicarea Helicobacterpylori, tripla terapie de prima intenie include
pentru o perioad de 7 10 zile, urmatoarele combinatii:

A. nexium + amoxicilin+claritromicina
B. IPP doza dubla + amoxicilin + claritromicina
C. IPP doza simpl + augmentin + claritromicina
D. nexium + ampicilina + metronidazol
E. IPP doza dubla + augmentin + claritromicina
Rspuns: B
47. Pentru identificarea Helicobacterpylori, sediul biopsiilor trebuie s fie:
A. din baza ulcerului
B. din marginile ulcerului
C. din regiunea antrala
D. din regiunea fundica
E. din regiunea antrala i fundica indiferent de localizarea ulcerului
Rspuns: E
48. n caz de ulcer gastric, controlul endoscopic este indispensabil:
A. la trei luni
B. dup un an
C. la ase luni
D. la ase sptmni
E. la opt sptmni
Rspuns: D
49. n caz de ulcer gastric, tratamentul cu inhibitori de pomp de protoni, trebuie
urmat n doza standard, timp de:

A. dou sptmni
B. 4 -6 sptmni
C. 8 sptmni
D. 2-4 sptmni
E. o lun
Rspuns: B
22 | P a g e
50. n caz de ulcer duodenal necomplicat, controlul endoscopic al cicatrizrii nu este

necesar. n schimb pentru controlul eradicrii Helicobacterpylori este suficient
urmaorul test:
A. Examenul radiologic prin tranzit baritat
B. Punerea in evidenta endoscopica a HelicobacterPylori
C. Punerea n eviden a HelicobacterPylori n snge
D. Examenulbiopticlaparoscopic
E. Testul respirator neinvaziv la ureaza
Rspuns: E
52. n stenoza pilorica ulceroasa, care este conduita terapeutica iniial:
A. tratmentul medical de prima intenie (IPP doz mare per os)
B. tratmentul endoscopic
C. tratamentul chirurgical
D. admininstrarea de prokinetice pe cale general
E. alimentaia parenterala
Rspuns: A
23 | P a g e
2.2 CANCERUL GASTRIC

1. Printre factorii de risc pentru tumorile de stomac se numara :
A. Infectia cu Helicobacter pylori
B. Antecedentele familiale de cancer gastric
C. Ulcerul gastric
D. Maladia Menetrier, gastrita hipertrofica
Raspuns : E
2. Dintre tumorile de stomac, cele mai frecvente sunt :
A. Adenocarcinoamele
B. Schwanoamele
C. Mioamele
D. Leiomioamele
E. Limfoamele
Raspuns : A
3. Dintre criteriile de diagnostic clinic pentru tumorile gastrice fac parte :
A. Alterarea starii generale si scadere ponderala
B. Disfagie, varsaturi postprandiale
C. Dureri epigastrice
D. Hematemeza, melena
Raspuns : E
4. Confirmarea diagnostica in cancerul gastric este primordiala prin:
B. CT cervico-toraco-abdomino-pelvin
C. Ecoendoscopie
D. Tranzit baritat
E. Ecografie abdominala
Raspuns : A.
5. Bilantul extinderii tumorale si limfatice in cazul unui neoplasm gastric se poate face
prin :
B. Tranzit baritat
C. Ecoendoscopie digestiva superioara
D. Tomografie computerizata
E. RMN sau Pet-CT
Raspuns corect: D.
24 | P a g e
5. Tratamentul adjuvant in cazul unei tumori gastrice rezecabile si fara metastaze

este:
A. Chimioterapie perioperatorie : 3 cicluri pre- si 3 cicluri postoperator
B. Doar tratament chirurgical
C. Doar tratament chimioterapic
D. Chimioterapie preoperator urmata de radioterapie postoperator
E. Radioterapie perioperatorie
Raspuns : A
6. In cazul unei tumori gastrice cu localizare antrala nestenozanta si nehemoragica,
indicatia conduitei chirurgicala radicala va avea in vedere cu prioritate:
A. Gastrectomia subtotala
B. Anastomoza gastro-jejunala de derivatie
C. Limfadenectomia D3 sau D4
D. Gastrectomie totala
E. Rezectie gastrica subtotala si limfadenectomie D1 D2
Raspuns : E
7. In afara localizarii antrului, pentru orice alta localizare a unui cancer gastric, se
efectueaza de necesitate:
A. Gastrectomie totala
B. Anastomoza eso-jejunala
C. Limfadenectomia D2 si D3
D. Examinare anatomopatologica a piesei de exereza
E. Gastrectomie totala si limfadenectomie D1 si D2
Raspuns : E
8.Monitorizarea pe termen lung a unui pacient operat de cancer gastric presupune :
A. Examen clinic
B. CT Toracoabdominal
C. Dozarea markerilor tumorali
D. Endoscopie digestiva superioara
E. Pet-CT
Raspuns : E
9. In caz de tumora gastrica nestenozanta si nehemoragica cu metastaze la distanta,
atitudinea terapeutica este :
A. Radioterapia
B. Rezectia gastrica totala cu radioterapie postoperatorie
C. Chimioterapie preoperatorie cu radioterapie postoperatorie
D. Chimioterapie ca unic tratament
E. Gastrectomie ca unic tratament
Raspuns : D
25 | P a g e
10. In caz de tumora gastroesofagiana nerezecabila responsabila de disfagie,

atitudinea terapeutica este:
A. Gastrectomie totala cu chimioterapie postoperatorie
B. Gastrectomie totala largita cu chimioterapie postoperatorie
C. Esogstrectomie totala cu anastomoza eso-colica
D. Aplicarea unei endoprotezesau gastrostomie, insotita de chimioterapie
neoadjuvanta
E. Chimioterapie ca unic tratament
Raspuns : D
11. In caz de gastrectomie totala pentru un neoplasm gastric, dieta pacientului
trebuie suplimentata postoperator cu :
A. Vitamina B6, intramuscular, tot restul vietii
B. Vitamina B6, intravenos, 3 luni postoperator
C. Vitamina B6 + B12, intramuscular, tot restul vietii
D. Vitamina B12, intravenos, 3 luni postoperator
E. Vitamina B6 + B12, per os, 6 luni postoperator
Raspuns : A
12. In aprecierea gradului de diferentiere tumorala, G1 indica o proliferare maligna:
A. slab diferentiata;
B. nediferentiata;
C. cu grad nedeterminat de diferentiere;
D. bine diferentiata;
E. cu grad borderline.
Raspuns corect: D
26 | P a g e
3
PATOLOGIA COLORECTALA
3.1
1.
BOALA CROHN si RCUH
Explorarea decisiva pentru diagnosticul diferential dintre RCUH si boala Crohn,

este:
a. colonoscopia totala
b. videocapsula endoscopica enterala
c. irigografia
d. colonoscopia totala cu ileoscopie
e. proba Pansdorf
R. d
2. Dispozitia leziunilor in RCUH este urmatorul:
a. leziuni discontinue, etajate, segmentare, dispuse in mod aleator, la nivelul
rectocolonului,
b. leziuni continue si omogene, fara interval de mucoasa sanatoasa, situate la
nivelul rectocolonului, care nu afecteaza ileonul, posibile ulceratii hemoragice,
c. prezenta stenozelor inflamatorii,
d. prezenta fistulelor enterale,
e. prezenta granulomului epiteloid si gigantocelular.
R. b
3. In RCUH, indicatia operatorie, de coloproctectomie totala cu anastomoza
ileoanala, se va stabili in urmatoarele circumstante:
a. stenoze etajate la nivelul sigmoidului,
b. fistula enterocolica
c. rectocolita hemoragica sau colita acuta grava rezistenta la tratamentul
medical, cancer sau displazie de grad inalt,
d. ileita terminala
e. fistula perianala
R. c
4. Care dintre complicatiile RCUH, necesita interventia chirurgicala de urgenta:
a. denutritia
b. megacolonul toxic
c. perforatia
d. tromboza venoasa profunda
e. cancerul colorectal
R. c
27 | P a g e
5. Care este organul tinta afectat de boala Crohn:

a. ileonul
b. esofagul
c. rectocolonul
d. intreg tubul digestiv de la cavitatea bucala si pina la anus
e. stomacul si duodenul
R. d
6.
a.
b.
c.
d.
e.
In boala Crohn simptomatologia este dominata de:

diareea cronica
durerile abdominale
varsaturile
pierderile purulente prin scaun
hemoragie
R. a
7.
Care dintre leziunile enumerate nu fac parte din tabloul clinic al bolii Crohn:
a. leziuni discontinue si eterogene, cu intervale de mucoasa sanatoasa, situate pe
colon sau ileon,
b. leziuni ulcerate, aftoide sau neulcerate,
c. stenoze in formele evoluate
d. fistule in formele complicate
e. extensia leziunilor hemoragice pe intraga suprafata a colonului si mai ales a
rectului.
R.e
8.
Care dintre explorarile enumerate pentru stabilirea diagnosticului de boala
Crohn, nu poseda performantele necesare pentru specificul aceastei boli:
a. enterografia-CT
b. enterografia-RMN
c. videocapsula endoscopica enterala
d. ecografia abdominala
e. ileocolonoscopia totala
R. d
9.
Care dintre afirmatiile urmatoare nu fac parte din criteriile clinico-biologice,
pentru stabilirea diagnosticului de rectocolita acuta ulcerohemoragica grava:
a. varsaturile fecaloide
b. peste 6 scaune cu singe pe 24 de ore
c. temperatura peste 37,5 grade Celsius
d. frecventa cardiaca peste 90/minut
e. hemoglobina sub 10,5 g/dl si VSH mai mare de 30
R. a
28 | P a g e
10.
Triada radiologica caracteristica Bodari din ileita terminala include:

A. stenoza ileala, spiculi si dilatatia ileala prestenotica
B. fistula ileala, dilatatia prestenotica si stenoza ileala
C. dilatatia cecului, fistula ileala si spiculii ileali
D. stenozele etajate ale ileonului intrerupte de dilatatii sau fistule ileale
E. fistule, stenoze si dilatatii ileale segmentare
R. a.
11. Forma cronica a bolii CROHN se manifesta clinic prin urmatorele simptome sau
semne:
a. sindrom ocluziv de tip KOENIG, diaree si scadere in greutate
b. scaune diareice, sanghinolente si scadere in greutate
c. enteroragie, tumora abdominala palpabila si febra
d. diaree alternativ cu constipatie si inapetenta
e. greturi, varsaturi si constipatie
R. a.
12.Forma pseudotumorala a bolii CROHN se recunoaste prin urmatorul tablou clinic:
a. palparea unui plastron localizat in fosa iliaca dreapta sau pelvis
b. palparea unei formatiuni tumorale epigastrice
c. semne de peritonita generalizata
d. semne de ocluzie intestinala
e. diareea care insoteste o tumora abdominala
R. a.
13.Stadializarea bolii CROHN presupune aparitia manifestarilor clinice in urmatoarele
stadii:
a. stadiul 0 si 1
b. stadiul 1 si 2
c. stadiul 2 si 3
d. stadiul 3 si 4
e. stadiul 4 si 5
R. d.
14.Fistulele perianale intersfincteriene au urmatorul traiect situat in raport cu
sfincterul anal:
a. printre fibrele sfincterului anal intern neted
b. printre fibrele sfincterului anal extern striat
c. printre cele doua sfinctere intern si extern
d. la interior de sfincterul anal intern, submucos
e. traverseaza sfincterul anal intern si extern, striat si neted
R. c.
29 | P a g e
15. Diferenta e localizare dintre boala CROHN si tuberculoza ileocecala consta in:
a. limitarea procesului inflamator la nivelul cecului in boala CROHN
b. limitarea procesului inflamator la nivelul ileonului terminal si a cecului in boala
CROHN
c. lipsa de interesare a cecului de catre procesul inflamator in boala CROHN
d. inflamatia mucoasei intestinului subtire in totalitate, pe toata lungimea
afcestuia in TBC si discontinua in boala CROHN
e. fistulizarea cecului in TBC
R. c.
16. Invaginatia ileo-cecala apare cu frecventa cea mai mare in varianta:
a. Boala CROHN
b. Tuberculoza ileo-cecala
c. Enterita ileala regionala
d. Tumorile meckeliene
e. Rectocolita ulcerohemoargica
R. d.
17. Care este explicatia enteroragiilor provenite de la nivelul unui diverticul Meckel ?
a. Tumorile meckeliene hemoragice
b. Diverticulita acuta
c. Mucoasa gastrica ectopica endodiverticulara
d. Ulcerul hemoragic al diverticolului Meckel
e. Perforatia diverticulului Meckel
R. d.
30 | P a g e
3.2 CANCERUL COLORECTAL

1. Printre factorii de risc pentru tumorile de rect si colon se numara urmatorii :
A. Antecedentele personale sau familiale de adenom sau de cancer colorectal
B. Rectocolitaulcerohemoragica
C. Boala Crohn
D. Acromegalia
Raspuns : E
2. Printre criteriile de diagnostic clinic pentru cancerul rectal se numara :
A. Senzatia de evacuare incompleta
B. Greata si varsaturi
C. Dureri abdominale epigastrice
D. Sindrom dispeptic
E. Palparea unei mase tumorale in fosa iliaca stanga
Raspuns : A
3. In cadrul examenului fizic al unui pacient cu tumora de rect tuseul rectal are drept
scop :
A. Determinarea distantei dintre polul inferior al tumorii si sfincter
B. Determinarea gradului de mobilitate al tumorii
C. Localizarea (anterioara, posterioara, circumferentiala)
D. Determinarea tonusului sfincterian
Raspuns : E
4. Confirmarea diagnostica in cancerul colo-rectal se face prin :
A. Echografie abdominala
B. Tranzit baritat
C. Examen clinic cu tuseu rectal
D. Colonoscopie completa cu biopsie si diagnostic histopatologic
E. Determinarea markerilor tumorali
Raspuns : D
5. Care localizare a unei tumori de colon determina cel mai frecvent ocluzie
intestinala :
A. Colon sigmoid
B. Colon ascendent
C. Colon transvers
D. Colon descendent
E. Tumorile de colon nu sunt ocluzive
Raspuns : D
31 | P a g e
6. Examinarea RMN pelvina in cazul unui pacient cu tumora colo-rectala se

efectueaza pentru urmatoarele motive :
A. Determinarea invaziei parietale, a limitei laterale a tumorii si aprecierii
metastazelor ganglionare
B. Este mai ieftina decat investigatia CT
C. Spre deosebire de CT nu este invaziva
D. Este mai bine tolerata de pacient decat CT
E. Se poate face si in sarcina
Raspuns : A
7. Examinarea CT pelvina in cazul unui pacient cu tumora colo-rectala se efectueaza
pentru urmatoarele motive :
A. Determina extensia locala a tumorii
B. Determina invazia organelor din vecinatate
C. Poate preciza prezenta metastazelor
D. Poate preciza prezenta carcinomatozei peritoneale
E. Toate de mai sus
Raspuns : E
8. Conform stadializarii TNM a cancerelor de colon, Tis se refera la :
A. Limitarea tumorii la mucoasa colica
B. Limitarea tumorii la submucoasa
C. Limitarea tumorii la tunica musculara
D. Limitarea tumorii la subseroasa
E. In acest stadiu nu exista inca dezvoltare tumorala
Raspuns : A
9. Conform stadializarii TNM a cancerelor de colon, T1 se refera la :
E. In acest stadiu nu exista inca dezvoltare tumorala
Raspuns : B
E. Invazia organelor din vecinatate sau perforarea seroasei
Raspuns : C
32 | P a g e

Raspuns : D
Raspuns : E
13. Conform stadializarii TNM a cancerelor de colon, N1 se refera la :
A. Invazia a 1-3 ganglioni limfatici
B. Invazia a 4 sau mai multi ganglioni
C. Invazia a 5-7 ganglioni limfatici
D. Invazia a 9-11 ganglioni limfatici
E. Invazia a 13-15 ganglioni limfatici
Raspuns : A
14. Conform stadializarii TNM a cancerelor de colon, N2 se refera la :
A. Invazia a 1-3 ganglioni limfatici
B. Invazia a 4 sau mai multi ganglioni
C. Invazia a 5-7 ganglioni limfatici
D. Invazia a 9-11 ganglioni limfatici
E. Invazia a 13-15 ganglioni limfatici
Raspuns : B
15. Conform stadializarii TNM a cancerelor de colon, M1 se refera la :
A. Metastaze (inclusiv ganglionii limfatici supraclaviculari)
B. Metastaze doar in vezica urinara
C. Metastaze doar in corpul uterin, la femeie
D. Metastaze doar in ficat
E. Absenta metastazelor
Raspuns : A
16. Conform stadializarii TNM a cancerelor de rect, T3 se refera la :
A. Invazia grasimii perirectale (mezorectului)
B. Invazia grasimii perirenale stangi
C. Metastaze hepatice
33 | P a g e
D. Metastaze splenice
E. Metastaze portale
Raspuns : A
17. Conform stadializarii TNM a cancerelor de rect, T4 se refera la :
A. Invazia grasimii perirectale (mezorectului)
B. Invazia organelor pelvine
C. Metastaze hepatice
D. Metastaze splenice
E. Metastaze renale stangi
Raspuns : B
18. Pentru cancerul non-ocluziv de colon, tratamentul se bazeaza pe :
A. Interventia chirurgicala
D. Doar radioterapie urmata de chimioterapie i.v.
E. Imunoterapie
Raspuns : A
19. Atitudinea terapeutica chirurgicala corecta in cancerul non-ocluziv de colon drept
este :
A. Hemicolectomie dreapta
B. Limfadenectomie pe vasele colice drepte, la originea acestora din vasele
mezenterice superioare
C. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza ileo-colica
D. Toate variantele de mai sus
Raspuns : D
20. Atitudinea terapeutica chirurgicala corecta in cancerul non-ocluziv de colon stang
este :
A. Hemicolectomie stanga
B. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
C. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza colo-rectala
Raspuns : D
21. In cazul unui cancer non-invaziv de colon, in caz de invazie ganglionara,
chimioterapia adjuvanta asociaza urmatoarele droguri :
A. 5-FU (Fluoro-uracil) cu Oxaliplatina, 6 luni
B. 5-FU (Fluoro-uracil) cu Methotrexat, 4 luni
C. 5-FU (Fluoro-uracil) cu Vinblastina, 6 luni
34 | P a g e
D. 5-FU (Fluoro-uracil) cu Mercaptopurina, 6 luni

E. 5-FU (Fluoro-uracil) cu Busulfan, 4 luni
Raspuns : A
22. Tratamentul chirurgical al unui cancer ocluziv de colon constituie :
A. O urgenta chirurugicala
B. Necesita chimioterapie i.v. in prealabil
C. Necesita radioterapie in prealabil
D. Necesita atat radioterapie cat si chimioterapie i.v. in prealabil
E. Se asteapta rezultatul anatomopatologic al fragmentelor biopsice prelevate
colonoscopic
Raspuns : A
23. Atitudinea chirurgicala corecta in cazul unui cancer de rect superior este:
A. Colectomie stanga si rezectie partiala a rectului (cu minim 5 cm sub tumora)
B. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
C. Excizia partiala a mezorectului
D. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza colo-rectala joasa
Raspuns : E
24. Atitudinea terapeutica corecta intr-un cancer de rect mediu si inferior este :
A. Radioterapie 45 Gy asociata cu 5-FU timp de 5 saptamani
B. Interventie chirurgicala la 6-8 saptamani de la finalizarea radioterapiei
C. Tipul de interventie chirurgicala depinde de localizarea tumorii in raport cu
sfincterul anal
Raspuns : D
25. In cazul unui cancer rectal, decizia de a efectua chimioterapia adjuvanta depinde
de :
A. Examenul histologic si de efectuarea sau nu a radioterapiei inaintea
interventiei chirurgicale
B. Starea generala a pacientului
C. Grupa de varsta a pacientului
D. Tipul interventiei chirurgicale practicate
E. Timpul scurs de la interventia chirurgicala
Raspuns : A
26. Monitorizarea pacientilor cu cancer colo-rectal se face prin :
A. Examinare clinica (tuseu rectal)
B. Echografie abdominala
C. Radiografie toracica sau CT toraco-abdominal
35 | P a g e
D. Colonoscopie
Raspuns : E
36 | P a g e
4
PATOLOGIA CHIRURGICALA A INTESTINULUI SUBTIRE
4.1 TUMORILE DE
INTESTIN SUBTIRE
1. Tumorile carcinoide ale intestinului subtire isi au originea parietala:
A. La nivelul seroasei
B. La nivelul submucoasei
C. La nivelul musculaturii circulare
D. La nivelul musculaturii longitudinale
E. La nivelul musculaturii striate
Raspuns corect: B.
2. Tumorile carcinoide ale intestinului subtire sunt carcterizate de urmatoarele semne
clinice:
A. Tumora abdominala palpabila, mobila, fenomene alergice cutanate si hipotensiune
arteriala;
B. Tumora abdominala fixa, melena, varsaturi bilioase;
C. Absenta tumorii abdominale palpabile, intreruperea tranzitului pentru
gaze,varsaturi fecaloifde;
D. Fenomene alergice, hematemeza si melena;
E. Fenomene alergice cutanate, tumora abdominala palpabila si
hipertensiunearteriala.
Raspuns corect: A.
3. Singura tumora a intestinului subtire caracterizata prin prezenta hemoragiilor
intraperitoneale este:
A. Fibromatoza peritoneala
B. Carcinoidul
C. Leiomiosarcomul
D. Apudomul
E. Cracinomul intestinal
Raspuns corect: C
4. Semnul lui Konig are semnificatia:
A. Obstructiei complete a lumenului intestinal
B. Obstructiei incomplete a colonului
C. Stenozei intestinului subtire
D. Stenozei pilorice
E. Tumorilor sigmoidiene.
37 | P a g e
Raspuns corect: C.
5. Limita temporala a viabilitatii unei anse intestinale strangulate este de:
A. 8 ore
B. 12 ore
C. 24 de ore
D. 6 ore
E. Nu exista limite de viabilitate.
Raspuns corect: D.
6. Prezenta tenesmelor si a rectoragiilor sugereaza o leziune la nivelul:
A. colonului transvers
B. rectului
C. intestinului subtire
D. colonului ascendent
E. colonului sigmoid
Raspuns corect: B
7. Care din urmatoarele simptome este considerat un simptom al evolutiei avansate
alcancerului acolo rectal:
A. flatulenta
B. modificarea tranzitului intestinal
C. prezenta sangelui in materiile fecale
D. scaderea ponderala
E. durerea la nivelul tractului digestiv
Raspuns corect: D
8. Care tip de interventie chirurgicala la nivelul segmentului anatomic colo rectal
influenteaza cel mai mult calitatea vietii postoperator?:
A. rezectia abdomino pelvina
B. hemicolectomia dreapta
C. colectomia subtotala
D. rezectia anterioara joasa
E. colectomia stanga
Raspuns corect: A
38 | P a g e
9.Care sunt cele trei mecanisme generale ale ocluziei intestinale:

A. torsiunea, strangularea i evisceraia
B. obstrucia, strangularea i elementul funcional
C. strangularea, hernierea i elementul funcional
D.strangularea, volvularea i obstrucia
E. hernierea, volvularea i obstrucia
Rspuns: B
10. Ocluziile nalte, ale intestinului subire, se manifest prin:
A.vrsturi precoce i abundente de tip bilios i oprirea mai tardiva a tranzitului
pentru materii i gaze
B. oprirea precoce a tranzitului, vrsturi tardive i cantitativ reduse, meteorism
absent
C. meteorism important, vrsturi precoce reduse cantitativ i tranzit absent
D. vrsturi absente, meteorism prezent i tranzit accelerat
E. oprirea precoce a tranzitului, vrsturi abundente de tip fecaloid, meteorism
absent
Rspuns: A
11. Ocluziile joase, ale colonului, se manifest prin:
A.oprirea tardiva a tranzitului pentru materii i gaze, vrsturi precoce i de aspect
fecaloid
B. oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze, vrsturi tardive i de aspect
fecaloid
C. oprirea precoce a tranzitului, meteorism absent i vrsturi precoce
D. meteorism important, vrsturi precoce i ntreruperea tardiva a tranzitului
E. vrsturi precoce de tip bilios i ntreruperea precoce a tranzitului pentru materii
i gaze
Rspuns: B
12. Cea mai frecvent cauza a ocluziilor intestinului subire este reprezentat de;
A.obstrucia tumorala
B. volvulusul intestinului subire
C. o tumor meckeliana
D. ocluzia prin brida
E. peritonita generalizat
Rspuns: D
13. Care dintre urmtoarele tehnici chirurgicale pot duce la formarea bridelor
peritoneale:
A.chirurgia endoscopica i chirurgia laparoscopica
B. radiochirurgia
39 | P a g e
C. chirurgia clasic i laparoscopica

D. chirurgia clasic i endoscopica
E. chirurgia miniinvaziva
Rspuns: C
14. Care este factorul de risc cel mai important pentru volvulusul cecului:
A.constipaia cronic
B. vrsta de peste 70 de ani
C. sindroamele diareice
D. meteorismul i flatulenta
E. absena acolrii posterioare a cecului
Rspuns: E
15. Tabloul de ocluzie prin strangulare al colonului care include meteorism voluminos
difuz, vrsturi frecvente i absena semnelor peritoneale, apare n:
A.volvulusul sigmoidian
B. volvulus al ceculului
C. sindromul Ogilvie (pseudoobstructia colonica acuta)
D. volvulus al cecului i sindromul Ogilvie
E. ocluzia prin brida
Rspuns: D
16. Tabloul clinic al volvulusului sigmoidian include:
A.meteorism voluminos asimetric
B. meteorism voluminos simetric
C. meteorism moderat
D. absena meteorismului
E. meteorsim pasager
Rspuns: A
17.Care dintre urmtoarele semne nu face parte dintre semnele care susin
diagnosticul de gravitate ale ocluziei intestinale:
A. dilatarea cecului peste 10 cm diametru
B. pneumoperitoneul
C. lichid liber n cavitatea peritoneala
D.coleperitoneul
E. pneumatoza peritoneal si pneumobilia
Rspuns: D
18. Mecanismul de producere al sindromului Ogilvie sau a ileusului postoperator implica
urmtoarea etiologie:
A.ocluzie prin strangulare
B. ocluzie prin obstrucie
C. ocluzie funcional
40 | P a g e
D. ocluzie prin herniere

E. ocluzie vascular
Rspuns: C
41 | P a g e
5
PATOLOGIA HEPATO-BILIARA
5.1
TUMORILE PRIMITIVE SI SECUNDARE ALE

FICATULUI
1.Principalele tumori hepatice benigne sunt :

A. Adenomul
B. Hemangiomul
C. Hiperplazia nodulara focala
D. Nici una din variantele de mai sus
Raspuns : E
2.
A.
B.
C.
D.
E.
Hemangiomul hepatic prezinta urmatoarele caracteristici :

Nu este asimptomatic
Depistarea nu este intamplatoare
Probele hepatice sunt puternic modificate
Toate variantele de mai sus
Nici una din variantele de mai sus
Raspuns : E
3.
Hemangiomul hepatic prezinta urmatoarele caracteristici la examinarea CT
hepatica :
A. Hipodens la examenul fara substanta de contrast, cu fixare progresiva a
susbstantei de contrast de la periferie spre centru
B. Hiperdens in intregime la examinarea fara substanta de contrast
C. Nu capteaza substanta de contrast
D. Prezinta semnal hiperintens in T2
Raspuns : A
4.
A.
B.
C.
D.
E.
Atitudinea terapeutica in fata unui hemangiom hepatic este :

Abtinere terapeutica in majoritatea cazurilor
Se opereaza de urgenta toate cazurile diagnosticate
Laparoscopie de diagnostic cu prelevare de material biopsic
Punctie hepatica echoghidata obligatoriu
Laparotomie de diagnostic cu prelevare de material biopsic
Raspuns : A
42 | P a g e
5.
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hiperplazia nodulara focala
hepatica :
A. Este mai des intalnita la barbatii intre 20 si 50 ani
B. Este o leziune preponderent simptomatica ce determina icter mecanic
C. Este o leziune ce modifica puternic probele hepatice
Raspuns : E
6.
A.
B.
C.
D.
E.
Caracteristicile CT ale hiperplaziei nodulare focale hepatice sunt :

Leziune iso- sau hipodensa la examinarea fara contrast
Leziune hipervascularizata in timpul arterial al examinarii cu contrast
Leziune cu evidentierea tardiva a cicatricii centrale
Raspuns : D
7
Atitudinea terapeutica corecta in cazul unui diagnostic sigur de hiperplazie
nodulara focala hepatica este :
A. Abtinere de la tratament
B. Chimioterapie sistemica i.v.
C. Radioterapie
D. Chimioterapie sistemica i.v. urmata de radioterapie
E. Hepatectomie reglata
Raspuns : A
8
A.
B.
C.
D.
E.
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre adenomul hepatic :

Este mai des intalnit la barbatii intre 20 si 50 ani
Este o leziune simptomatica la toate cazurile si determina icter mecanic
Este o leziune ce modifica puternic probele hepatice
Raspuns : E
9.
Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la aspectul CT al unui adenom
hepatic :
A. Leziune isodensa la examinarea fara substanta de contrast si
hipervascularizata in mod eterogen in timpul arterial al administrarii
substantei de contrast
B. Adenomul hepatic nu capteaza substanta de contrast
C. Adenomul hepatic se poate decela numai la investigatia RMN
D. Leziune cu evidentierea tardiva a cicatricii centrale la examinare cu contrast
Raspuns : A
43 | P a g e
10.
A.
B.
C.
D.
E.
Cea mai frecventa tumora benigna hepatica este :

Adenomul
Hemangiomul
Hiperplazia nodulara focala
Chistul biliar
Chistul hidatic
Raspuns : D
A.
B.
C.
D.
E.
Aspectul la examinarea echografica a unui chist biliar este :

Bine delimitat
Anecogen
Cu margini nete
Cu intarire posterioara a semnalului echografic
Raspuns : E
A.
B.
C.
D.
E.
Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este :

Adenomul
Hemangiomul
Carcinomul hepatocelular
Hiperplazia nodulara focala
Raspuns : C
A.
B.
C.
D.
E.
Urmatoarea afirmatie este adevarata referitoare la carcinomul hepatocelular:

Apare in mai mult de 85% din cazuri pe fondul unui ficat cirotic
Apare numai la pacientii purtatori cronici de Virus Hepatic B
Apare numai la pacientii purtatori cronici de Virus Hepatic C
Apare numai la pacientii purtatori cronici de Citomegalovirus
Apare numai la consumatorii cronici de alcool
Raspuns : A
11.
12.
13
14. Printre elementele clinice de diagnostic ale unui carcinom hepatocelular se

numara :
A. Descoperirea in timpul monitorizarii unei ciroze hepatice
B. Descoperirea in timpul decompensarii unei ciroze hepatice aflate deja in
evolutie
C. Prezenta sindomului tumoral : dureri, febra, alterarea starii generale
D. Identificarea complicatiilor : hemobilie, icter, hemoragie
Raspuns : E
44 | P a g e
15. Dozajul alfa-fetoproteinei este de diagnostic aproape cert in carcinomul

hepatocelular daca are valori peste :
A. 500 ng/ml
B. 300 ng/ml
C. 200 ng/ml
D. 100 ng/ml
E. 150 ng/ml
Raspuns : A
16.
A.
B.
C.
D.
E.
Carcinom hepatocelular la examinarea CT prezinta urmatoarele caracteristici:

Hipodens la examinarea fara substanta de contrast
Evidentiere puternica in timpul arterial al investigatiei cu contrast
Diminuarea contrastului in timpul portal al investigatiei
Raspuns : E
17. In evolutia lui un carcinom hepatocelular poate determina urmatoarele

complicatii :
A. Ruptura si/sau hemoragie
B. Suprainfectare
C. Tromboza portala
D. Obstructie biliara
Raspuns : E
18.
A.
B.
C.
D.
E.
Printre principalii factori prognostici ai carcinomului hepatocelular se numara :

Dimensiunea si numarul tumorilor
Functia hepatica
Scorul CHILD
Prezenta metastazelor sau a trombozei portale
Raspuns : E
19. Printre principiile de tratament profilactic ale carcinomului hepatocelular se

numara :
A. Tratamentul hepatitei cronice cu VHB sau VHC
B. Vaccinare anti-VHB
C. Depistare precoce prin echografie si dozare alfa-fetoproteina la fiecare 6 luni
Raspuns : D
45 | P a g e
20. Dintre metodele de tratament curativ ale carcinomului hepatocelular, cea mai
buna este cotata a fi :
A. Transplantul hepatic
B. Rezectia chirurgicala
C. Distrugerea locala prin radiofrecventa
D. Distrugerea locala prin crioterapie
E. Distrugerea locala prin alcoolizare
Raspuns : A
21. In cazul in care exista contraindicatii de transplant hepatic la un pacient cu
carcinom hepatocelular, tratamentul consta in :
A. La scor CHILD A se efectueaza rezectie
B. La scor CHILD B se efectueaza dsitrugere locala, chimioembolizare
C. La scor CHILD C se efectueaza se efectueaza tratament paleativ
Raspuns : E
22.
A.
B.
C.
D.
E.
Cea mai frecventa sursa pentru tumorile hepatice secundare este :

Tumorile primitive digestive : stomac, pancreas, colorectale
Tumorile primitive ale sanului
Tumorile primitive ale plamanului
Tumorile primitive ale prostatei
Tumorile primitive de sfera endocrina
Raspuns : A
23. Referitor la caracteristicile clinice ale tumorilor hepatice secundare sunt

adevarate afirmatiile :
A. Sunt de cele mai multe ori asimptomatice
B. Sunt depistate de regula in cadrul examinarilor de bilant pentru alte tumori de
tub digestiv
C. Prezinta de cele mai multe ori bilant hepatic normal
Raspuns : E
24.
A.
B.
C.
D.
E.
Factorii prognostici pentru tumorile hepatice secundare sunt :

Numarul si localizarea metastazelor
Localizarea extrahepatica
Starea generala a pacientului
Functia hepatica
Raspuns : E
46 | P a g e
25
Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul tumorilor hepatice secundare
sunt adevarate :
A. Se practica chimioterapie preoperatorie
B. Se practica rezectia completa (in una sau mai multe etape)
C. Uneori se asociaza tehnicile de distrugere localizata
D. In unele cazuri se efectueaza embolizarea portala pentru a determina
hipertrofierea ficatului
Raspuns : E
47 | P a g e
5.2
ICTERUL CHIRURGICAL
1. Subicterul este definit de o cretere a nivelului plasmatic al bilirubinei:

A. peste 60 micromol/l
B. peste 40 micromol/l
C. peste 20 micromol/l
D. peste 10 micromol/l
E. peste 30 micromol/l
Rspuns: E
2. Icterul manifest este definit de o cretere a nivelului plasmatic al bilirubinei:
A. peste 60 micromol/l
B. peste 90 micromol/l
C. peste 100 micromol/l
D. peste 20 micromol/l
E. peste 50 micromol/l
Rspuns: E
3. Care sunt cauzele principale ale icterului cu bilirubina neconjugata:
A. litiaza intrahepatica
B. tumorile de cap de pancreas
C. hemoliza i sindromul Gilbert
D. hipertensiunea portala
E. boala lui Caroli
Rspuns: C
4. Care sunt cauzele maligne ale icterului cu bilirubina conjugata de origine
extrahepatica:
A. tumorile de corp i coada ale pancreasului
B. carcinoidul, adenocarcinomul i leiomiosarcomul unghiului Treitz
C. cancerul pancreatic cefalic, ampulomul vaterian i colangiocarcinomul
D. cancerul hepatocelular
E. tumorile gastroesofagiene
Rspuns: C
5. Care sunt cauzele benigne ale icterului cu bilirubina conjugata de origine
extrahepatica:
A. litiaza veziculara i adenomiomatoza
B. fistulele colecistocolice i colecistoduodenale
C. ileusul biliar
D. litiaza biliara, pancreatita cronica i colangit scleroasa primitiv
E. litiaza intrahepatica i boala lui Caroli
48 | P a g e
Rspuns: D
6. Care sunt cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine intrahepatica:
A. obstrucia tumorala sau infiltrativa a cilor biliare intrahepatice i ciroza biliara
primitiv
B. ciroza hepatica i hipertensiunea portala
C. tumorile hepatice primitive i secundare ale ficatului
D. coangita scleroasa primitiv i pancreatita acut
E. ampulomul vaterian i pancreatita cronic
Rspuns: A
7. Care sunt examenele paraclinice dupa ecografie pentru stabilirea diagnosticului de
tumora a confluentului duodenopancreatic:
A. CT i/sau ecoendoscopie/puncie
B. CT i colangio-RMN
C. ecoendoscopie sau colangio-RMN
D. CT sau RMN
E. ERCP
Rspuns: A
tumora a regiunii hilare a ficatului:
D. CT sau RMN
E. ERCP
Rspuns: B
litiaza biliara:
D. CT sau RMN
E. ERCP
Rspuns: C
10. Care sunt examenele paraclinice dupa ecografie pentru stabilirea diagnosticului
de pancreatita cronica:
D. CT sau RMN
49 | P a g e
E. ERCP
Rspuns: D
50 | P a g e
5.3
LITIAZA VEZICULARA, BILIARA SI COMPLICATIILE EI
1. Ileusul biliar este definit prin:

A. Obstructia calculoasa a lumenului caii biliare principale;
B. Obstructia neoplazica a lumenului caii biliare principale;
C. Obstructia ileonului terminal printr-un calcul evacuat de la nivelul colecistului
printr-o fistula colecisto-duodenala;
D. Obstructia sigmoidiana printr-un calcul evacuat de la nivelul colecistului printr-o
fistula colecisto-colica;
E. Obstructia cailor biliare extrahepatice printr-un ascarid.
Raspuns corect: C
2. Colica hepatica are drept substrat fiziopatologic:
A. Obstructia caii biliare principale
B. Obstructia cisticului
C. Obstructia cailor biliare intrahepatice
D. Hepatita virala acuta
E. Distensia brusca a capsulei lui Glisson
Raspuns corect: E.
3. Colica biliara are drept substrat fiziopatologic:
A. Contractia supraliminara a musculaturii veziculei biliare
B. Contractia supraliminara a musculaturii coledociene
C. Contractia excesiva a sfincterului lui Lutkens
D. Contractia excesiva a sfincterului lui Oddi
E. Contractia excesiva a pilorului
Raspuns corect: B.
4. Colica veziculara are drept substrat fiziopatologic:
A. Contractia excesiva a musculaturii coledociene
B. Contractia excesiva a musculaturii canalului hepatic
C. Contractia excesiva a musculaturii veziculei biliare
D. Inflamatia acuta a veziculei biliare
E. Inflamatia acuta a cailor biliare extrahepatice
Raspuns corect: C.
5. Dintre tumorile caii biliare principale, singura forma care evolueaza cu icter
mecanicondulant este:
A. Carcinoidul
B. Colangiocarcinomul stenozant
C. Ampulomul vaterian
D. Colangiocarcinomul convergentei biliare
51 | P a g e
E. Tumorile de cap de pancreas.

Raspuns corect: C.
6. Lipsa drenajului biliar extern in angiocolita, se poate solda in evolutie cu:
A. Nici una dintre variantele de mai jos
B. Pediculita hepatica
C. Pancreatita acuta
D. Abcese hepatice
E. Toate variantele
Raspuns corect: E.
7. Stadiile morfopatologice ale colecistitei acute sunt:
A. Catarala, flegmonoasa si gangrenoasa
B. Hidrops vesicular, catarala, flegmonoasa si gangrenoasa
C. Catarala, flegmonoasa si piocolecistita gangrenoasa litiazaica
D. Catarala, flegmonoasa, gangrenoasa si plastronul pericolecistic
E. Catarala, flegmonoasa, gangrenoasa si necrozanta
Raspuns corect: B.
8. Sub termenul de litiaza biliara se intelege:
A. Litiaza caii biliare principale.
B. Litiaza colecisto-coledociana.
C. Litiaza veziculara si a canalului cistic.
D. Litiaza canalului cistic
E. Litiaza veziculara.
Raspuns corect: A.
9. Termenul de colica hepatica defineste:
A. Dilatatia cailor biliare intraheptice.
B. Dilatatia caii biliare principale.
C. Distensia brusca si brutala a capsulei glissoniene.
D. Dilatatia canalelor biliare intrahepatice.
E. Dilatatia canalului Wirsung.
Raspuns corect: C.
10. Hidropsul vezicular reprezinta:
A. O forma de colecistita cronica sclero-atrofica mulata pe calcul.
B. Distensia dureroasa, permanenta a veziculei biliare prin obstructieinfundibulara.
C. Aspectul anatomo-clinic al unei piocolecistite acute gangrenoase.
D. Un stadiu avansat al unei colecistite acute.
E. O forma de colecistita cronica sclero-hipertrofica.
Raspuns corect: B.
52 | P a g e
11. Termenul de angiocolita presupune:

A. Inflamatia peretilor ductului biliar principal.
B. Continutul septic al caii biliare principale.
C. Inflamatia arterelor si venelor veziculei biliare.
D. Inflamatia ductelor biliare si continutul lor septic.
E. Inflamatia cailor biliare extrahepatice.
Raspuns corect: D.
12. Triada lui Charcot reuneste urmatoarele semne:
A. Icter, hepatomegalie si colica biliara.
B. Durere, icter si febra.
C. Durere, angiocolita si icter.
D. Durere, melena si icter.
E. Durere, hepatomegalie si febra.
Raspuns corect: B.
13. Triada lui Owen din hemobilie presupune:
A. Durere, icter si frison.
B. Icter, rectoragie si febra.
C. Durere, icter si melena.
D. Durere, hepatomegalie si icter.
E. Icter, febra si frison.
Raspuns corect: C.
14. Ileusul biliar cuprinde urmatoarele etape:
A. Colica biliara, dureri abdominale migratorii insotite de melena si ocluzieintestinala.
B. Colica biliara urmata de ocluzie si apoi de peritonita biliara.
C. Colica biliara urmata de peritonita biliara prin perforatie veziculara si apoi icter.
D. Colecistita acuta urmata de perforatie intr-un organ cavitar, dureri abdominale
migratorii urmate de melena si apoi ocluzie intestinala.
E. Colica biliara urmata de hemoragie digestive superioara si icter.
Raspuns corect: D.
15. Cancerul vezicular are drept carcteristica principala:
A. Agresivitatea extrema si invazia precoce a caii biliare principale.
B. Absenta manifestarilor clinice pina in fazele avansate.
C. Instalarea rapida a icterului si a angiocolitei.
D. Instalarea tardiva a icterului si a angiocolitei.
E. Precocitatea semnelor clinice.
Raspuns corect: B.
16. Icterul mecanic neoplazic are urmatorul tablou clinic:
A. Intens dureros, febril si intrerupt de perioade de remisiune
B. Febril, indolor si fara perioade de remisiune
53 | P a g e
C. Intens dureros, apiretic si cu perioade anicterice

D. Indolor, afebril si progresiv pina la valori foarte mari ale bilirubinei serice.
E. Icter ondulant, afebril si intens dureros
Raspuns corect: D.
17. Definiti termenul de " colica biliara ":
A. Dureri colicative datorate contractiilor spastice ale musculaturii veziculare.
B. Dureri colicative datorate contractiei spastice a musculaturii coledociene.
C. Dureri continue datorate contractiei spastice a musculaturii arborelui biliar.
D. Dureri continue datorate contractiei spastice a musculaturii
biliareextrahepatice.
E. Dureri continue datorate contractiei spastice a veziculei biliare.
Raspuns corect: B.
cailor
18. Care este d.p.d.v. pathogenic, mecanismul de debut al colecistitei acute ?

A. Obstructia litiazica a regiunii infundibulo-citice.
B. Obstructia cronica a caii biliare principale.
C. Obstructia partiala a canalului cistic.
D. Obstructia incomplete a caii biliare principale.
E. Fistula biliara externa.
Raspuns corect: A.
19. Ce se intelege prin " hidrops vezicular "
A. Dilatatia brutala a caii biliare principale.
B. Dilatatia brutala a canalelor hepatice.
C. Marirea volumului si a continutului veziculei biliare ca urmare a obstructieilitiazice
infundibulo-cistice.
D. Cesterea de volum a veziculei biliare prin obstructia partiala a caii biliareprincipale.
E. Cresterea de volum a cailor biliare extrahepatice.
Raspuns corect: C.
20. Enumerati complicatiile litiazei veziculare:
A. Infectioase, migratorii, perforative si degenerative.
B. Migratorii, degenerative si autoimmune.
C. Infectia, inflamatia conica, obstructia ductelor biliare si icterul.
D. Infectia, obstructia si hemoragia.
E. Non-inflamatorii, infectioase si obstructive.
Raspuns corect: A.
21. Enumerati complicatiile litiazei biliare:
A. Migratorii, obstructive si infectioase.
B. Obstructive, noninflamatorii si icterigene.
C. Infectioase si noninfectioase.
D. Hepatice, pancreatice si coledociene.
54 | P a g e
E. Icterigene, hemoragice si degenerative.

Raspuns corect: A.
22. Definiti termenul de "icter mecanic":
A. Icter datorat unei hemolize masive.
B. Icter prin necroza hepatocitara.
C. Icter prin obstructia litiazica sau neoplazica a caii biliare principale.
D. Icter datorat obstructiei cailor biliare intra sau extrahepatice.
E. Icter datorat unui neoplasm de cap de pancreas.
Raspuns corect: D
23. Identificati varianta moderna, cea mai eficienta, a procedeele tehnice
decolecistectomie:
A. Colecistectomia laparoscopica.
B. Colecistectomia clasica.
C. Colecistectomia endoscopica transgastrica.
D. Colecitectomia transabdominala transvaginala.
E. Colecistectomia transabdominala transrectala.
Raspuns corect: A.
24. Definiti termenul de "colesteroloza":
A. Afectiune inflamatorie cronica a veziculei biliare.
B. Afectiune acuta, litiazica a veziculei biliare.
C. Colecistopatii noninflamatorii, degenerative, hiperplazice, datorate unei depuneri
la nivelul a peretelui vezicular cu esteri ai colesterolului.
D. Adenomiomatoza si diverticuloza peretelui vezicular.
E. Prezenta akenelor si a polipilor de colesterina pe mucoasa veziculei biliare.
Raspuns corect: C.
25. Care este cea mai frecventa forma dintre tumorile benigne ale ficatului:
A. Hiperplazia nodulara focala.
B. Hemangiomul.
C. Chistele hepatice seroase.
D. Boala polichistica a ficatului.
E. Pseudotumorile inflamatorii.
Raspuns corect: B.
26. Enumerati complicatiile chistului hidatic hepatic:
A. Migratorii, inflamatorii si neoplazice.
B. Septice, alergice, toxice, litiazice, compresive.
C. Obstructive, perforative si hemoragice.
D. Septice, compresive, hemoragice si toxice.
E. Hemoragice, compressive, perforative, fistulare si ocluzive.
Raspuns corect: B.
55 | P a g e
27. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este considerata de electie

pentrudepistarealitiazei veziculare:
A: colangiografia intravenoasa;
B: radiografia abdominala simpla;
C: echografia abdominala;
D: tomografia computerizata;
E: colangiografia retrograda endoscopica.
Raspuns: C
28. Elementul decisiv in diagnosticul pozitiv al litiazei veziculare este reprezentat de_:
A: prezenta leucocitozei;
B: prezenta subicterului;
C: prezenta durerii le nivelul hipocondrului drept;
D: vizualizarea echografica a calculilor;
E: prezenta suferintei de tip
Raspuns: D
29. Urmatoarele afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt false:
A: episodul survine la 2-3 zile dupa o masa copioasa;
B: pot apare semne de iritatie peritoneala;
C: dupa cateva zile de evolutie se constituie plastronul colecistic;
D: este exclusa prezenta febrei;
E: se poate insoti de colecist palpabil.
Raspuns: D
30. Ileusul biliar este consecinta_:
A: migrarii calculului in calea biliara principala;
B: prezentei unei fistule colecisto-coledociene;
C: aparitia peritonitei biliare;
D: trecerii unui calcul din colecist in duoden printr-o fistula bilio-digestiva;
E: prezentei unei fistule biliare externe.
Raspuns: D
31. Peritonita biliara generalizata aparuta in evolutia colecistitei acute este
determinata de:
A: prezenta unei fistule bilio-duodenale;
B: perforarea colecistului in peritoneul liber;
C: migrarea calculului in calea biliara principala;
D: prezenta unei fistule colecisto-coledociene;
E: instalarea unui plastron vezicular.
Raspuns: B
32. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata in urmatoarele situatii_:
A: colecistita cronica microlitiazica;
56 | P a g e
B: colecistita acuta;
C: prezenta plastronului vezicular;
D: prezenta leucocitozei;
E: echografia arata colecist cu pereti ingrosati.
Raspuns: C
33. Urmatoarele afirmatii despre colangiografia peroperatorie sunt false:
A: este indicata daca bolnavul a prezentat un episod icteric recent sau actual;
B: este indicata daca diametrul caii biliare principale este mai mare de 10mm;
C: este indicata in colecistita litiazica scleroatrofica;
D: este indicata in colicistitele microlitiazice;
E: poate evita litiaza coledociana restanta.
Raspuns: C
34. Urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia litiazei veziculare sunt false:
A: apare mai frecvent dupa varsta de 40 de ani;
B: apare mai frecvent la sexul feminin;
C: un rol important in litogeneza il au staza si infectia;
D: scaderea concentratiei de colesterol in bila are rol litogenetic;
E: scaderea capacitatii de contractie a colecistului are rol litogenetic.
Raspuns: D
35. Care este procentul de litiaze veziculare care debuteaza ca o colecistita acuta:
A: 90%
B: 5%
C: 50%
D: 20%
E: 100%
Raspuns: D
36. Cea mai frecventa cauza de abdomen acut de origine biliara este:
A: colecistita cronica;
B: colecistita acuta;
C: angiocolita;
D: litiaza coledociana;
E: migrarea calculilor.
Raspuns: B
37. Faza finala a remanierilor histologice in cadrul colecistitei cronice este
reprezentata de:
A: hiperplazia mucoasei;
B: displazia mucoasei;
C: aparitia abceselor parietale;
D: transformarea scleroatrofica atrofica sau hipertrofica;
57 | P a g e
E: perforatia colecistului.
Raspuns: D
38. Diametrul calculilor care traverseaza cel mai frecvent ecluza cervico-istmica este:
A: 2 cm;
B: peste 5 mm;
C: peste 1 cm;
D: sub 5 mm;
E: intre 5 - 10 mm.
Raspuns: D
39. Conditia esentiala din partea colecistului pentru aparitia complicatiilor fistuloase
este:
A: existenta hiperplaziei mucoase;
B: prezenta depunerilor de calciu;
C: existenta procesului septic vezicular;
D: prezenta hiperconcentrarii de mucus;
E: absenta muscularei.
Raspuns: C
40. Diagnosticul litiazei veziculare se bazeaza pe:
A: colecistocolangiografie
B: ecografie abdominala
C: radiografia abdominala
D: colangiografia intraoperatorie
E: bariu pasaj cu clisee tardive
Raspuns: B
41. Cel mai frecvent erodarea peretilor in fistulele biliodigestive au loc la nivel :
A: infundibular
B: fundic
C: peritoneul parietal
D: corpul vezicular
E: cistic
Raspuns: A
42. Urmatoarele afirmatii referitoare la disolutia chimica a calculilor sunt adevarate :
A: este des folosita in practica
B: se bazeaza pe acidul dezoxiribonucleic
C: durata tratamentului este scurta
D: rata de succes a tratamentului este redusa
E: calculii calcificati sunt usor de tratat
Raspuns: D
58 | P a g e
43. Colecistectomia clasica :

A: este metoda de electie pentru tratamentul litiazei biliare
B: este rezervata contraindicatiilor si complicatiilor laparoscopiei
C: este unicul tratament al litiazei coledociene
D: abordul retrograd favorizeaza migrarea calculilor in coledoc
E: durerile postoperatorii sunt minime si spitalizarea nu depaseste 2 zile
Raspuns: B
44. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la abcesele hepatice primitive sau
hidatice sunt adevarate :
A: durerile au caracter colicativ
B: icterul este intotdeauna prezent
C: diafragmul drept este ascensionat
D: febra este de tip recurent
E: iradierea spre umarul stang este regula
Raspuns: C
45. Litiaza veziculara:
A: chiar si cea silentioasa trebuie rezolvata chirurgical
B: doar cea simptomatica trebuie rezolvata chirurgical
C: doar cea complicata trebuie rezolvata chirurgical
D: nici un raspuns nu e adevarat
E: toate raspunsurile sunt adevarate
Raspuns: A
46. Care din urmatoarele antibiotice este folosit in litiaza veziculara, litiaza CBP
pentrucapacitatea de a fi eliminata prin caile biliare?
A: biseptolul;
B: metronodazol;
C: ampicilina;
D: cotrimoxazol;
E: cefalosporine.
Raspuns: C
47. Calculii coledocieni nepasabili au un diametru :
A: Mai mic de 5 mm
B: Mai mare de 10 mm
C: Mai mare de 8 mm
D: Mai mare de 5 mm
E: Mai mic de 2 mm
Raspuns: D
48. Inclavarea a calculilor coledocieni la nivelul coledocului terminal realizeaza
aspectul de:
59 | P a g e
A: haltera
B: maciuca
C: glob de inghetata in cornet
D: margea trasa pe un fir de ata
E: sambure de caisa
Raspuns: D
49. Nu face parte dintre semnele intalnitein angiocolita acuta purulenta:
A: Durerea
B: Icterul
C: Starea de agitatie
D: Starea de confuzie
E: Hipotensiunea arteriala
Raspuns: C
50. Urmatoarele afectiuni sunt contraindicatii ale ERCP,cu exceptia:
A: Discraziile sangvine
B: Stenozele esofagiene
C: Intoleranta la iod
D: Ascita
E: Derivatia bilio-jejunala
Raspuns: D
51. Interventiile exclusiv pe papila oddiana se recomanda la o dilatara a CBP:
A: Mai mica de 11 mm
B: Intre 16 si 20 de mm
C: Mai mare de 25 mm
D: Pana la 15 mm
E: Intre 16 si 25 de mm
Raspuns: D
52. Metoda de electie in tratamentul litiazei biliare recidivate este:
A: Coledocoduodenostomia
B: Coledocolitotomia
C: Hepaticojejunostomia pe ansa exclusa in Y a Roux
D: Drenajul Kehr
E: Sfincterotomia endoscopica
Raspuns: C
53. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este considerata de electie pentru
depistarealitiazei veziculare :
A: colangiografia intravenoasa;
B: radiografia abdominala simpla;
C: echografia abdominala;
60 | P a g e
D: tomografia computerizata;
E: colangiografia retrograda endoscopica.
Raspuns: C
54. Ileusul biliar este consecinta_:
A: migrarii calculului in calea biliara principala;
B: prezentei unei fistule colecisto-coledociene;
C: aparitia peritonitei biliare;
D: trecerii unui calcul din colecist in duoden printr-o fistula bilio-digestiva;
E: prezentei unei fistule biliare externe.
Raspuns: D
55. Urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia litiazei veziculare sunt false:
A: apare mai frecvent dupa varsta de 40 de ani;
B: apare mai frecvent la sexul feminin;
C: un rol important in litogeneza il au staza si infectia;
D: scaderea concentratiei de colesterol in bila are rol litogenetic;
E: scaderea capacitatii de contractie a colecistului are rol litogenetic.
Raspuns: D
56. Urmatoarele afirmatii referitoare la disolutia chimica a calculilor sunt adevarate :
A: este des folosita in practica
B: se bazeaza pe acidul dezoxiribonucleic
C: durata tratamentului este scurta
D: rata de succes a tratamentului este redusa
E: calculii calcificati sunt usor de tratat
Raspuns: D
57. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara evolueaza spre perforare in
peritoneul liber?
A: 1%
B: 5%
C: 10%
D: 25%
E: 50%
Raspuns : A
58. Care dintre urmatoarele afirmatii despre disolutia chimica a calculilor veziculari
esteadevarata?
A: Este des folosita in practica
B: Este indicata numai la pacientii simptomatici
C: La acest gen de tratament raspund calculii bogati in calciu
D: Tratamentul este indelungat, minimum 1 an
E: Rata succesului este ridicata
61 | P a g e
Raspuns : D
59. In care din urmatoarele situatii nu este indicata colangiografia peroperatorie ?
A: Episod icteric actual
B: Episod icteric recent
C: Diametrul caii biliare sub 10 mm
D: Calculi veziculari sub 5mm
E: Cistic larg peste 2mm
Raspuns : C
60. Care dintre urmatoarele modificari ale compozitiei bilei permit aparitia
nucleilorcolesterinici, precursori ai litiazei veziculare colesterinice pure?
A: Scaderea concentratiei colesterolului
B: Scaderea concentratiei lecitinei
C: Cresterea concentratiei acizilor biliari
D: Cresterea secretiei de mucus
E: Cresterea concentratiei proteinelor
Raspuns : B
61. Care este indicatia actuala a colecisto-colangiografiei, in explorarea paraclinica
apatologiei biliare?
A: Microlitiaza veziculara
B: Colecistita acuta
C: Colesteroloza
D: Icterul mecanic
E: Colecistopatii ecografic nelitiazice
Raspuns : E
62. Care din procedeele terapeutice enumerate este cel mai eficace in tratamentul
litiazeiveziculare simptomatice (calculi ce depasesc 2 cm)?
A: Disolutia chimica
B: Litotritia extracorporeala
C: Colecistostomia
D: Colecistendeza
E: Colecistectomia laparoscopica
Raspuns : E
63. Care din complicatiile litiazei veziculare se pot insoti de ileus biliar?
A: Fistula bilio-biliara
B: Fistula bilio-cutanata
C: Fistula colecisto-duodenala
D: Vezicula biliara de portelan
E: Hidropsul vezicular
Raspuns : C
62 | P a g e
64. Ce metoda paraclinica este sensibila si specifica pentru depistarea litiazei

veziculare?
A: Radiografia abdominala simpla
B: Colecistografia orala
C: Colecistocolangiografia
D: Ecografia
E: Scintigrafia radioizotopica
Raspuns : D
65. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut chirurgical de origine biliara?
A: Fistulele bilio-digestive
B: Icterul mecanic
C: Fistulele bilio-biliare
D: Colecistita acuta
E: Hidropsul vezicular cu bila alba
Raspuns : D
66. Diagnosticul diferential al litiazei veziculare nu include:
A: pneumonie bazala dreapta
B: colica ureterala dreapta
C: ulcer perforat
D: apendicita acuta
E: sarcina extrauterina
Raspuns : E
67. Care este incidenta real a calculilor biliari colesterolici i pigmentari:
colesterolici 60% i pigmentari 40%
Rspuns: B
A.
B.
C.
D.
E.
68. n istoria natural a litiazei veziculare, care este proporia litiazei asimptomatice:
A. 20%
B. 40%
C. 60%
D. 80%
E. 50%
Rspuns: D
69. Mecanismul de producere al colicii biliare este reprezentat de:
63 | P a g e
inflamaia veziculei biliare

inflamaia pereilor caii biliare principale
obstrucia canalului cistic cu calculi
inflamaia canalului cistic
colesteroloza
Rspuns: C
A.
B.
C.
D.
E.
70. Care dintre urmtoarele semne nu se ncadreaz n durerea tipic din colica
biliara:
A. sediul n epigastru sau n hipocondrul drept
B. debutul brutal cu iradiere n umrul drept
C. amplificarea la inspiraia profund
D. durata sub 6 ore
E. semnul lui Murphy absent
Rspuns: E
71. Care este explorarea imagistica de elecie n litiaza veziculara:
A. tomografia computerizat
B. rezonanta magnetic nuclear
C. ecografia abdominal
D. scintigrafia hepatica
E. colangiopancreatografia endoscopica
Rspuns: C
72. Care dintre urmtoarele metode de tratament reprezint n litiaza veziculara
singura form de tratment radical, pentru a evita recidivele:
A. disoluia chimic
B. litotritia ultrasonica
C. litoextractia radiologica intervenionist percutanata
D. litoextractia endoscopica
E. colecistectomia clasica sau laparoscopica
Rspuns: E
73. Care este substratul morfopatologic al sindromului lui Mirizzi:
A. stenoza benign a canalului hepatic
B. colecistita cu comprimarea caii biliare principale prin inflamaie
C. papilopddita stenozanta
D. colangit scleroasa
E. litiaza caii biliare principale
Rspuns: A
74. Care dintre urmtoarele mijloace de tratament nu este necesar n cadrul

msurilor de tratament chirurgical al litiazei veziculare;
64 | P a g e
spitalizare
tratament simptomatic
antibioterapie intravenoasa
colecistectomia laparoscopica
un tratament postoperator special
Rspuns: E
A.
B.
C.
D.
E.
75. Triada lui Charcot se compune din urmtoarele semne:

A. durere biliara, subicter i febr
B. durere biliara, icter i frison
C. durere biliara, icter i melena
D. durere biliara, urmat de febr i apoi icter
E. durere biliara, greuri i vrsturi
Rspuns: D
76. Ileusul biliar este o form clinica de ocluzie intestinala datorat trecerii unui calcul
biliar printr-o fistul:
A. bilio-biliara
B. bilio-cutanata
C. biliara intern
D. colecistoduodenala
E. colecisto-colica
Rspuns: D
65 | P a g e
6
PANCREATITA CRONICA
1. Cauza net dominant a pancreatitei cronice este:
A. hipercalcemia cronic
B. genetica
C. autoimuna
D. obsructiva
E. alcoolismul
Rspuns: E
2. Psudochistul pancreatic (chistul fals) este reprezentat de:
A. o colecie intrapancreatica cu lichid hematic
B. o colecie extrapancreatica cu lichid seros
C. o colecie cu perete propriu
D. o colecie cu peretele format din organele nconjurtoare
E. o colecie intra sau extrapancreatica de lichid pancreatic, cu perete
fibrinoinflamator
Rspuns: E
3. Complicaiile pseudochistului pancreatic sunt:
A. regresia spontan
B. peritonita generalizat
C. ruptura de pancreas
D. compresiunea de organ, suprainfecia, ascita pancreatica i hemoragia
E. compesiunea venei cave inferioare urmat de insuficienta ventriculara dreapta
Rspuns: D
4. Examinrile complementare morfologice din pancreatita cronica urmresc
identificarea:
A. complicaiilor pancreatice
B. complicaiilor peritoneale
C. complicaiilor extrapancreatice
D. anomaliilor canalare, a calcificrilor parenchimatoase i a pseudochisturilor
E. puseelor de pancreatita acut
Rspuns: D
5. n pancreatita cronica examenele complementare morfologice sunt:
A. CT-ul abdominal, RMN pancreatic i ecoendoscopia
B. ecografia abdominal i tranzitul baritat
C. PET- CT, colangioRMN i ecografia abdominal
66 | P a g e
D. CT abdominal i radiogafia abdominal simpl

E. ecoendoscopia i ecografia abdominal
Rspuns: A
6. Durerea n etajul abdominal superior tipic postprandiala i recidivanta pledeaz
pentru:
A. un pseudochist pancreatic
B. o colecistopancreatita acut
C. un angor mezenteric
D. o pancreatit cronica n puseu algic
E. un angor mezenteric sau o pancreatit cronic
Rspuns: E
7. Urmrirea i monitorizarea clinic, biologic i morfologica a unei pancreatite
cronice consta n urmtoarele investigaii:
A. o ecografie abdominal din ase n ase luni
B. examene CT i RMN abdominale periodice
C. examen clinic, glicemie a jeun, bilan hepatic i ecografie abdominal
D. bilan hepatic i pancreatic o dat pe an
E. ecografie abdominal i examen clinic periodic
Rspuns: C
8. Un pseudochist pancreatic sub 6 cm:
A: necesita antibioterapie curativa;
B: necesita interventie chirurgicala de rutina;
C: necesita imediat drenaj percutanat ghidat prin echografie sau tomografie
computerizata
D: necesita derivatie digestiva : chistojejunoanastomoza sau chistogastroanastomoza;
E: indeamna la abstentie chirurgicala
Raspuns : E
67 | P a g e

Baza de Intrebari PT Curs - Rev 5-0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baza de Intrebari PT Curs - Rev 5-0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAZA

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA CURS CHIRURGIE

- Vol 1 : Pag 7 57;

B. ACE pentru adenocarcinom si CA125 pentru carcinomul epidermoid

15. Un barbat in varsta de 70 ani, in antecedente fumator de 40 de ani, se prezinta cu

21.Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o

E. Prezenta tumorilor border-line

Fundoplicatura totala Nissen, reprezinta o valva gastrica in jurul esofagului de:

9. Riscul major postoperator al fundoplicaturii totale Nissen este:

11. Riscul major al fundoplicaturii anterioare Dor este reprezentat de:

1.3ACHALAZIE SI TULBURARI DE MOTILITATE

6. Riscul major al esocardiomiotomiei este:

10. Aplicarea combinata a examenului radiologic, endoscopic si histologicpermite

26. Referitor la ulcerul gastric, urmatoareaafirmatie este adevarata:

36. Cea mai redusa rata a complicatiiloraparutedupainterventiachirurgicala pentru

40. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificata dealimentatie si

ulcer, deoarece preocuparea major rmne:

pentru o perioad de 7 10 zile, urmatoarele combinatii:

urmat n doza standard, timp de:

50. n caz de ulcer duodenal necomplicat, controlul endoscopic al cicatrizrii nu este

2.2 CANCERUL GASTRIC

5. Tratamentul adjuvant in cazul unei tumori gastrice rezecabile si fara metastaze

10. In caz de tumora gastroesofagiana nerezecabila responsabila de disfagie,

BOALA CROHN si RCUH

Explorarea decisiva pentru diagnosticul diferential dintre RCUH si boala Crohn,

5. Care este organul tinta afectat de boala Crohn:

In boala Crohn simptomatologia este dominata de:

Triada radiologica caracteristica Bodari din ileita terminala include:

3.2 CANCERUL COLORECTAL

6. Examinarea RMN pelvina in cazul unui pacient cu tumora colo-rectala se

11. Conform stadializarii TNM a cancerelor de colon, T3 se refera la :

D. 5-FU (Fluoro-uracil) cu Mercaptopurina, 6 luni

9.Care sunt cele trei mecanisme generale ale ocluziei intestinale:

C. chirurgia clasic i laparoscopica

D. ocluzie prin herniere

TUMORILE PRIMITIVE SI SECUNDARE ALE

1.Principalele tumori hepatice benigne sunt :

Hemangiomul hepatic prezinta urmatoarele caracteristici :

Atitudinea terapeutica in fata unui hemangiom hepatic este :

Caracteristicile CT ale hiperplaziei nodulare focale hepatice sunt :

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre adenomul hepatic :

Cea mai frecventa tumora benigna hepatica este :

Aspectul la examinarea echografica a unui chist biliar este :

Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este :

Urmatoarea afirmatie este adevarata referitoare la carcinomul hepatocelular:

14. Printre elementele clinice de diagnostic ale unui carcinom hepatocelular se

15. Dozajul alfa-fetoproteinei este de diagnostic aproape cert in carcinomul

Carcinom hepatocelular la examinarea CT prezinta urmatoarele caracteristici:

17. In evolutia lui un carcinom hepatocelular poate determina urmatoarele

Printre principalii factori prognostici ai carcinomului hepatocelular se numara :

19. Printre principiile de tratament profilactic ale carcinomului hepatocelular se

Cea mai frecventa sursa pentru tumorile hepatice secundare este :

23. Referitor la caracteristicile clinice ale tumorilor hepatice secundare sunt

Factorii prognostici pentru tumorile hepatice secundare sunt :

1. Subicterul este definit de o cretere a nivelului plasmatic al bilirubinei:

LITIAZA VEZICULARA, BILIARA SI COMPLICATIILE EI

1. Ileusul biliar este definit prin:

E. Tumorile de cap de pancreas.

11. Termenul de angiocolita presupune:

C. Intens dureros, apiretic si cu perioade anicterice

18. Care este d.p.d.v. pathogenic, mecanismul de debut al colecistitei acute ?

E. Icterigene, hemoragice si degenerative.

27. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este considerata de electie