Sunteți pe pagina 1din 325

1 of 325

1.Ce reprezinta sarcina electrica?


1. Este marimea fizica ce caracterizeaza starea de electrizare a corpurilor.
j
k
l
m
n
2. Reprezinta particule materiale ce compun un conductor electric.
j
k
l
m
n
3. Este o forma a materiei deosebita de substanta corpurilor si care poate exercita forte si n
j
k
l
m
momente asupra corpurilor.

2.Ce reprezinta sarcina electrica?


1. Este o forma a materiei asemanatoare cu substanta corpurilor si care poate determina n
j
k
l
m
variatii ale corpurilor.
2. Reprezinta particulele elementare ce intra in compozitia atomilor diferitelor substante, n
j
k
l
m
ce se afla intr-o continua miscare si sunt inconjurate de un camp electromagnetic.
3. Reprezinta particulele elementare ce intra in compozitia moleculelor diferitelor
j
k
l
m
n
substante, gasindu-se in stare de imobilitate, care sunt inconjurate de un camp
magnetic.

3.Ce reprezinta sarcina electrica?


1. Este marimea fizica ce caracterizeaza starea de deplasare a corpurilor.
2. Reprezinta particulele imateriale din jurul inui conductor electric.
3. Reprezinta particulele elementare ce intra in compozitia moleculelor diferitelor
substante, gasindu-se intr-o continua miscare si sunt inconjurate de un camp
electromagnetic.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

4.Ce este campul electromagnetic?


1. Este marimea fizica ce caracterizeaza starea de electrizare a corpurilor.
2. Este o forma a materiei, deosebita de substanta corpurilor, forma care exista si in vid
(in afara corpurilor) si care poate exercita forte si momente asupra corpurilor
3. Este zona din spatiu unde campul electric actioneaza asupra corpurilor neferoase.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

5.Ce este campul electromagnetic?


1. Este o forma a materiei, deosebita de substanta corpurilor, forma care exista si in vid
(in afara corpurilor) si care poate exercita forte si momente asupra corpurilor
2. Reprezinta regiunea din spatiu in care se exercita forte ale magnetilor permanenti
asupra corpurilor electrizate
3. Este marimea fizica ce caracterizeaza magnetii permanenti.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

2 of 325
j
k
l
m
n

6.Ce este campul electric?


1. Este o forma a materiei, deosebita de substanta corpurilor, forma care exista numai in
vid si care se refera la circulatia electronilor prin conductorii electrici.
2. Campul electromagnetic este forma de existenta a materiei care are doua aspecte
particulare: campul gravitational si campul magnetic.
3. Reprezinta regiunea din spatiu in care se exercita forte electrice asupra corpurilor
electrizate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

7.Cum se manifesta cele doua forme particulare ale campului electromagnetic:


campul electric si campul magnetic?
1. Forta exercitata de campul electric asupra unui corp de proba situat in vid, este egala
cu produsul dintre sarcina electrica a corpului (q) si o marime de stare a campului
electromagnetic, numita intensitatea campului electric in vid (E).
2. Campul electric se manifesta prin forta mecanica ce actioneaza asupra conductorilor
prin care se deplaseaza in mod ordonat sarcinile electrice.
3. Campul magnetic se manifesta prin forta mecanica ce actioneaza asupra corpurilor
dielectrice, incluse in camp.

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

8.Cum se manifesta cele doua forme particulare ale campului electromagnetic:


campul electric si campul magnetic?
1. Campul electric se manifesta prin forta de atractie din interiorul conductorilor prin
care se deplaseaza in mod dezordonat sarcinile electrice.
2. Campul electric se manifesta prin forta mecanica ce actioneaza asupra corpurilor
electrizate incluse in camp.
3. Campul magnetic se manifesta prin forta campului electric terestru asupra
conductorilor prin care se deplaseaza in mod dezordonat sarcinile electrice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

9.Cum se manifesta cele doua forme particulare ale campului electromagnetic:


campul electric si campul magnetic?
1. Campul magnetic terestru este o componenta care amplifica campul magnetic creat de n
j
k
l
m
curentul electric.
2. Campul electric se manifesta prin lucrul mecanic consumat pentru actiunea asupra
j
k
l
m
n
corpurilor electrizate din vecinatatea campului.
3. Campul magnetic se manifesta prin forta mecanica ce se exercita asupra conductorilor n
j
k
l
m
prin care se delpaseaza in mod ordonat sarcinile lectrice.

3 of 325

10.Ce reprezinta starea de incarcare electrica a corpurilor?


1. Reprezinta starea de electrizare a corpurilor pentru care sarcina electrica "q" este
j
k
l
m
n
diferita zero.
2. Reprezinta starea de electrizare a corpurilor pentru care sarcina electrica "q" este egala n
j
k
l
m
cu zero.
3. Reprezinta starea de electrizare a corpurilor pentru care sarcina electrica "q" este
j
k
l
m
n
neutra.

11.Ce reprezinta starea de incarcare electrica a corpurilor?


1. Reprezinta starea de inertie a corpurilor prin care sarcina electrica "q" are valori
j
k
l
m
n
variabile.
2. Corespunde excesului sau lipsei de sarcina electrica a particulelor libere, care se pot
j
k
l
m
n
deplasa.
3. Reprezinta incarcarea cu electricitate a corpurilor, cu un numar par de sarcini electrice n
j
k
l
m
"q".

12.In ce consta teorema lui Coulomb?


1. Coulomb a masurat cu ajutorul balantei de tensiune, forta de interactiune dintre
corpurile punctiforme incarcate cu sarcina electrica.
2. Coulomb a stabilit ca orice conductor parcurs de curent electric se incalzeste.
3. Conform teoriei lui Coulomb, suma curentilor care intra intr-un nod este egala cu
suma curentilor care ies din nod.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

13.In ce consta teorema lui Coulomb?


1. Coulomb a demonstrat ca intr-un circuit electric de-a lungul unui contur inchis, suma n
j
k
l
m
algebrica a t.e.m. ale surselor este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune in
laturile conturului considerat.
2. Coulomb a stabilit ca doua corpuri punctiforme aflate in vid la distanta R12 si
j
k
l
m
n
incarcata cu sarcinile lectrice "q1" si"q2", interactioneaza cu o forta direct
proportionala cu produsul sarcinilor si invers proportionala cu patratul distantei dintre
ele.
3. Coulomb a enuntat o teorie conforma careia orice conductor parcurs de curent electric n
j
k
l
m
se contracta.

14.Ce reprezinta tensiunea electrica?

4 of 325
1. Reprezinta starea de electrizare a corpurilor pentru care sarcina electrica "q" are valori n
j
k
l
m
pozitive.
2. Reprezinta starea de electrizare a corpurilor pentru care sarcina electrica "q" are valori n
j
k
l
m
negative.
3. Reprezinta o marime fizica ce caracterizeaza campul electric intre doua puncte A si B n
j
k
l
m
ale campului.

15.Ce reprezinta tensiunea electrica?


1. Reprezinta starea de magnetizare a corpurilor pentru care sarcina electrica "q" are
valori neutre.
2. Reprezinta starea de magnetizare a corpurilor pentru care sarcina electrica "q" este
diferita de zero.
3. Este o marime fizica ce caracterizeaza campul electric de-a lungul unei curbe ce
uneste doua puncte ale campului si este egala cu lucrul mecanic efectuat de fortele
campului pentru a deplasa un corp avand sarcina electrica egala cu unitatea intre
punctele respective.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

16.Care sunt sursele principale de producere a tensiunii electromotoare?


1. Campurile electrice potentiale.
2. Campurile electrice nepotentiale.
3. Generatoare hidraulice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

17.Care sunt sursele principale de producere a tensiunii electromotoare?


1. Generatoare pneumatice.
2. Pilele hidroelectrice.
3. Acumulatoare electrice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

18.Ce este curentul electric?


1. Este marirea fizica ce caracterizeaza starea de electrizare a corpurilor.
2. Reprezinta particulele materiale ce compun un conductor electric.
3. Reprezinta o deplasare ordonata de particule incarcate cu sarcina electrica.

19.Ce este curentul electric?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

5 of 325
1. Reprezinta sistemul fizic, diferit de corpuri, care exista in jurul si in interiorul
j
k
l
m
n
corpurilor electrizate.
2. Este starea de circulatie ordonata a sarcinilor electrice.
j
k
l
m
n
3. Reprezinta starea de electrizare a corpurilor pentru care sarcina electrica "q" este egala n
j
k
l
m
cu zero.

20.Care sunt tipurile de conductoare electrice in care circulatia curentului electric


consta in miscarea ordonata a electronilor liberi?
1. Solutii de acizi.
2. Solutii de baze.
3. Conductoare metalice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

21.Care sunt tipurile de conductoare electrice in care circulatia curentului electric


consta in miscarea ordonata a electronilor liberi?
1. Saruri in stare solida
2. Conductoare nemetalice.
3. Carbunele.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

22.Care sunt tipurile de conductoare electrice in care curentul electric consta in


miscarea ordonata a particulelor cu sarcini pozitive, respectiv negative, numite
ioni?
1. Carbunele.
2. Solutii de saruri.
3. Conductoare metalice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

23.Care sunt tipurile de conductoare electrice in care curentul electric consta in


miscarea ordonata a particulelor cu sarcini pozitive, respectiv negative, numite
ioni?
1. Conductoare metalice.
2. Solutii de acizi.
3. Lignitul

24.Care sunt cele mai importante efecte ce insotesc curentul electric?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

6 of 325

1. Efecte luminoase in lampi cu incandescenta.


2. Efecte mecanice prin intermediul campului electric ce-l produce.
3. Efecte luminoase prin descarcari in aer liber.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

25.Care sunt cele mai importante efecte ce insotesc curentul electric?


1. Efecte mecanice in solutii de acizi, baze sau saruri.
2. Efecte calorice prin dezvoltare de caldura in conductoare.
3. Efecte luminoase prin intermediul campului magnetic ce-l produce.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

26.Care sunt cele mai importante efecte ce insotesc curentul electric?


1. Efecte mecanice cu descarcare in gaze.
2. Efecte luminoase prin descarcari intre electrozi.
3. Efecte chimice in solutii de acizi, baze sau saruri.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

27.Care este sensul curentului electric intr-un conductor?


1. Este sensul in care se deplaseaza particulele libere cu sarcina electrica pozitiva.
2. Deoarece in metale sunt libere numai particulele su sarcina electrica negativa
(electronii), sensul curentului electric este cel al sensului de miscare a electronilor.
3. In electroliti sunt libere atat particulele cu sarcina pozitiva, cat si cele cu sarcina
negativa si de aceea sensul curentului electric este opus sensului de miscare a ionilor
pozitivi.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

28.Care este sensul curentului electric intr-un conductor?


1. Deoarece in metale sunt libere numai particulele su sarcina electrica pozitiva
(neutronii), sensul curentului electric este cel al sensului de miscare a neutronilor.
2. In conductoarele metalice, sensul curentului electric este opus sensului de miscare a
electronilor.
3. Este sensul contrar celui in care se deplaseaza particulele libere cu sarcina electrica
pozitiva.

29.Care este sensul curentului electric intr-un conductor?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

7 of 325
1. In electroliti sunt libere atat particulele cu sarcina electrica neutra si, de aceea, sensul n
j
k
l
m
curentului electric este opus sensului de miscare a acestora.
2. In conductoarele metalice, sensul curentului electric este acelasi cu sensului de
j
k
l
m
n
miscare a electronilor.
3. In electroliti, sensul curentului electric este dat de sensul de miscare a ionilor pozitivi. n
j
k
l
m

30.Ce reprezinta densitatea curentului electric de conductie, notata cu "j"?


1. Este o marime ce caracterizeaza starea electrocinetica.
2. Este o marime constanta, direct proportionala cu rezistivitatea materialului "x" "?"
3. Este o marime care nu depinde de conductivitatea materialului "d"

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

31.Ce reprezinta densitatea curentului electric de conductie, notata cu "j"?


1. Este o marime care nu depinde de conductivitatea materialului "d"
2. Este o marime direct proportionala cu suma dintre intensitatea campului electric E si
intensitatea campului electric imprimat Ei.
3. Este o marime ce caracterizeaza starea campului format in jurul conductorului..

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

32.Ce reprezinta densitatea curentului electric de conductie, notata cu "j"?


1. Este o marime variabila cu rezistivitatea materialului "q"
2. Este o marime direct proportionala cu suma dintre intensitatea campului electric U si
intensitatea campului electric imprimat Ui.
3. Este o marime direct proportionala cu conductivitatea materialului "d"

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

33.Care este enuntul legii lui Ohm pentru un circuit inchis?


1. Intr-un circuit inchis intensitatea curentului este direct proportionala cu t.e.m. si invers n
j
k
l
m
proportionala cu rezistenta totala a circuitului.
2. De-a lungul unui circuit electric inchis, suma algebrica a t.e.m. ale surselor este egala n
j
k
l
m
cu suma algebrica a caderilor a caderilor de tensiune in laturile conturului considerat.
3. Puterea cedata de campul electromagnetic in procesul conductiei este egala cu
j
k
l
m
n
produsul dintre intensitatea campului electric si densitatea curentului electric de
conductie.

34.Ce reprezinta relatia i = e : (Ri + Re) ?

8 of 325
1. Este teorema lui Coulumb
2. Este teorema lui Kirchhoff (teorema curentilor)
3. Este legea lui Ohm pentru un circuit inchis

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

35.Care este legea lui Ohm pentru un circuit pasiv?


1. Este data de relatia i = e : (Ri + Re)
2. Se enunta astfel: intensitatea curentului este direct proportionala cu t.e.m. si invers
proportionala cu rezistenta totala a circuitului
3. Este data de relatia i = Ub : R

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

36.Care este legea lui Ohm pentru un circuit pasiv?


1. Se enunta astfel: intensitatea curentului este direct proportionala cu t.e.m. si invers
j
k
l
m
n
proportionala cu suma rezistentelor si capacitatilor din circuit.
2. Se enunta astfel: intensitatea curentului este direct proportionala cu rezistenta totala si n
j
k
l
m
invers proportionala cu t.e.m.
3. Se enunta astfel: intensitatea curentului, care circula printr -o portiune de circuit, este n
j
k
l
m
direct proportionala cu tensiunea aplicata la bornele circuitului si invers proportionala
cu rezistenta electrica a portiunii de circuit.

37.Cine a stabilit legea potrivit careia in orice situatie, trecerea curentului este
insotita de transformarea energiei electromagnetice in alte forme de energie si
invers?
1. Coulomb
2. Joule-Lenz
3. Faraday

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

38.La ce se refera legea lui Joule - Lenz?


1. La transformarea energiei in conductoare, conform careia puterea totala cedata de
campul electromagnetic, in procesul conductiei unei portiuni de conductor filiform,
este egala cu produsul dintre tensiunea in lungul firului si intensitatea curentului
2. Puterea cedata de campul electromagnetic in procesul conductiei unei portiuni de
conductori poate fi calculata cu relatia : P = R I2
3. Puterea cedata de campul electromagnetic in procesul conductiei unei portiuni de
conductori poate fi calculata cu relatia : P = U I2 sau P = U2 : I

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

9 of 325

39.La ce se refera legea lui Joule - Lenz?


1. Puterea absorbita de campul electomagnetic in procesul conductiei unei portiuni de
conductori poate fi calculata cu relatia : P = R I2 sau P = U2 : R
2. In cazul unui circuit pasiv (Ei = 0), in regim stationar se refera la puterea cedata de
campul electomagnetic, putere care se transforma integral in caldura
3. Puterea cedata de campul electomagnetic in procesul conductiei unei portiuni de
conductori poate fi calculata cu relatia : P = ( U I )1/2

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

40.La ce se refera legea lui Joule - Lenz?


1. La transformarea energiei in campul creat in jurul conductorilor electrici, conform
careia puterea totala cedata de campul electomagnetic, in procesul conductiei unei
portiuni de conductor punctiform, este egala cu produsul dintre tensiunea in lungul
firului si intensitatea curentului
2. In cazul unui circuit activ (Ei = 0), in regim stationar se refera la puterea absorbita de
campul magnetic, putere care se transforma integral in caldura
3. caldura dezvoltata in conductor poate fi calculata cu relatiile : W = U I t = R I2 t
= U2 : R t [jouli]

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

41.Care sunt unitatile de masura a energiei electrice?


1. Joulul [j];
2. Wattul [w];
3. Kilowattul [kw];

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

42.Care sunt unitatile de masura a energiei electrice?


1. Amperul [A];
2. Joulul pe secunda [j/s];
3. Kilovoltul [kv];

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

43.Care sunt unitatile de masura a energiei electrice?


1. Joulul ora[jh];
2. Watt ora [wh];
3. Volt ora [vh];

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

10 of 325

44.Care sunt unitatile de masura a puterii electrice?


1. Joulul [j];
2. Wattul [w];
3. Watt ora [wh];

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

45.Care sunt unitatile de masura a puterii electrice?


1. Megawattul [Mw];
2. Watt pe minut [w / min];
3. Kilowattul ora [kwh];

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

46.Care sunt relatiile intre diverse unitati de masura a energiei si a puterii electrice?
1. 1 Mw = 106 w;
2. 1 C.P. = 1,36 kw;
3. 1 w = 103 kw;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

47.Care sunt relatiile intre diverse unitati de masura a energiei si a puterii electrice?
1. 1 C.P. = 3,36 kw;
2. 1 C.P. = 736 w;
3. 1 C.P. = 98 7,5 j/s;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

48.Care sunt relatiile intre diverse unitati de masura a energiei si a puterii electrice?
1. 736 C.P. = 1 w;
2. 1 w = 104k w;
3. 1 C.P. = 75 9,8 j/s;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

49.Ce sunt circuitele electrice simple?


1. Ansamblul format din conductoare de legatura si consumatori de energie electrica.
2. Ansamblul format din mai multe surse de energie electrica si din receptoare electrice

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

11 of 325
conectate intre ele intr-un mod oarecare.
3. Ansamblul format din sursa t.e.m., consumatorul de energie electrica (receptorul) si
conductoarele de legatura.

j
k
l
m
n

50.Ce sunt circuitele electrice simple?


1. Conectarea prin intermediul unor conductoare de legatura a unei surse de t.e.m., si a
unor consumatori (receptori) de energie electrica formeaza circuite electrice simple.
2. O retea electrica avand un numar de N noduri si un numar de L laturi.
3. O retea electrica cu laturi active si laturi pasive.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

51.Ce sunt circuitele electrice complexe?


1. Ansamblul format din sursa t.e.m., consumatorul de energie electrica (receptorul) si
conductoarele de legatura.
2. Sunt circuite cunoscute si sub numele de retele electrice.
3. Circuitele magnetice care nu se pot reduce la un circuit simplu.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

52.Ce sunt circuitele electrice complexe?


1. Alaturarea unei surse de t.e.m. si conductoarele de legatura cu consumatorul de
energie electrica.
2. Circuitele electrice care nu se pot reduce la un circuit simplu.
3. Circuitele formate din trei surse de energie electrica si un receptor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

53.Ce sunt circuitele electrice complexe?


1. Consumatorul de energie electrica (receptorul) si conductoarele de legatura cu sursa
de t.e.m.
2. Circuitele formate dintr-un ansamblu de surse de energie electrica si de receptoare
electrice conectate intre ele intr-un mod oarecare.
3. Retele electrice care au mai multe noduri si numai o latura neutra.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

54.Ce sunt laturile active dintr-un circuit electric complex?


1. Laturile care nu contin surse de energie electrica.
j
k
l
m
n
2. Laturile la care t.e.m. a fost inlocuita cu rezistoare avand rezistenta agala cu rezistenta n
j
k
l
m

12 of 325
interioara a surselor.
3. Laturile care contin surse de energie electrica.

j
k
l
m
n

55.Ce sunt laturile active dintr-un circuit electric complex?


1. Laturile care nu au borne de acces cu exteriorul lor.
2. Laturile care contin generatoare de energie electrica.
3. Laturile care apartin unei retele electrice multipol.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

56.Ce sunt laturile pasive dintr-un circuit electric complex?


1. Laturile care nu contin surse de energie electrica.
2. Laturile formate dintr-un ansamblu de surse de energie electrica, dar fara receptoare
electrice conectate intre ele intr-un mod oarecare.
3. Laturile care contin surse de energie electrica si receptori.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

57.Ce sunt laturile pasive dintr-un circuit electric complex?


1. O latura se numeste pasivizata daca provine dintr-o latura activa prin anularea t.e.m.,
adica inlocuirea acestor t.e.m. prin rezistoare avand rezistenta egala cu rezistenta
interioara a surselor.
2. Laturile care contin surse de energie electrica si rezistente.
3. laturile care formeaza o retea incompleta numita dipol.

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

58.Care este enuntul primei teoreme a lui Kirchhoff?


1. Intr-un circuit electric, de-a lungul unui contur inchis, suma algebrica a t.e.m. ale
surselor este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune in laturile conturului
considerat.
2. Rezistenta echivalenta intre doua borne ale unei retele oarecare avand toate laturile
pasive si parcurse de curenti continui, este egala cu raportul dintre tensiunea aplicata
la borne si curentul pe care il absoarbe reteaua.
3. Suma curentilor care intra intr-un nod este egala cu suma curentilor care ies din nod.

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

59.Care este enuntul primei teoreme a lui Kirchhoff?


1. Intre doua borne ale unei retele oarecare avand toate laturile pasive si parcurse de

j
k
l
m
n

13 of 325
curent continuu, rezistenta echivalenta este egala cu raportul dintre tensiunea aplicata
la borne si curentul pe care il absoarbe reteaua.
2. Puterea cedata de campul electromagnetic in procesul conductiei electrice, pe unitatea n
j
k
l
m
de volum al conductorului, este egala cu produsul dintre intensitatea campului electric
si densitatea curentului electric de conductie.
3. Suma algebrica a curentilor laturilor ce se intalnesc intr-un nod al unei retele, este
j
k
l
m
n
nula.

60.Care sunt regulile ce trebuie respectate cand se scrie suma algebrica a t.e.m. si a
caderilor de tensiune intr-un circuit electric de-a lungul unui contur inchis?
1. Daca sensul de integrare, numit si sens de scriere a teoremei, coincide cu sensul t.e.m., n
j
k
l
m
atunci t.e.m. se scrie cu semnul minus.
2. Daca sensul de integrare, numit si sens de scriere a teoremei, coincide cu sensul
j
k
l
m
n
curentilor, atunci caderile de tensiune se scriu cu semnul minus.
3. Daca sensul de integrare, numit si sens de scriere a teoremei (marcat cu o sageata
j
k
l
m
n
curbata pe bucla), coincide cu sensul t.e.m. si cu sensul curentilor, atunci t.e.m. si
caderile de tensiune se scriu cu semnul plus, in caz contrar, se csriu cu semnul minus.

61.Care sunt regulile ce trebuie respectate cand se scrie suma algebrica a t.e.m. si a
caderilor de tensiune intr-un circuit electric de-a lungul unui contur inchis?
1. T.e.m. si caderile de tensiune se scriu cu semnul plus daca sensul de integrare, numit n
j
k
l
m
si sens de scriere a teoremei (marcat cu o sageata curbata pe bucla) coincide cu sensul
t.e.m. si cu sensul curentilor, in caz contrar, se scriu cu semnul minus.
2. Daca sensul de scriere a teoremei (ales) nu coincide cu sensul t.e.m., atunci t.e.m. se
j
k
l
m
n
scrie cu semnul plus.
3. Daca sensul de integrare (ales) nu coincide cu sensul curentilor, atunci caderile de
j
k
l
m
n
tensiune se scriu cu semnul plus.

62.Cum se pot grupa receptoarele electrice dintr-o retea?


1. In serie.
2. Suprapuse;
3. In linie;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

63.Cum se pot grupa receptoarele electrice dintr-o retea?


1. Suspendate;
2. In paralel;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

14 of 325
3. Doar doua in linie si restul in paralel.

j
k
l
m
n

64.Cum se pot grupa receptoarele electrice dintr-o retea?


1. Doar trei in linie si restul in serie.
2. Mixt;
3. Doua suprapuse si restul libere.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

65.Ce reprezinta legarea in serie a receptoarelor electrice?


1. Cand mai multor rezistoare li se aplica aceeasi tensiune.
2. La legarea in serie a rezistoarelor, valoarea inversa a rezistentei echivalente a "n"
rezistoare, este egala cu suma valorilor inverse ale rezistentelor tuturor rezistoarelor.
3. Cand toate elementele unei retele electrice sunt strabatute de acelasi curent, se spune
ca aceste elemente sunt legate in serie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

66.Ce reprezinta legarea in serie a receptoarelor electrice?


1. In aceasta situatie rezistenta echivalenta Re , a mai multor rezistoare legate in serie,
este egala cu suma rezistentelor tuturor rezistoarelor
2. In aceasta situatie se aplica relatia 1 : Re = 1 : R1 + 1 : R2 + ...... 1 : Rn
3. Cand mai multor condensatoare li se aplica aceeasi tensiune

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

67.Ce reprezinta legarea in paralel a receptoarelor electrice?


1. Cand mai multor rezistoare li se aplica aceeasi tensiune, se spune ca rezistoarele
j
k
l
m
n
retelei sunt legate in paralel..
2. Cand toate elementele unei retele electrice sunt strabatute de acelasi curent, se spune n
j
k
l
m
ca aceste elemente sunt legate in paralel.
3. In aceasta situatie, rezistenta echivalenta, Re, a mai multor rezistoare legate in paralel, n
j
k
l
m
este egala cu suma rezistentelor tuturor rezistoarelor.

68.Ce reprezinta legarea in paralel a receptoarelor electrice?


1. Cand mai multor reyistoare li se aplica acelasi curent se spune ca rezistoarele retelei
sunt legate in paralel
2. In aceasta situatie se aplica relatia 1 : Re = 1 : R1 + 1 : R2 + ...... 1 : Rn

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

15 of 325
3. In aceasta situatie suma rezistentelor tuturor rezistoarelor legate in paralel rezistenta
echivalenta, Re

j
k
l
m
n

69.Ce reprezinta legarea in paralel a receptoarelor electrice?


1. In aceasta situatie se aplica relatia : Re = R1 + R2 + ...... + Rn
j
k
l
m
n
2. Cand mai multor rezistoare li se aplica tensiuni diferite se spune ca rezistoarele retelei n
j
k
l
m
sunt legate in paralel
3. La legarea in paralel a rezistentelor electrice valoarea inversa a rezistentei echivalente n
j
k
l
m
a "n" rezistoare este egala cu suma valorilor inverse ale rezistentelor tuturor
rezistoarelor

70.Cine a descoperit pentru prima data pe cale experimentala fenomenul inductiei


electromagnetice?
1. Kirchhoff;
2. Joule - Lenz;
3. Faraday;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

71.In ce consta fenomenul inductiei electromagnetice?


1. Intr-un circuit electric, care se misca in raport cu un magnet permanent sau in raport
cu un alt circuit strabatut de curent, apare un curent electric care se mentine numai pe
timpul miscarii circuitului
2. Fenomenul consta in faptul ca orice conductor parcurs de curent electric se incalzeste
3. Este o marime fizica care caracterizeaza starea de electrizare a corpurilor

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

72.In ce consta fenomenul inductiei electromagnetice?


1. Fenomenul consta in faptul ca orice conductor parcurs de un camp magnetic se
j
k
l
m
n
incalzeste
2. Fenomenul consta in producerea unui curent electric intr-un circuit oarecare prin
j
k
l
m
n
variatia fluxului magnetic care-l strabate
3. Intr-un circuit electric, aflati intr-o pozitie fata de un magnet permanent sau fata de un n
j
k
l
m
alt circuit strabatut de curent, apare un curent electric care se mentine numai pe timpul
stationarii circuitului

73.In ce consta fenomenul inductiei electromagnetice?

16 of 325
1. Inductia electromagnetica este parametru care arata in ce masura corpurile sunt
electrizate
2. Fenomenul consta in producerea unui camp magnetic intr-un circuit oarecare prin
variatia fluxului magnetic care-l strabate
3. Fenomenul se manifesta nu numai la conductoare filiforme ci si la corpuri masive sau
circuite feromagnetice strabatute de fluxuri magnetice variabile

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

74.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Reprezinta o experienta facuta de M. Faraday pentru a demonstra producerea


fenomenului inductiei electromagnetice.
2. Reprezinta experienta privind deplasarea unui conductor intre polii unui magnet
permanent.
3. Acul galvanometrului ramane fix pe timpul deplasarii conductorului si incepe sa
devieze atunci cand magnetul se afla la capatul bobinei

75.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

17 of 325

1. Un galvanometru alimentat de la un magnet permanent, unde cu cat viteza de


deplasare a conductorului este mai mare, cu atat si deviatia acului galvanometrului
este mai mare.
2. Deviatia acului galvanometrului nu depinde de pozitia conductorului fata de liniile de
camp.
3. Reprezinta un ansamblu bobina, galvanometru si magnet permanent, elemente
utilizate pentru a demonstra producerea fenomenului inductiei electromagnetice.

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

76.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Deplasarea unui magnet permanent in interiorul unei bobine legate la un


galvanometru.
2. Deviatia acului galvanometrului este cu atat mai mare cu cat viteza de deplasare a
magnetului este mai mica.
3. La introducerea magnetului, fluxul care strabate bobina scade, iar la scoaterea
magnetului din bobina, fluxul magnetic creste.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

18 of 325

77.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Plasarea unei armaturi in interiorul unei bobine legate la un voltmetru.


2. La intrarea magnetului in bobina, acul galvanometrului deviaza intr-un sens, iar in
momentul cand magnetul s-a oprit, acul revine la zero.
3. Deviatia acului galvanometrului este cu atat mai mica cu cat viteza de deplasare a
magnetului este mai mare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

78.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. La introducerea barei metalice, curentul electric care strabate bobina scade, iar la
scoaterea magnetului din bobina, fluxul magnetic creste.
2. La intrarea magnetului in bobina, acul galvanometrului deviaza intr-un sens, iar in
momentul cand magnetul s-a oprit, acul revine la valoarea maxima.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

19 of 325
3. La scoaterea magnetului din bobina, acul galvanometrului deviaza in sens invers, celui n
j
k
l
m
in care s-a miscat la introducerea magnetului

79.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Experienta privind deplasarea unui conductor intre polii unui magnet permanent.
2. Deplasarea unui magnet permanent in interiorul unei bobine legate la un
galvanometru.
3. La introducerea magnetului in bobina, acul galvanometrului deviaza intr-un sens, iar
in momentul cand s-a oprit magnetul, acul revine la zero.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

80.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Un montaj pentru evidentierea listei de interactiune dintre campul magnetic si


j
k
l
m
n
deplasarea conductorului.
2. Experienta facuta de M. Faraday pentru a demonstra producerea fenomenului inductiei n
j
k
l
m
electromagnetice.
3. Cand viteza de deplasare a conductorului intre polii magnetului este nula, deviatia
j
k
l
m
n
acului galvanometrului este mai mica.

20 of 325

81.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Deplasarea unui magnet permanent in interiorul unei bobine legate la un ampermetru. n


j
k
l
m
2. Ansamblul elementelor necesare demonstratiei lipsei interactiunii dintre un conductor n
j
k
l
m
si polii unui magnet permanent.
3. Experienta ce evidentiaza producerea fenomenului inductiei electromagnetice.
j
k
l
m
n

82.Ce se poate spune despre figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Conductorul este legat la un galvanometru formand un circuit deschis.


j
k
l
m
n
2. Deplasarea conductorului se va produce numai daca acul galvanometrului variaza
j
k
l
m
n
uniform.
3. Prin miscarea conductorului in campul magnetic, acesta intersecteaza liniile de camp n
j
k
l
m
si fluxul care strabate circuitul din care face parte conductorul variaza, ceea ce duce la
aparitia unei t.e.m. de inductie care da nastere unui curent de inductie.

83.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

21 of 325

1. Deplasarea unui conductor intre polii unui magnet permanent.


2. Deplasarea unui magnet permanent in interiorul unei bobine legate la un
galvanometru.
3. Fenomenul de producere a unui curent electric intr-un circuit inchis prin variatia
fluxului magnetic care-l strabate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

84.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Doua bobine asezate pe un corp feromagnetic de forma inelara, una din bobine este
alimentata de la o sursa de curent continuu (numita bobina primara) iar cealalta este
legata la un galvanometru (bobina secundara).
2. Aceasta schema sta la baza functionarii tuturor masinilor electrice.
3. Deplasarea acului galvanometrului la deschiderea intrerupatorului K.

85.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

22 of 325

1. Deplasarea unui conductor in lungul unui magnet permanent, de forma toroidala


2. Un montaj realizat cu o sursa de curent continuu, o bobina (numita bobina primara)
asezata pe un corp feromagnetic si alta, diametral opusa, legata la un galvanometru
(bobina secundara).
3. Aceasta schema sta la baza functionarii tuturor motoarelor asincrone.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

86.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Indica montajul electric folosit de M. Faraday si evidentiaza principiul functionarii


j
k
l
m
n
transformatoarelor electrice.
2. Orice variatie a t.e.m. in circuitul magnetic, duce la aparitia unui flux de inductie in
j
k
l
m
n
bobina secundara, care da nastere unei tensiuni de inductie cand circuitul este inchis.
3. Pe baza acestei experiente, se poate spune ca fenomenul inductiei magnetice consta in n
j
k
l
m
producerea unui curent de inductie intr-un circuit, cand acesta este strabatut de un flux
variabil; daca circuitul este deschis, curentul vada nastere unei tensiuni de inductie.

87.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

23 of 325

1. Orice variatie a curentului in circuitul magnetic duce la aparitia unei t.e.m. De inductie n
j
k
l
m
inductie in bobina primara, care da nastere unui curent de inductie cand circuitul este
inchis.
2. La inchiderea si deschiderea intrerupatorului K, infasurarea secundara este strabatuta n
j
k
l
m
de un flux variabil.
3. Infasurarea primara este strabatuta de un flux variabil cand se modifica curentul in
j
k
l
m
n
bobina secundara cu ajutorul reostatului R.

88.Ce reprezinta figura alaturata si ce fenomene se produc?

1. Prezinta echipamentul folosit de M. Faraday pentru constructia transformatoarelor


electrice.
2. Prezinta aparatele folosite pentru demonstrarea fenomenului inductiei
electromagnetice utilizate la producerea unei t.e.m. de inductie intr-un contur deschis.
3. Infasurarea secundara este strabatuta de un flux variabil cand se modifica curentul in
bobina primara cu ajutorul reostatului R.

89.Ce reprezinta figura alaturata si la ce foloseste aceasta schema?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

24 of 325

1. Reprezinta principiul de functionare al generatoarelor electrice, care transforma


energia mecanica in energie electrica.
2. Reprezinta un conductor care se deplaseaza cu viteza "v", intr-un camp magnetic
neuniform si variabil in timp, sub actiunea unei forte mecanice "F".
3. Sensul t.e.m. induse in conductor se determina cu ajutorul regulii palmei de la mana
stanga.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

90.Ce reprezinta figura alaturata si la ce foloseste aceasta schema?

1. Sensul t.e.m. induse in conductor se determina cu ajutorul regulii palmei de la mana


j
k
l
m
n
dreapta.
2. Se asaza palma mainii drepte intinsa astfel ca liniile campului magnetic sa intre in
j
k
l
m
n
palma, degetul mare desfasurat la 90 sa fie orientat in sensul deplasarii, iar celelalte 4
degete ne vor indica sensul t.e.m. induse, deci sensul curentului.
3. Datorita tensiunii induse care apare in conductor, acesta va fi supus unei forte
j
k
l
m
n
mecanice avand sensul opus fortei mecanice aplicate.

91.Un circuit de c.a. contine o rezistenta, o bobina si un condensator. Reactanta


capacitiva a circuitului se exprima in:
1. ohm

j
k
l
m
n

25 of 325
2. Mohm
3. henry
4. farazi

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

92.Unitatea de masura a inductantei este:


1.
2.
3.
4.

coulombul
ohmul
faradul
henry

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

93.Care din urmatoarele aparate se conecteaza in serie cu sarcina intr-un circuit?


1.
2.
3.
4.

ampermetru
megohmetru
wattmetru
voltmetru

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

94.Unitatea de masura a rezistentei electrice este:


1.
2.
3.
4.

ohmul
wattul
amperul
voltul

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

95.Puterea unui motor electric alimentat la 220 V, avand 15 A este:


1.
2.
3.
4.

3.3Kw
3.6 Kw
3.8 Kw
4 Kw

96.Alegerea unui conductor electric se face pe baza:


1. curentului din circuit

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

26 of 325
j
k
l
m
n

2. tensiunii din circuit


3. rezistentei circuitului
4. marimii conductorului

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

97.Marimea fizica ce exprima capacitatea unui conductor electric de a absorbi


caldura se masoara in:
1.
2.
3.
4.

ohm
volt
watt
farazi

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

98.Rezistenta electrica a unui conductor de cupru:


1.
2.
3.
4.

creste odata cu lungimea conductorului


descreste la scaderea diametrului
descreste la marirea lungimii
creste daca diametrul creste

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

99.Care relatie se utilizeaza pentru calculul curentului , E fiind tensiunea , iar R


rezistenta electrica?
1.
2.
3.
4.

R/E
R*E
E/R
R-E

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

100.Utilizand legea lui Ohm, impartind tensiunea la rezistenta (E/R) se obtine:


1.
2.
3.
4.

curentul in A
tensiunea in volti
rezistenta in ohm
puterea in watt

101.Curentul electric se masoara in:

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

27 of 325

1.
2.
3.
4.

amperi
volt
watt
ohm

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

102.Electricitatea statica se produce adeseori datorita:


1.
2.
3.
4.

caldurii
presiunii
magnetismului
frecarii

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

103.Daca rezistenta unui conductor se dubleaza, tensiunea ramanand constanta,


curentul va fi:
1.
2.
3.
4.

dublu
creste de patru ori
acelasi
scade la jumatate

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

104.Cand curentul ce trece printr-un conductor de cupru creste, atunci:


1.
2.
3.
4.

temperatura degajata creste


conductivitatea creste
izolatia arde
rezistenta scade

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

105.Care dispozitiv masoara presiunea si apoi o converteste in semnal electric?


1.
2.
3.
4.

traductorul
reductorul
transformatorul
redresorul

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

106.Ce marime are aceeasi valoare pentru toate elementele unui circuit paralel?

28 of 325

1.
2.
3.
4.

impedanta
curentul
tensiunea
rezistenta

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

107.Un circuit prin care nu circula un curent electric se numeste:


1.
2.
3.
4.

circuit deschis
circuit inchis
circuit serie
circuit cu impamantare

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

108.Ce reprezinta automatizarea proceselor?


1. Reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor tehnice prin care conducerea unor
procese tehnologice se poate desfasura fara interventia directa a omului.
2. Reprezinta relatia de conducere a masinii de catre om.
3. Reprezinta procesul de transfer continuu a informatiei de la om catre masina, pe baza
unui program stabilit, dupa transmiterea comenzii omul nemaiputand influenta
masina.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

109.Ce reprezinta automatizarea proceselor?


1. Reprezinta relatia de dirijare a omului prin intermediul masinii.
2. Reprezinta procesul de informare continua a omului de catre masina, pe baza unui
program stabilit, omul putand influenta comanda masinii la nevoie.
3. Reprezinta procesul de preluare a functiei de conducere (dirijare) de catre om, atunci
cand dispozitivele automate nu pot face fata situatiei.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

110.Ce reprezinta automatizarea proceselor?


1. Reprezinta procesul de informare continua a masinii de catre om, pe baza unui
j
k
l
m
n
program stabilit.
2. In relatia dintre om si masina intervine o functie principala: de intrerupere a procesului n
j
k
l
m
la aparitia unei neconformitati.
3. Reprezinta procesul de preluare a functiei de conducere (dirijare) de catre
j
k
l
m
n
dispozitivele automate, care nu solicita interventia directa a omului.

29 of 325

111.Ce reprezinta automatizarea proceselor?


1. Reprezinta inregistrarea automata a parametrilor la care functioneaza un echipament.
2. Reprezinta relatia de conducere a etapei de oprire a etapei la aparitia unei defectiuni.
3. In relatia dintre om si masina, intervin doua functii principale: functia de informare a
omului asupra marimilor realizate de masina si functia de comanda.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

112.Care sunt functiile elementare sau complexe realizate de instalatiile automate?


1. Masurarea.
2. Receptia comenzilor.
3. Traducerea.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

113.Care sunt functiile elementare sau complexe realizate de instalatiile automate?


1. Prospectarea.
2. Semnalizarea.
3. Redistribuirea informatiei.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

114.Care sunt functiile elementare sau complexe realizate de instalatiile automate?


1. Coordonarea.
2. Oprirea alarmarii.
3. Comanda.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

115.Care sunt functiile elementare sau complexe realizate de instalatiile automate?


1. Reglarea.
2. Traducerea.
3. Oprirea.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

116.Care sunt functiile elementare sau complexe realizate de instalatiile automate?


1. Retragerea.
2. Controlul.

j
k
l
m
n

30 of 325
j
k
l
m
n

3. Pornirea.

j
k
l
m
n

117.Care sunt functiile elementare sau complexe realizate de instalatiile automate?


1. Adaptarea.
2. Translatia.
3. Protectia.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

118.Care sunt functiile elementare sau complexe realizate de instalatiile automate?


1. Comanda.
2. Inversarea.
3. Generarea.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

119.Ce reprezinta functia de "masurare" a instalatiilor automate?


1. Este functia de automatizare prin care se realizeaza modificarea cantitativa sau
calitativa a situatiei de stare sau de pozitie a unor elemente din instalatii, in scopul
modificarii valorilor unor parametri.
2. Este o functie complexa de automatizare prin care se modifica anumite marimi din
procesele automatizate, in vederea mentinerii unuia sau mai multor parametri la
valorile impuse.
3. Este functia care asigura determinarea valorilor temperaturilor, presiunilor, vitezelor,
turatiilor etc.

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

120.Ce reprezinta functia de "masurare" a instalatiilor automate?


1. Este functia de informare cu caracter calitativ asupra pozitiei sau starii agregatelor si
instalatiilor.
2. Reprezinta functia de informare cu caracter cantitativ asupra parametrilor de
functionare a instalatiilor.
3. Este functia care modifica din punct de vedere cantitativ o situatie de stare sau de
pozitie a unor elemente din instalatii, in scopul modificarii valorilor unor parametri.

121.Ce reprezinta functia de "masurare" a instalatiilor automate?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

31 of 325
1. Este functia care asigura masurarea temperaturilor.
2. Este o functie complexa prin care se modifica anumite procese automatizate, in
vederea uniformizarii parametrilor.
3. Este functia de informare cu caracter calitativ asupra dimensiunilor sau starii
agregatelor si instalatiilor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

122.Ce reprezinta functia de "masurare" a instalatiilor automate?


1. Este o functie simpla de modificare a unei stari dinainte stabilita.
2. Este functia care asigura masurarea presiunilor.
3. Este functia de informare cu caracter calitativ asupra etapelor proceselor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

123.Ce reprezinta functia de "masurare" a instalatiilor automate?


1. Este o functie simpla prin care se transforma anumite procese automatizate, in vederea n
j
k
l
m
reducerii parametrilor.
2. Este functia de transfer cu caracter calitativ asupra etapelor de lucru ale instalatiilor.
j
k
l
m
n
3. Este functia care asigura masurarea turatiilor.
j
k
l
m
n

124.Ce reprezinta imaginea alaturata?

1. Schema logica a relatiei "om - masina".


2. Schema logica din care reiese subordonarea omului de catre masina.
3. Schema care evidentiaza influenta directa a omului asupra parametrilor de iesire.

125.Ce reprezinta imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

32 of 325

1. Schema logica a relatiei "masina - om".


j
k
l
m
n
2. Schema logica din care reiese modul de comunicare dintre un element de automatizare n
j
k
l
m
si masina asupra careia acesta actioneaza.
3. Schema care evidentiaza influenta directa a omului asupra comenzii mecanismului de n
j
k
l
m
executie.

126.Ce reprezinta functia de "semnalizare" a instalatiilor automate?


1. Reprezinta functia de masurare cu caracter cantitativ asupra parametrilor de
functionare a instalatiilor.
2. Functia de semnalizare automata presupune existenta unui circuit de intoarcere (feedback).
3. Este functia de informare cu caracter calitativ asupra starii agregatelor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

127.Ce reprezinta functia de "semnalizare" a instalatiilor automate?


1. Este functia de informare ce se poate realiza optic si acustic.
2. Este functia de masurare cu caracter cantitativ asupra gradului de deschidere a unei
armaturi.
3. Prin aceasta functie se dau informatii privind uniformizarea unor parametri, prin
afisarea rezultatelor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

128.Ce reprezinta functia de "semnalizare" a instalatiilor automate?


1. Functia de semnalizare automata este posibila numai daca exista un circuit de legatura n
j
k
l
m
inversa (feed-back).
2. Este functia care da informatii privind depasirea valorii unor parametri, functionarea

33 of 325
unor agregate (pornit/oprit), pozitiile unor valvule (inchis/deschis) etc.
3. Este functia de masurare cu caracter cantitativ asupra starii agregatelor si instalatiilor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

129.Ce reprezinta functia de "semnalizare" a instalatiilor automate?


1. Este functia evidentiata prin comenzi vocale.
2. Prin semnalizare se evidentiaza caracterul cantitativ al parametrilor de functionare a
instalatiilor.
3. Este functia de informare cu caracter calitativ asupra starii instalatiilor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

130.Ce reprezinta functia de "comanda" a instalatiilor automate?


1. Este o functie complexa care sesizeaza momentul cand un anumit parametru a depasit n
j
k
l
m
limitele prescrise.
2. Reprezinta functia de informare cu caracter cantitativ asupra parametrilor de
j
k
l
m
n
functionare a instalatiilor.
3. Este functia care realizeaza modificarea cantitativa sau calitativa a situatiei de stare
j
k
l
m
n
sau de pozitie a unor elemente din instalatii, in scopul reglarii valorilor unor parametri.

131.Ce reprezinta functia de "comanda" a instalatiilor automate?


1. Este functia prin care se realizeaza semnalizarea cantitativa a situatiei de stare a unor n
j
k
l
m
elemente din instalatii, in scopul reglarii valorilor unor parametri.
2. Comanda reprezinta o functie continua si in acest caz se obtine o modificare calitativa n
j
k
l
m
a parametrilor.
3. Prin aceasta functie se asigura determinarea valorilor temperaturilor, presiunilor,
j
k
l
m
n
vitezelor, turatiilor etc.

132.Ce reprezinta functia de "comanda" a instalatiilor automate?


1. Este functia prin care se realizeaza modificarea calitativa a situatiei de pozitie a unor
elemente din instalatii, in scopul reglarii valorilor unor parametri.
2. Este o functie complexa care imbina functia de protectie cu cea de semnalizare, in
scopul sesizarii momentului cand un anumit parametru se afla in limite normale.
3. Este functia care determina uniformizarea valorilor temperaturilor, vitezelor etc.

133.Ce reprezinta functia de "comanda" a instalatiilor automate?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

34 of 325
1. Reprezinta functia de informare cu caracter cantitativ asupra gradului de uzura a
j
k
l
m
n
instalatiilor.
2. Este functia de comunicare dintre om si masina prin care se regleaza calitativ o situatie n
j
k
l
m
a unei instalatii, in scopul uniformizarii valorilor unor parametri.
3. Este o functie care poate fi exercitata continuu, in acest caz, obtinandu-se o modificare n
j
k
l
m
calitativa a parametrilor.

134.Ce reprezinta functia de "reglare" a instalatiilor automate?


1. Functia de reglare automata este functia care presupune existenta unui circuit de
intoarcere (feed-back).
2. Este functia de informare cu caracter calitativ asupra pozitiei sau starii agregatelor si
instalatiilor.
3. Reprezinta functia de informare cu caracter cantitativ asupra parametrilor de
functionare a instalatiilor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

135.Ce reprezinta functia de "reglare" a instalatiilor automate?


1. Este o functie complexa care imbina functia de masurare si de semnalizare, in scopul
sesizarii momentului cand un anumit parametru a depasit limitele prescrise.
2. Este o functie complexa de automatizare prin care se modifica anumite marimi din
procesele automatizate, in vederea mentinerii unuia sau mai multor parametri la
valorile prescrise (impuse).
3. Functia de reglare este o modalitate de control care nu se poate realiza in mod
automat.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

136.Ce reprezinta functia de "reglare" a instalatiilor automate?


1. Reprezinta functia de informare cu caracter consultativ asupra pozitiei agregatelor.
j
k
l
m
n
2. Reprezinta functia de informare asupra momentelor punerii in functiune a instalatiilor. n
j
k
l
m
3. Este o modalitate de control a parametrilor in mod automat datorita unui circuit de
j
k
l
m
n
intoarcere (feed-back).

137.Ce reprezinta functia de "reglare" a instalatiilor automate?


1. Este o functie complexa de mentinere a unuia sau a mai multor parametrii la valorile n
j
k
l
m
prescrise (impuse) prin modificarea unor marimi din procesele automatizate.
2. Este o functie de influentare a starii unei instalatii datorita unui circuit cu sens unic de n
j
k
l
m
la echipament la operator.
3. Este functia de informare cu caracter calitativ asupra starii unor instalatii.
j
k
l
m
n

35 of 325

138.Ce reprezinta functia de "control" a instalatiilor automate?


1. Este o functie complexa prin care se modifica anumite marimi din procesele
automatizate, in vederea mentinerii unuia sau mai multor parametri la valorile
prescrise.
2. Este o functie complexa care aplica functia de masurare in scopul sesizarii
momentului cand un anumit parametru a depasit limitele prescrise.
3. Este functia de informare cu caracter cantitativ asupra parametrilor de functionare a
instalatiilor.

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

139.Ce reprezinta functia de "control" a instalatiilor automate?


1. Reprezinta functia de informare cu caracter calitativ asupra gradului de uzura a
instalatiilor.
2. Este o functie cu caracter ireversibil in sensul ca repunerea in functiune a instalatiilor
oprite se face numai cu participarea constienta a omului.
3. Aceasta functie presupune o masurare continua a parametrilor de functionare a unui
agregat si semnalizarea momentului cand un anumit parametru a depasit o valoare
limita.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

140.Ce reprezinta functia de "control" a instalatiilor automate?


1. Este o functie complexa care aplica functia de semnalizare, in scopul stabilirii
momentului cand un anumit parametru trebuie corectat.
2. Este o functie complexa prin care unul sau mai multi parametri pot fi modificati in
limite acceptabile.
3. Reprezinta functia de informare cu caracter orientativ asupra parametrilor de
functionare a instalatiilor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

141.Ce reprezinta functia de "control" a instalatiilor automate?


1. Este o functie cu caracter tranzitoriu in sensul ca omul va putea repune in functie
instalatia numai dupa anularea protectiilor.
2. Aceasta functie presupune o semnalare a momentului cand un parametru a depasit o
anumita valoare, datorita unei masurari continue a parametrilor de functionare a unui
agregat.
3. Este o functie simpla de automatizare prin care se modifica anumite marimi din
procesele neautomatizate, manual, in vederea mentinerii unuia sau a mai multor
parametri la valori prescrise.

142.Ce reprezinta functia de "protectie" a instalatiilor automate?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

36 of 325

1. Prin aceasta functie se asigura determinarea valorilor temperaturilor, presiunilor,


vitezelor, turatiilor etc.
2. Este functia complexa a sistemelor de automatizare prin care masurarea continua este
destinata sesizarii momentului depasirii unor parametri, comandandu-se in acel
moment oprirea agregatului respectiv.
3. Este functia de informare cu caracter calitativ asupra pozitiei sau starii agregatelor si
instalatiilor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

143.Ce este specific functiei de "protectie" a instalatiilor automate?


1. Comanda data de functia de protectie este reversibila in sensul ca repunerea in functie n
j
k
l
m
a instalatiilor oprite se face numai cu participarea constienta a personalului de
supraveghere.
2. Este o functie prin care se asigura determinarea valorilor temperaturilor si turatiilor.
j
k
l
m
n
3. Este functia de informare cu caracter orientativ asupra pozitiei unor instalatii.
j
k
l
m
n

144.Ce se poate spune despre functia de "protectie" a instalatiilor automate?


1. Este functia complexa a sistemelor de automatizare prin care masurarea se face din
cand in cand si este destinata sesizarii momentului cand instalatia functioneaza la
parametri nominali.
2. Prin aceasta functie se asigura determinarea valorilor presiunilor si turatiilor.
3. Aceasta functie presupune o masurare continua a parametrilor de functionare a unui
agregat si protejarea acestuia prin oprire in momentul cand un parametru a depasit o
anumita valoare.

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

145.Ce reprezinta functia de "protectie" a instalatiilor automate?


1. Este functia complexa prin care sistemele de automatizare masoara continuu un
j
k
l
m
n
parametru pentru a vedea intre ce limite se incadreaza, comandandu-se, la nevoie,
oprirea agregatului respectiv.
2. Comanda data de functia de protectie este reversibila, in sensul ca repunerea in functie n
j
k
l
m
a instalatiilor se face dupa luarea la cunostinta a starii agregatului de catre operator.
3. Aceasta functie presupune o masurare continua a parametrilor de functionare a unui
j
k
l
m
n
agregat si protejarea acestuia prin scoaterea din sarcina in momentul cand un
parametru a ajuns la valoarea nominala.

146.Cum se clasifica elementele de automatizare din punct de vedere al principiului


constructiv si functional?

37 of 325
1. Traductoare.
2. Transformatoare.
3. Rezistente.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

147.Cum se clasifica elementele de automatizare din punct de vedere al principiului


constructiv si functional?
1. Capacitati.
2. Adaptoare.
3. Rezistoare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

148.Cum se clasifica elementele de automatizare din punct de vedere al principiului


constructiv si functional?
1. Sigurante.
2. Impedante.
3. Amplificatoare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

149.Cum se clasifica elementele de automatizare din punct de vedere al principiului


constructiv si functional?
1. Relee.
2. Potentiometre.
3. Elemente de comparatie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

150.Cum se clasifica elementele de automatizare din punct de vedere al principiului


constructiv si functional?
1. Elemente de masurare.
2. Stabilizatoare.
3. Sunturi.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

151.Cum se clasifica elementele de automatizare din punct de vedere al principiului


constructiv si functional?

38 of 325
1. Elemente de executie.
2. Startere.
3. Distribuitoare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

152.Cum se clasifica elementele de automatizare dupa rolul pe care il indeplinesc


intr-un sistem automat?
1. Distribuitoare.
2. Elemente de masurare.
3. Elemente hidraulice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

153.Cum se clasifica elementele de automatizare dupa rolul pe care il indeplinesc


intr-un sistem automat?
1. Amplificatoare.
2. Elemente de comparatie.
3. Adaptoare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

154.Cum se clasifica elementele de automatizare dupa rolul pe care il indeplinesc


intr-un sistem automat?
1. Distribuitoare.
2. Relee.
3. Elemente de executie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

155.Cum se clasifica elementele de automatizare dupa felul energiei folosite pentru


functionare?
1. Elemente electrice.
2. Elemente de masurare.
3. Redresoare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

156.Cum se clasifica elementele de automatizare dupa felul energiei folosite pentru


functionare?

39 of 325
1. Elemente magnetice.
2. Elemente pneumatice.
3. Capacitati

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

157.Cum se clasifica elementele de automatizare dupa felul energiei folosite pentru


functionare?
1. Rezistoare.
2. Traductoare.
3. Elemente hidraulice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

158.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

1. Schema bloc a unui traductor.


2. Schema bloc a unui amplificator.
3. Schema bloc a unui element de comparare.

159.Ce reprezinta marimea Xi din imaginea alaturata?

1. Xi - marime fizica intermediara (ex.: o presiune).

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

40 of 325
j
k
l
m
n

2. Xi - marime fizica de intrare a procesului automatizat.


3. Xi - sursa de alimentare cu energie a sistemului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

160.Ce reprezinta marimea X0 din imaginea alaturata?

1. X0 - valoarea indicatoare a nivelului lichidului masurat.


2. X0 - marime fizica de intrare a procesului automatizat.
3. X0 - marime fizica intermediara (de forma unei miscari de rotatie).

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

161.Ce reprezinta marimea Xe din imaginea alaturata?

1. Xe - valoarea de iesire a elementului de automatizare.


2. Xe - marimea capacitatii sursei de energie a procesului automatizat.
3. Xe - marime fizica intermitenta (de forma unei miscari liniare).

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

162.Ce sunt traductoarele din instalatiile de automatizare?


1. Sunt elemente de automatizare avand functii precise de urmarire.

j
k
l
m
n

41 of 325
2. Sunt elemente utilizate pentru comanda unor circuite mari si pentru intarzierea
executarii unor manevre.
3. Sunt dispozitive utilizate pentru sesizarea prezentei tensiunii intr-un circuit.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

163.Ce sunt traductoarele din instalatiile de automatizare si ce rol au ele ?


1. Sunt elemente utilizate pentru comanda unor circuite de forta si pentru amplificarea
unor miscari.
2. Sunt elemente care convertesc marimile fizice ale instalatiilor automatizate.
3. Sunt dispozitive prevazute cu elemente sensibile ce convertesc o marime fizica
preluata din instalatie intr-o marime de intrare care, de obicei, este o tensiune sau un
curent electric ce se aplica in continuare instalatiei.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

164.Ce sunt traductoarele din instalatiile de automatizare?


1. Sunt elemente de automatizare avand functii precise de amplificare a marimilor
urmarite.
2. Sunt dispozitive utilizate pentru sesizarea prezentei unor anomalii intr-un circuit
3. Sunt dispozitive prevazute cu elemente sensibile ce convertesc o marime fizica
preluata din instalatie intr-o marime de iesire, de obicei, este o tensiune sau un curent
electric care se aplica in continuare sistemului automat.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

165.Ce sunt traductoarele rezistive?


1. Sunt acele traductoare care modifica pozitia unui cursor pe lungimea rezistorului, deci n
j
k
l
m
modifica valoarea tensiunii prin varierea lungimii rezistorului.
2. Sunt acele traductoare care se bazeaza pe variatia cu temperatura a rezistivitatii unor
j
k
l
m
n
metale semiconductoare, obtinute din oxizii carburilor sau sulfurilor unor metale cum
ar fi: Ni, Cu, Cr, Mg.
3. Sunt acele traductoare care functioneaza pe baza variatiei rezistentei unui rezistor in
j
k
l
m
n
functie de marimea de masurat.

166.Ce sunt traductoarele rezistive?


1. Sunt traductoarele care, prin urmarirea variatiei valorii unui rezistor, stabilesc regimul n
j
k
l
m
de lucru al instalatiei in care este montat.
2. Aceste traductoare sunt capabile sa furnizeze o tensiune variabila a carei valoare
j
k
l
m
n
depinde de marimea fizica convertita.
3. Aceste traductoare se folosesc pentru masurarea temperaturilor de peste 200 C la
j
k
l
m
n
nave.

42 of 325

167.Ce sunt traductoarele potentiometrice si cum functioneaza ele ?


1. Aceste traductoare functioneaza pe baza variatiei unei capacitati in functie de marimea n
j
k
l
m
de masurat.
2. Aceste traductoare functioneaza pe baza fenomenului fizic de crestere cu temperatura n
j
k
l
m
a rezistivitatii metalelor pure cum sunt:Ni, Fe, Cu, Pb.
3. Aceste traductoare modifica pozitia unui cursor pe lungimea rezistorului, deci
j
k
l
m
n
modifica valoarea rezistentei prin varierea lungimii rezistorului.

168.Ce sunt traductoarele potentiometrice?


1. Aceste traductoare sunt capabile sa furnizeze o tensiune variabila a carei valoare
j
k
l
m
n
depinde de marimea fizica convertita.
2. Aceste traductoare se utilizeaza frecvent la nave pentru indicarea unghiului de
j
k
l
m
n
inclinare a carmei navei sau pentru indicarea nivelului de combustibil, ulei etc.
existent intr-un tanc.
3. Aceste traductoare urmaresc variatia rezistentei unui rezistor si comanda, in functie de n
j
k
l
m
aceasta, modificarea starii mecanismului.

169.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

1. Un traductor rezistiv.
2. Un traductor potentiometric.
3. Un traductor de presiune cu membrana.

170.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

43 of 325

1. Un traductor de nivel.
2. Un traductor de temperatura.
3. Un traductor pentru urmarirea unghiului de banda al carmei.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

171.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 4 - rezistenta semireglabila.
2. 1 - cursor.
3. 2 - tanc compensa.

172.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

44 of 325

1. 6 - legatura cu timoneria.
2. U0 - tensiunea de alimentare.
3. 4 - timona.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

173.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. d - distanta de rotire a timonei.


2. 5 - wattmetru.
3. 1 - carma

174.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

45 of 325

Maximizeaza

1. Traductor potentiometric pentru indicarea nivelului lichidului.


2. Traductor potentiometric pentru indicarea inclinarii carmei.
3. Traductor potentiometric pentru indicarea temperaturii.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

175.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. 3 - scala aparatului indicator.


2. 4 - bobina aparatului de masura.
3. 1 - bazinul cu lichidul supravegheat.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

46 of 325

176.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. 3 - potentiometru.
2. 4 - scala aparatului de masura.
3. 2 - plutitorul de supraveghere a nivelului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

177.Ce sunt traductoarele termorezistive metalice (termorezistente)?


1. Sunt traductoare cu rezistoare metalice a caror rezistivitate depinde de temperatura.
2. Se mai numesc si termistoare si se bazeaza pe variatia cu temperatura a rezistivitatii
unor metale semiconductoare, obtinute prin oxizii carburilor sau sulfurile unor metale
cum ar fi: Ni, Cu, Cr, Mg.
3. Aceste traductoare sunt capabile sa furnizeze o tensiune variabila a carei valoare
depinde de marimea fizica convertita.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

178.Ce sunt si cum functioneaza traductoarele termorezistive metalice


(termorezistente)?
1. Se mai numesc si termistoare si urmaresc cum se modifica rezistivitatea unor metale
j
k
l
m
n
semiconductoare in functie de temperatura
2. Principiul de functionare a acestor traductoare se bazeaza pe fenomenul fizic de
j
k
l
m
n
crestere cu temperatura a rezistivitatii metalelor pure cum sunt: Ni, Fe, Cu, Pb.
3. Sunt traductoare utilizate la nave sub forma unor sonde rezistive pentru un domeniu de n
j
k
l
m
rezistente de la 15 - 2000W.

179.Ce sunt traductoarele termorezistive metalice (termorezistente)?

47 of 325

1. Sunt traductoare capabile sa absoarba o putere variabila a carei valoare nu depinde de


marimea fizica convertita.
2. Sunt traductoare cu rezistoare bimetalice sau trimetalice a caror rezistivitate depinde
de natura sursei de caldura.
3. Sunt traductoare utilizate la nave sub forma unor sonde termorezistive pentru un
domeniu de temperaturi de pana la 150 - 200 C.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

180.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. O sonda termometrica.
2. Un sesizor de nivel.
3. Un traductor de nivel inductiv.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

181.Ce sunt traductoarele termorezistive (semiconductoare)?


1. Sunt generatoare de curent la care fluxul inductor se obtine de la magneti permanenti.
2. Sunt traductoare folosite pentru puteri si, respectiv curenti mici, pentru ca tensiunea
introdusa in dispozitivele de automatizare sa fie cat mai apropiata de tensiunea
electromotoare indusa.
3. Se mai numesc si termistoare si se bazeaza pe variatia cu temperatura a rezistivitatii
unor metale semiconductoare, obtinute din oxizii carburilor dau sulfurile unor metale
cum ar fi: Ni, Cu, Cr, Mg.

182.Ce sunt traductoarele termorezistive (semiconductoare)?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

48 of 325
1. Sunt transformatoare de curent la care fluxul inductor se obtine de la magneti
j
k
l
m
n
permanenti.
2. Sunt transformatoare care se bazeaza pe faptul ca rezistivitatea termistoarelor scade cu n
j
k
l
m
temperatura.
3. Sunt folosite la nave pentru indicarea nivelului in diferite tancuri.
j
k
l
m
n

183.Ce sunt traductoarele termorezistive (semiconductoare)?


1. Sunt dispozitive a caror functionare se bazeaza pe variatia cu temperatura a
j
k
l
m
n
rezistivitatii unor metale semiconductoare care mai sunt cunoscute si sub denumirea
de termistoare.
2. Sunt traductoare care se bazeaza pe transformarea unei marimi fizice cum ai fi: turatia n
j
k
l
m
in valori ale rezistivitatii.
3. Sunt dispozitive folosite pentru indicarea nivelului lichidelor in tancurile navei.
j
k
l
m
n

184.Ce sunt traductoarele generatoare?


1. Sunt generatoare de curent la care fluxul inductor se obtine la magneti permanenti.
2. Sunt traductoare cu rezistoare a caror rezistivitate depinde de temperatura.
3. Sunt dispozitive capabile sa furnizeze o tensiune variabila a carei valoare depinde de
marimea fizica convertita.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

185.Ce sunt traductoarele generatoare?


1. Sunt dispozitive care furnizeaza, in functie de marimea fizica convertita, o tensiune
j
k
l
m
n
variabila utilizata in procesul de automatizare.
2. Sunt traductoare care se folosesc pentru masurarea diferentei dintre doua presiuni (ex. n
j
k
l
m
presiune de la aspiratie si cea de la refularea unei pompe).
3. Sunt traductoare care se folosesc pentru masurarea temperaturilor de peste 200 C si a n
j
k
l
m
presiunilor de peste 20 bari.

186.Ce sunt traductoarele temoelectrice?


1. Se folosesc la nave pentru masurarea temperaturilor pana la 150 - 200 C.
2. Sunt traductoare care genereaza o tensiune electromotoare (numita tensiune
termoelectromotoare) in punctul de jonctiune (sudura) a doua materiale diferite,
supuse incalzirii.
3. Se folosesc la nave pentru masurarea presiunilor de peste 150 bari.

187.Ce sunt traductoarele temoelectrice?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

49 of 325

1. La aceste traductoare, elementul traductor poarta denumirea de termocuplu.


j
k
l
m
n
2. Se folosesc la nave pentru masurarea presiunilor de peste 150 bari.
j
k
l
m
n
3. Sunt traductoare consumatoare de tensiuni electromotoare in punctul de sudura a doua n
j
k
l
m
materiale diferite, supuse incalzirii.

188.Ce sunt traductoarele temoelectrice?


1. Se folosesc la nave pentru masurarea turatiilor de 150 - 200 rot/min.
2. Sunt indicatoare la care elementul traductor poarta denumirea de termorezistenta.
3. Sunt traductoare folosite la nave pentru masurarea temperaturilor de peste 200 C.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

189.Ce sunt tahogeneratoarele?


1. Sunt traductoare generatoare care furnizeaza o tensiune in functie de turatie.
2. Sunt traductoare generatoare care furnizeaza un curent de intensitate variabila functie
de temperatura
3. Tahogeneratoarele de curent alternativ se folosesc la instalatiile la care se masoara
turatiile in ambele sensuri.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

190.Ce sunt tahogeneratoarele?


1. Sunt traductoare generatoare care furnizeaza o tensiune de intensitate variabila functie n
j
k
l
m
de turatia motoarelor de antrenare..
2. Sunt generatoare obisnuite de c.c. sau c.a. la care fluxul inductor se obtine de la
j
k
l
m
n
magnetii permanenti iar tensiunea electromotoare indusa este dependenta de turatie.
3. La instalatiile la care se masoara turatiile in ambele sensuri se folosesc
j
k
l
m
n
tahogeneratoarele de curent alternativ.

191.Ce sunt tahogeneratoarele?


1. Sunt traductoare generatoare care furnizeaza o tensiune in functie de puterea pe care
trebuie sa o dezvolte.
2. Sunt generatoare obisnuite de c.c. sau c.a. la care fluxul inductor se obtine de la
electromagneti.
3. Tahogeneratoarele sunt masini electrice folosite pentru puteri si, respectiv, curenti
mici.

192.Ce masuri se iau pentru corectia valorii indicate de tahogeneratoare?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

50 of 325

1. Se instaleaza un sunt magnetic cu rolul de a devia o parte din fluxul magnetic.


j
k
l
m
n
2. Sunt prevazute cu posibilitatea reglarii deschiderii contragreutatilor in functie de
j
k
l
m
n
turatie.
3. Sunt verificate periodic in laboratoarele metrologice, iar daca au piese foarte uzate, se n
j
k
l
m
vor inlocui.

193.Ce sunt traductoarele inductive?


1. Sunt traductoare cu rezistoare metalice a caror rezistivitate depinde de temperatura.
j
k
l
m
n
2. Sunt traductoare cu rezistoare metalice a caror rezistivitate depinde de presiune.
j
k
l
m
n
3. Sunt traductoarele la care elementul sensibil transforma marimea fizica masurata intr- n
j
k
l
m
o deplasare a unui miez magnetic pe care se afla bobina parcursa de c.a.

194.Ce sunt traductoarele inductive?


1. Sunt traductoare de presiune sau nivel care realizeaza un semnal unificat de 0-20 mA.
2. Acele traductoare sunt capabile sa furnizeze o tensiune variabila a carei valoare
depinde de marimea fizica convertita.
3. Elementul sensibil al acestui traductor transforma deplasarea unui miez magnetic pe
care se afla bobina parcursa de curent alternativ intr-o marime fizica indicata.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

195.Ce sunt traductoarele inductive?


1. Sunt traductoare de presiune sau nivel care realizeaza un semnal unificat de 10-40
mA.
2. Sunt traductoarele la care marimea de masurat este transformata intr-o inductanta
variabila.
3. Sunt traductoare care furnizeaza o tensiune in functie de turatie.

196.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

51 of 325

1. Un ansamblu demodulator pentru echipamente de emisie-receptie.


2. O punte redresoare a unui aparat de masura.
3. Un adaptor pentru un traductor inductiv.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

197.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

1. 1 - miez din fier.


2. R2,1 - bobine.
3. 3 - bobina infasurarii primare.

198.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

52 of 325

1. 4 - miez de fier.
2. L2,1 - bobine.
3. 2 - bobina infasurarii secundare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

199.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

1. 5 - redresor.
2. R2,1 - reactanta.
3. Xi - marimea de intrare, sub forma unei miscari rectilinii alternative.

200.Cum functioneaza adaptorul din imagine?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

53 of 325

1. Cand miezul este simetric pozitionat fata de cele doua bobine, semnalul cules de
demodulator pe diagonala a-c este nul, pentru ca inductantele bobinelor sunt egale.
2. Aplicarea unui c.c. face ca miezul 1 sa se rasuceasca in jurul propriei axe.
3. Prin aplicarea marimii de intrare Xe, puntea redresoare va determina deplasarea
miezului bobinelor catre inainte.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

201.Ce sunt traductoarele inductice cu membrana?


1. Sunt traductoare folosite pentru masurarea presiunilor mari (de peste 10 bari).
2. Principiul de functionare al acestui traductor se bazeaza pe deformarea unui tub la
variatia presiunii fluidului din interior.
3. Sunt traductoare realizate dintr-o capsula care este racordata la instalatia a carei
presiune se masoara; in interiorul capsulei este o membrana elastica ce se deplaseaza
sub actiunea presiunii variabile.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

202.Ce sunt traductoarele inductive cu membrana si la ce folosesc ?


1. Sunt traductoare folosite pentru masurarea presiunilor mici (pana la 1,5-2 bari)
j
k
l
m
n
2. Sunt traductoare folosite pentru masurarea presiunilor mari, a caror membrana
j
k
l
m
n
cedeaza la presiuni de 10 bari.
3. Se folosesc la masurarea diferentei dintre doua presiuni (ex.: presiune de la aspiratia si n
j
k
l
m
cea de la refularea unei pompe).

203.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

54 of 325

1. Un ansamblu surub melc-roata melcata montat intr-o carcasa.


2. Un traductor de presiune, de tipul cu membrana.
3. Un limitator de cursa.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

204.Ce semnificatii au notatiile din figura alaturata?

1. a - unghiul de deplasare a limitatorului de cursa.


2. p - surub de reglare a presiunii.
3. 1 - membrana elastica.

205.Ce semnificatii au notatiile din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

55 of 325

1. 2 - palpator.
2. p - surub obturator.
3. 1 - membrana elastica.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

206.Ce sunt traductoarele de presiune cu tub BOURDON?


1. Sunt traductoare folosite pentru masurarea presiunilor mici (pana la 1,5 - 2 bari).
j
k
l
m
n
2. Sunt traductoare a caror functionare se bazeaza pe deformarea unui tub sub actiunea
j
k
l
m
n
presiunii unui fluid din interiorul sau.
3. Sunt traductoare folosite la nave pentru indicarea nivelului de lichid in diferite tancuri. n
j
k
l
m

207.Ce sunt traductoarele de presiune cu tub BOURDON?


1. Sunt traductoare la care deformarea tubului sub actiunea presiunii din interiorul lui se n
j
k
l
m
transmite la axul traductorului care, prin rotire, transmite miscarea la adaptorul
inductiv ce furnizeaza un semnal unificat de 0-20 mA c.c.)
2. 1Elementul sensibil al traductorului este format dintr-un plutitor care se va deplasa pe n
j
k
l
m
verticala, in functie de nivelul lichidului din tancul controlat.
3. Sunt traductoarele folosite la nave pentru masurarea presiunilor mici (pana la 1,5-2
j
k
l
m
n
milibari).

208.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

56 of 325

1. Un traductor de volum.
2. Un traductor de presiune.
3. Un traductor de temperatura.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

209.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Un limitator de cursa.
2. Un traductor de volum.
3. Un traductor cu tub BOURDON.

210.Ce sunt si unde se folosesc traductoarele de nivel inductive?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

57 of 325

1. Sunt traductoare ce se folosesc pentru masurarea presiunilor mari.


2. Sunt traductoare ce se folosesc pentru masurarea presiunilor mici (pana la 1,5-2 bari).
3. Sunt traductoare folosite la nave pentru indicarea nivelului in diferite tancuri.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

211.Ce sunt traductoarele de nivel inductive?


1. Sunt traductoare ce se folosesc pentru masurarea volumelor mici (pana la 1,5-2 cm3). n
j
k
l
m
2. Sunt traductoarele la care elementul sensibil este format dintr-un plutitor care se va
j
k
l
m
n
deplasa pe verticala in functie de nivelul lichidului din tancul controlat.
3. Sunt traductoarele al caror principiu de functionare se bazeaza pe deformarea unui tub n
j
k
l
m
sub actiunea unei presiuni a unui fluid din interiorul tubului.

212.Ce sunt traductoarele de nivel inductive?


1. Sunt traductoare la care deplasarea plutitorului se transmite unui traductor inductiv.
2. Sunt traductoare folosite la nave pentru indicarea volumului in diferite tancuri.
3. Este traductorul al carui principiu de functionare se bazeaza pe deformarea unui tub
sub actiunea unei temperaturi a fluidului in interiorul tubului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

213.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

1. Un traductor de volum.
2. Un sesizor de nivel.
3. Un traductor inductiv de nivel.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

58 of 325

214.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

1. Un traductor de nivel cu plutitor.


2. Un sesizor de curgere.
3. Un traductor de temperatura.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

215.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 1 - plutitor.
2. a - unghiul de ridicare a plutitorului.
3. d - diferenta dintre nivelul lichidului si plafonul tancului.

216.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

59 of 325

1. 1 - sticla de nivel.
2. 3- arc de rapel (revenire).
3. 2 - conductor electric catre traductorul inductiv.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

217.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. d - volumul descris de plutitor.


2. a - distanta pana la adaptor.
3. 2 - parghie de transmitere a miscarii plutitorului la adaptor.

218.Ce sunt traductoarele de presiune diferentiale?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

60 of 325
1. Sunt traductoare folosite pentru masurarea diferentei dintre doua presiuni.
2. Sunt traductoare folosite la nave pentru indicarea nivelului in diferite tancuri.
3. Elementul sensibil al traductorului este format dintr-un plutitor care se va deplasa pe
verticala in functie de nivelul lichidului din tancul controlat.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

219.Ce sunt traductoarele de presiune diferentiale?


1. Sunt traductoare ce se folosesc la nave pentru masurarea presiunilor mici din instalatii n
j
k
l
m
(pana la 1,5 - 2 bari).
2. Sunt traductoarele folosite pentru masurarea diferentei dintre presiunea de la refularea n
j
k
l
m
si cea de la aspiratia unei pompe.
3. Sunt traductoare ce se folosesc la nave pentru masurarea presiunilor mari si foarte
j
k
l
m
n
mari (peste 100 bari).

220.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 1 - camera de presiune.
2. P1 - presiunea surubului de reglaj
3. P2 - presiunea de iesire.

221.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

61 of 325

1. d - diametrul burdufului.
2. 2 - camera de presiune.
3. 1 - carcasa traductorului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

222.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 2 - carcasa traductorului.
2. 6 - parghie de comanda din exterior.
3. 3 - burduf.

223.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

62 of 325

1. 4 - burduf.
2. 5 - buton de anclansare.
3. P1 - presiunea rezultanta.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

224.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. a - distanta pana la adaptor.


2. 6 - brat de manevra.
3. P2 - presiunea de obtinut.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

225.Ce sunt releele?


1. Sunt elemente de automatizare la care marimea de iesire se modifica brusc (in salt)

j
k
l
m
n

63 of 325
atunci cand la intrare se atinge o anumita valoare, numita valoare de actionare.
2. Sunt elemente de automatizare folosite in instalatiile automatizate pentru finalizarea
actiunii de executie.
3. Sunt elemente de automatizare care din punct de vedere al modului de actionare pot
fi : electrice, pneumatice, hidraulice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

226.Ce sunt releele?


1. Sunt elemente de automatizare la care marimea de intrare se modifica lin (incet) atunci n
j
k
l
m
cand la iesire se atinge o anumita valoare, numita valoare de actionare.
2. Sunt elemente de automatizare la care la scaderea marimii de intrare sub o valoare
j
k
l
m
n
numita "de revenire", are loc saltul invers al marimii de iesire.
3. Sunt elemente de automatizare care din punct de vedere al modului de actionare pot
j
k
l
m
n
fi : electromagnetice, pneumatice sau hidraulice.

227.Ce sunt releele?


1. Sunt elemente de automatizare folosite in instalatiile automatizate pentru transmisiile n
j
k
l
m
de forta.
2. Sunt elemente de automatizare la care la scaderea presiunii de intrare sub o valoare
j
k
l
m
n
numita "de revenire", are loc saltul invers al marimii de iesire.
3. Sunt elemente de automatizare la care marimea de iesire nu depinde liniar de marimea n
j
k
l
m
de intrare.

228.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

1. Elementele componente ale unui releu.


2. Schema de principiu a limitatorului de cursa.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

64 of 325
3. Schema de principiu pentru un reostat de pornire.

j
k
l
m
n

229.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 2 - infasurare secundara.
2. 1 - miez magnetic.
3. Re - bobina de inductie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

230.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. Ui - tensiunea de iesire.
2. 6 - contact mobil.
3. 2 - bobina

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

65 of 325

231.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 3 - armatura mobila.
2. 2 - infasurare de excitatie.
3. ie - curent de intrare

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

232.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. Ue - tensiune de intrare.
2. 4 - arc de rapel.
3. Rr - rezistenta resortului 2.

233.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

66 of 325

1. ii - curentul de iesire.
2. 1 - carcasa.
3. 5 - contact mobil.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

234.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

1. Caracteristica unui releu.


2. Variatia curentului absorbit de electromotorul unui compresor de aer in momentul
pornirii.
3. Graficul functionarii unei proiectii la supracurent.

235.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

67 of 325

1. ie - curent de intrare
2. ia - curent de anclansare.
3. ii - curentul de iesire.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

236.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. iea - curentul de anclansare.


2. ii - curentul de intarziere.
3. i - curentul de revenire.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

237.Cum se clasifica releele din punct de vedere al realizarii marimii de iesire?


1. Relee electrice.

j
k
l
m
n

68 of 325
2. Relee neelectrice.
3. Relee cu contacte.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

238.Cum se clasifica releele din punct de vedere al realizarii marimii de iesire?


1. Relee statice (fara contacte).
2. Relee temporizate.
3. Relee instantanee.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

239.Cum se clasifica releele din punct de vedere al realizarii marimii de intrare?


1. Relee cu contacte.
2. Relee electrice.
3. Relee fara contacte.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

240.Cum se clasifica releele din punct de vedere al realizarii marimii de intrare?


1. Relee instantanee.
2. Relee temporizate.
3. Relee neelectrice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

241.Cum se clasifica releele din punct de vedere al timpului propriu de actionare


(timpul scurs de la atingerea la intrare a valorii de actionare sau de revenire si pana
in momentul modificarii bruste a marimii de iesire)?
1. Relee instantanee.
2. Relee neelectrice.
3. Relee cu contacte.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

242.Cum se clasifica releele din punct de vedere al timpului propriu de actionare


(timpul scurs de la atingerea la intrare a valorii de actionare sau de revenire si pana
in momentul modificarii bruste a marimii de iesire)?
1. Relee fara contacte.
2. Relee temporizate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

69 of 325
3. Relee electrice.

j
k
l
m
n

243.Ce sunt releele electrice?


1. Sunt componente indispensabile instalatiilor de automatizare cu care sunt echipate
instalatiile navale.
2. Sunt elemente de automatizare utilizate pentru inchiderea sau deschiderea unor
contacte in functie de marimi fizice neelectrice (turatie, temperatura, presiune).
3. Sunt echipamente folosite ca limitatoare de cursa.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

244.Ce rol au releele electrice?


1. Opresc automat instalatia la atingerea temperaturii maxime admisibile.
2. De a modifica pozitia unor contacte la aplicarea unei tensiuni la borne.
3. Corecteaza automat turatia pompelor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

245.Care sunt variantele constructive ale releelor electrice?


1. Relee diferentiale de temperatura.
2. Relee diferantiale de presiune.
3. Relee de tensiune minima, relee de timp, relee de curent etc.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

246.Cum pot fi comandate releele electrice?


1. Sunt comandate de marimi de intrare sub forma unor curenti sau tensiuni.
2. Sunt comandate de marimi de iesire sub forma unor curenti.
3. Prin campul magnetic.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

247.De cate feluri pot fi releele electrice?


1. De temperatura.
2. Relee de tensiune sau relee de curent.
3. De presiune.

248.Ce sunt releele neelectrice?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

70 of 325

1. Sunt relee de tensiune sau relee de curent.


2. Sunt elemente de automatizare utilizate pentru inchiderea sau deschiderea unor
contacte in functie de marimi fizice neelectrice (turatie, temperatura, presiune).
3. Pot fi relee de tensiune minima, relee de timp, relee de curent etc.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

249.Ce sunt releele neelectrice, ce rol au si de cate feluri pot fi ?


1. Sunt relee care in urma aplicarii unei tensiuni la intrare actioneaza prin atragerea unei
armaturi.
2. Pot fi relee de temperatura, relee de presiune, relee fotoelectronice etc.
3. Aceste relee au rolul de a modifica pozitia contactelor la aplicarea unei tensiuni la
borne.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

250.Ce sunt si cum functioneaza releele fotoelectronice?


1. Constructia lor este similara cu a traductorului inductiv cu tub BOURDON, numai ca
echipamentul mobil are de aceasta data rolul de a inchide sau a deschide un contact.
2. Se bazeaza pe principiul cresterii presiunii unui lichid inchis intr-un volum dat,
datorita temperaturii.
3. Aceste relee functioneaza pe principiul modificarii valorii unei fotorezistente la
aparitia unui flux luminos datorita fenomenului de emisiune fotoelectronica.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

251.Ce este reprezentat in schema alaturata?

1. Un releu fotoelectronic.
2. Un montaj amplificator.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

71 of 325
3. O punte redresoare tranzistorizata.

j
k
l
m
n

252.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

1. RF - rezistenta de pornire.
2. d - bobina releului.
3. E - baza tranzistorului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

253.Care sunt variantele constructive ale releelor de temperatura?


1. Relee de temperatura cu membrana.
2. Relee de temperatura cu fotodiode.
3. Relee de temperatura cu bimetal sau manometrice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

254.Cum sunt comandate releele de temperatura?


1. Sunt relee la care marimea de intrare este o temperatura, iar marimea de iesire este un
curent.
2. Sunt relee la care marimea de intrare este o presiune.
3. Sunt relee la care marimea de intrare este variatie de volum.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

255.Cum sunt comandate releele de temperatura?


1. Sunt relee la care marimea de intrare este un fascicul de lumina.

j
k
l
m
n

72 of 325
2. Sunt relee la care marimea de intrare este o temperatura, iar marimea de iesire este o
tensiune.
3. Sunt relee la care marimea de iesire este o presiune.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

256.Sub ce denumire mai sunt cunoscute releele de temperatura?


1. Relee presostatice.
2. Relee termoregulatoare.
3. Aceste relee se mai numesc si termostate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

257.Ce tip de releu reprezinta figura alaturata?

1. Releu de presiune.
2. Releu de temperatura manometric.
3. Releu de temperatura cu bimetal.

258.Ce este reprezentat in imaginea alaturata ?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

73 of 325
1. Releu pentru marimi neelectrice
2. Releu monometric.
3. Releu fotoelectronic.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

259.Ce semnificatii au notatiile din figura alaturata?

1. 1 - lamela din aluminiu.


2. 3 - contacte electricel.
3. 2 - lamela din alama.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

260.Ce tip de releu reprezinta figura alaturata?


Maximizeaza

1. Releu de presiune.
2. Releu fotoelectric.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

74 of 325
3. Releu de temperatura monometric.

j
k
l
m
n

261.Ce semnificatii au notatiile din figura alaturata?


Maximizeaza

1. 1 - sonda manometrica.
2. 4 - tub capilar.
3. 6 - resort superior/inferior.

262.Ce semnificatii au notatiile din figura alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

75 of 325
1. 1 - capsula manometrica.
2. 2 - tub capilar.
3. 5 - membrana.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

263.Ce semnificatii au notatiile din figura alaturata?


Maximizeaza

1. 5 - capsula manometrica.
2. 2 - legatura electrica.
3. 4 - membrana.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

264.Ce sunt releele de presiune?


1. Sunt relee construite cu membrana sau cu tub BOURDON.
2. Sunt dispozitive al caror principiu se bazeaza pe cresterea temperaturii unui lichid
inchid intr-un volum dat, datorita presiunii.
3. Aceste relee se mai numesc si termostate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

265.Ce sunt si unde se folosesc releele de presiune?


1. Se bazeaza pe principiul scaderii temperaturii unui lichid inchis intr -un volum dat,
datorita presiunii.
2. Pot fi relee de minima presiune sau relee de maxima presiune.
3. Aceste relee se mai numesc si termostate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

76 of 325

266.Ce sunt releele de presiune?


1. Pot fi relee de presiune cu bimetal.
2. Aceste relee se mai numesc si termostate.
3. Aceste relee se mai numesc si presostate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

267.In ce consta sistemul de semnalizare automata a functionarii diferitelor


agregate si instalatii de la bordul navei?
1. Fiecarui parametru supravegheat i se stabileste o valoare functionala si o valoare de
alarma.
2. Dupa ce personalul de supraveghere a luat cunostinta de cauza declansarii
semnalizarii, se opreste semnalizarea optica si sonora si se procedeaza la remedieri.
3. Prin apasarea pe butonul de oprire a semnalizarii, inceteaza semnalizarea optica dar
ramane in functiune semnalizarea sonora pana la revenirea la valoarea normala a
marimii fizice care a declansat alarma.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

268.In ce consta sistemul de semnalizare automata a functionarii diferitelor


agregate si instalatii de la bordul navei?
1. Dupa ce personalul de supraveghere a luat cunostinta de cauza declansarii
j
k
l
m
n
semnalizarii, se opreste semnalizarea optica si sonora si se procedeaza la remedieri.
2. La atingerea valorii de alarma pe panoul sinoptic, se aprinde lampa de semnalizare si, n
j
k
l
m
simultan, in compartimentul masinilor se cupleaza semnalizarea sonora.
3. Aceste semnalizari avertizeaza asupra depasirii valorilor parametrilor supravegheati, si n
j
k
l
m
inceteaza semnalizarea, automat, la revenirea acestora.

269.In ce consta sistemul de semnalizare automata a functionarii diferitelor


agregate si instalatii de la bordul navei?
1. Abaterile parametrilor supravegheati sunt semnalate numai la cresteri cu 25% peste
valorile nominale.
2. Prin apasarea pe butonul de oprire a semnalizarii, inceteaza semnalizarea optica si
semnalizarea sonora datorita luarii la cunostinta de catre operator.
3. Aceste semnalizari, odata cuplate, vor ramane in aceasta stare pana la interventia
personalului de serviciu.

270.Cum se pot realiza semnalizarile de temperatura?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

77 of 325
1. Cu ajutorul unor termometre de contact, la care cresterea temperaturii duce la
stabilirea contactului intre mercurul termometrului si un contact fix, amplasat in
dreptul temperaturii de alarmare.
2. Cu ajutorul unor capsule manometrice cu contact care se bazeaza pe deplasarea unei
membrane elastice sub actiunea presiunii din circuitul supravegheat.
3. Cu ajutorul unui tub BOURDON care sub actiunea presiunii din interior are tendinta
sa se indrepte.

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

271.Cum se pot realiza semnalizarile de temperatura?


1. Cu ajutorul unor capsule manometrice cu contact care se bazeaza pe deplasarea unei
j
k
l
m
n
lame din bimetal, elastice, sub actiunea presiunii din circuitul supravegheat.
2. Cu ajutorul unei sonde de temperatura cu bimetal care la o anumita valoare prescrisa a n
j
k
l
m
temperaturii de alarma va produce o curbare a bimetalului pana la inchiderea
contactelor de semnalizare si alarmare.
3. Cu ajutorul termometrelor manometrice la care temperatura sondei introduse in mediul n
j
k
l
m
controlat se transforma in dilatare liniara.

272.Cum se pot realiza semnalizarile de temperatura?


1. Cu ajutorul unor membrane de contact, la care cresterea temperaturii duce la stabilirea n
j
k
l
m
contactului intre lamela presostatului si un contact fix.
2. Cu ajutorul unui burduf care sub actiunea temperaturii din interior are tendinta sa se
j
k
l
m
n
indrepte.
3. Cu ajutorul termometrelor manometrice la care temperatura sondei introduse in mediul n
j
k
l
m
contolat se transforma intr-o presiune prin dilatarea unui lichid (ex.: glicerina).

273.Ce este reprezentat in schema alaturata?

1. Schema de principiu a semnalizarii temperaturii maxime cu ajutorul unui termometru


de contact.
2. Schema de principiu a semnalizarii nivelului de lichid in spatiul de racire.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

78 of 325
3. Instalatia de alimentare in c.c. a semnalizarii nivelului din spatiul de racire.

j
k
l
m
n

274.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

1. 4 - buton de anclansare.
2. 2 - bobina releu.
3. 1 - compartiment de racire.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

275.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

1. a - electrod pozitiv.
2. 3 - indicator optic cu lamela.
3. 1 - termometru cu mercur.

276.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

79 of 325

1. b - electrod pozitiv.
2. 1 - termometru cu alcool.
3. 2 - contact normal deschis.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

277.Cum se pot realiza semnalizarile de presiune?


1. Se pot utiliza capsule manometrice cu contact care se bazeaza pe deplasarea unei
j
k
l
m
n
membrane elastice sub actiunea presiunii din circuitul supravegheat.
2. Cu ajutorul termometrelor manometrice la care temperatura sondei in mediul controlat n
j
k
l
m
se transforma intr-o presiune prin dilatarea unui lichid (ex.: glicerina).
3. Cu ajutorul unei sonde de temperatura cu bimetal care la o anumita valoare prescrisa a n
j
k
l
m
temperaturii de alarma va produce o curbare a bimetalului pana la stabilirea
contactelor de semnalizare si alarmare.

278.Cum se pot realiza semnalizarile de presiune?


1. Cu ajutorul termometrelor care sunt introduse in mediul controlat si transforma intr-o
presiune prin dilatarea unui lichid valoarea detectata.
2. Se pot utiliza manometre care la deplasarea acului indicator de-a lungul unei scale va
produce inchiderea unor contacte daca presiunea este prea mare sau prea mica ( pmax
sau pmin).
3. Deplasarea nivelului lichidului se poate semnaliza cu ajutorul unui tub BOURDON
care sub actiunea presiunii din interior are tendinta sa se indrepte.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

279.Cum se pot realiza semnalizarile de presiune?


1. Se pot utiliza capsule manometrice termostatice care se bazeaza pe deplasarea unei
parghii elastice sub actiunea temperaturii din circuitul supravegheat.
2. Cu ajutorul unei sonde de temperatura sub forma de tija, care la o anumita valoare
prescrisa a temperaturii de alarma, va produce o curbare a tijei pana la atingerea
valorilor la care trebuie data alarma.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

80 of 325
3. Deplasarea acului indicator se poate realiza cu ajutorul unui tub BOURDON care sub
actiunea presiunii din interior are tendinta sa se indrepte.

j
k
l
m
n

280.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. O capsula manometrica pentru presiuni maxime.


2. Un adaptor pentru montat manometru.
3. Un reductor de presiune.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

281.Ce se intampla in cazul cresterii presiunii supravegheate in cazul capsulei din


imaginea alaturata?
Maximizeaza

81 of 325
1. Resortul 2 se va destinde.
2. Resortul 2 isi va pastra pozitia initiala.
3. Resortul 2 se va comprima.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

282.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. 3,4 - intrerupator.
2. 1 - membrana elastica.
3. 2 - garnitura.

283.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

82 of 325

1. 2 - saibe distantiere.
2. 1 - garnitura de etansare.
3. 3,4 - contacte electrice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

284.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Capsula manometrica pentru presiuni minime.


2. Un dispozitiv de protectie.
3. Un robinet termostatic.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

285.Ce se intampla in cazul cresterii presiunii supravegheate in cazul capsulei din


imaginea alaturata?

83 of 325

Maximizeaza

1. Resortul 2 se va destinde.
2. Resortul 2 se va comprima.
3. Resortul 2 isi va pastra pozitia initiala.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

286.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Un manometru.
2. Un manovacumetru.
3. Un sesizor de presiune.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

84 of 325

287.Ce contacte se inchid atunci cand presiunea supravegheata de manometrul din


imaginea alaturata creste?
Maximizeaza

1. Contactele b.
2. Contactele a.
3. Nu se inchide nici un contact, a si b sunt doar limite de scala.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

288.Ce contacte se inchid atunci cand presiunea supravegheata de manometrul din


imaginea alaturata scade?
Maximizeaza

1. Nu se inchide nici un contact, a si b sunt doar limite de scala.

j
k
l
m
n

85 of 325
2. Contactele a.
3. Contactele b.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

289.In ce consta realizarea semnalizarilor de debit?


1. Sunt necesare pentru asigurarea semnalizarilor abaterilor de la valorile normale ale
presiunii in diferite instalatii ale navei.
2. Se utilizeaza pentru anuntarea pesonalului de serviciu in cazul cand intr-un circuit nu
se realizeaza un debit minim de fluid, pentru asigurarea bunei functionari a unui
agregat.
3. Se realizeaza cu ajutorul unei capsule manometrice cu contact care se bazeaza pe
deplasarea unei membrane elastice, sub actiunea presiunii din circuitul supravegheat.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

290.In ce consta realizarea semnalizarilor de debit?


1. Se realizeaza prin introducerea unei palete in conducta de refulare, pusa in legatura cu n
j
k
l
m
doua contacte electrice, unul pentru pozitia verticala a paletei (debit zero), si respectiv
o a doua pozitie corespunzatoare unui debit maxim sau minim.
2. Cu ajutorul unei capsule manometrice cu contact care se bazeaza pe deplasarea unei
j
k
l
m
n
membrane elastice, sub actiunea presiunii din circuitul supravegheat.
3. Se realizeaza, de exemplu, prin semnalizarea cantitatii de apa de racire pentru racirea n
j
k
l
m
uleiului unui motor naval.

291.In ce consta realizarea semnalizarilor de debit?


1. In semnalizari necesare pentru indicarea abaterilor de la valorile normale temperaturii n
j
k
l
m
in diferite instalatii ale navei.
2. Se utilizeaza pentru anuntarea pesonalului de serviciu in caz cand intr-un circuit nu se n
j
k
l
m
realizeaza o temperatura minima la un fluid, pentru asigurarea bunei functionari a unui
agregat.
3. Se realizeaza, de exemplu, prin semnalizarea debitului minim pentru apa de racire a
j
k
l
m
n
uleiului unui motor naval.

292.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

86 of 325

1. Un semnalizator de debit.
2. Un clapet de retinere.
3. Un filtru pentru apa.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

293.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 3 - legatura electrica.
2. 2 - paleta.
3. 5 - contact mobil.

294.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

87 of 325

1. 2 - element obturator.
2. 1 - conducta refulare.
3. 4 - contact mobil.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

295.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 5 - contacte fixe.
2. 1 - capsula termostatica.
3. 2 - maneta de comanda (deschidere/inchidere).

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

296.In ce consta realizarea semnalizarilor de nivel?


1. Se utilizeaza pentru anuntarea personalului de serviciu in caz cand intr-un circuit nu se n
j
k
l
m
realizeaza un debit minim de fluid, pentru asigurarea bunei functionari a unui agregat.
2. Se realizeaza, de exemplu, prin semnalizarea debitului minim pentru apa de racire a
j
k
l
m
n
uleiului unui motor naval.
3. Indica valorile minime sau maxime ale nivelului unui lichid in tancurile sau
j
k
l
m
n
compartimentele navei.

297.In ce consta realizarea semnalizarilor de nivel?

88 of 325

1. Indica valorile medii ale nivelului unui lichid in tancurile sau compartimentele navei.
2. Se realizeaza, de exemplu, pentru semnalizarea de nivel minim al combustibilului in
tancul de consum sau semnalizarea nivelului maxim al apei in santina
compartimentului masini.
3. Semnalizarea de nivel consta in utilizarea unui manometru pentru indicarea nivelului
de lichid in hidroforul de apa potabila, care va comanda pornirea pompei de
alimentare in functie de nivel.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

298.In ce consta realizarea semnalizarilor de nivel?


1. Semnalizarile de nivel se pot asigura prin flotoare sau membrane elastice, deplasarea n
j
k
l
m
acestora actionand sistemul de contacte.
2. In semnale de avertizare a personalului de serviciu in caz cand intr-un circuit nu se
j
k
l
m
n
realizeaza un debit minim de fluid, pentru asigurarea bunei functionari a unui agregat.
3. In montarea unor sesizori de nivel ai lichidului de racire din motoarele cu ardere
j
k
l
m
n
interna.

299.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

1. Un sistem de clesti pentru scoaterea obiectelor cazute in santina.


2. Un sistem de semnalizare a nivelului lichidului in tancuri cu ajutorul unui flotor.
3. Un sistem de urmarire a nivelului lichidului cu ajutorul unor electrozi.

300.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

89 of 325

1. Un sistem de semnalizare a nivelului lichidului cu ajutorul a doua flotoare.


2. Un sistem de analiza a calitatii apei.
3. Un sistem de semnalizare a nivelului lichidului in tancuri cu ajutorul unei perechi de
electrozi.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

301.In ce consta realizarea semnalizarii automate de incendiu?


1. Este conceputa sa detecteze automat si sa semnalizeze pericolul de inceput de incendiu n
j
k
l
m
in compartimentele sau magaziile navei.
2. Instalatiile pentru detectarea incendiilor lucreaza pe principiul analizei continutului
j
k
l
m
n
fumului degajat in urma arderii.
3. Se utilizeaza pentru anuntarea personalului de serviciu in cazul cand in circuitul de
j
k
l
m
n
apa pentru stins incendiu nu se realizeaza un debit minim de fluid.

302.In ce consta realizarea semnalizarii automate de incendiu?


1. Este conceput sa detecteze si sa semnalizeze pericolul de inceput de incendiu cand
acesta s-a extins pe minimum 10 m2.
2. Stabileste locul unde se afla focarul incendiului.
3. Se realizeaza comanda manuala a sistemului de stingere a incendiului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

303.In ce consta realizarea semnalizarii automate de incendiu?


1. Echipamentul ajuta la stabilirea cauzelor incendiului.
2. Se utilizeaza pentru anuntarea personalului de serviciu in cazul cand in circuitul de
apa pentru stins incendiu presiunea este sub valoarea minima admisibila.
3. Poate comanda automat pornirea sistemul de stingere a incendiului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

304.In ce consta instalatia de detectare a incendiului bazata pe principiul termic?

90 of 325

1. Se bazeaza pe diminuarea fluxului luminos al unei lampi spre o celula fotoelectrica


j
k
l
m
n
daca intre acestea se afla fum provenit de la incendiu.
2. Contine detectoare de incendiu care vor transmite un semnal la depasirea unei anumite n
j
k
l
m
temperaturi in compartimentele unde sunt instalate.
3. Pentru acest scop, pe nava se monteaza o tubulatura de la fiecare magazie sau
j
k
l
m
n
compartiment supus supravegherii pana la aparatul central de comanda din timonerie.

305.In ce consta instalatia de detectare a incendiului bazata pe principiul termic?


1. Contine detectoare de incendiu care vor transmite un semnal la depasirea unei anumite n
j
k
l
m
concentratii de fum in compartimentele unde sunt instalate.
2. Pentru acest scop, pe nava se monteaza o tubulatura de la fiecare magazie sau
j
k
l
m
n
compartiment supus supravegherii pana la aparatul central de comanda din timonerie.
3. Alimentarea instalatiilor de avertizare a incendiului se face din reteaua bordului si
j
k
l
m
n
dintr-o baterie de acumulatoare.

306.In ce consta instalatia de detectare a incendiului bazata pe principiul termic?


1. Pentru detectarea rapida a locului unde s-a produs incendiul pe capacul aparatului
j
k
l
m
n
central de control din timonerie, se afla desenata schema sinoptica a navei si fiecare
compartiment sau grup de compartimente, legate pe o linie de supraveghere
reprezentata de o lampa de semnalizare.
2. Se bazeaza pe diminuarea fluxului luminos al unei lampi spre o celula fotoelectrica
j
k
l
m
n
daca intre acestea se afla flacari provenite de la incendiu.
3. Contine detectoare de incendiu care vor transmite un semnal la depasirea unei anumite n
j
k
l
m
cantitati de fum in compartimentele unde sunt instalate.

307.Ce reprezinta schema din imaginea alaturata?

91 of 325

1. Instalatia de radioamplificare de la bordul navei.


2. Instalatia de detectare a incendiului pe principiul termic.
3. Instalatia de iluminat de avarie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

308.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 1 - bobina releu de semnalizare.


2. 2 - sonerii de avertizare.
3. 3 - pastile fuzibile.

309.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

92 of 325

1. 1 - rezistente.
2. 2 - intrerupator normal deschis.
3. 8 - pastile fuzibile.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

310.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 6 - rezistenta.
2. 4 - buton alarmare manuala.
3. 5 - redresor.

311.Unde se afla amplasat aparatul central din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

93 of 325

1. In careu.
2. In compartimentul masini.
3. In timoneria navei.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

312.Care sunt partile componente ale unui detector de incendiu bazat pe principiul
termic?
1. O lamela din bimetal care se deformeaza sub actiunea temperaturii si inchide un
contact.
2. O celula fotoelectrica.
3. Un amplificator pentru sistemul de alarmare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

313.Care sunt partile componente ale unui detector de incendiu bazat pe principiul
termic?
1. O camera transparenta pentru fum.
2. O pereche de contacte fixe scurtcircuitate de o lamela metalica, ceea ce determina
inchiderea circuitului de alarmare.
3. O lampa electrica pentru realizarea unui flux luminos.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

314.Cum se realizeaza deschiderea contactelor de scurtcircuitare a rezistentelor la


detectoarele de incendiu bazate pe principiul termic?
1. Se poate face cu ajutorul unor pastile fuzibile.
j
k
l
m
n
2. Se poate face cu ajutorul unor tuburi care sa dirijeze fumul produs de incendiu in afara n
j
k
l
m

94 of 325
incaperilor.
3. Contactele se deschid la o temperatura de 57 - 74C in bucatarii si uscatorii.

j
k
l
m
n

315.Cum se realizeaza deschiderea contactelor de scurtcircuitare a rezistentelor la


detectoarele de incendiu bazate pe principiul termic?
1. Contactele se deschid la o temperatura de 5,7 - 7,4C peste valorile nominale, in
bucatarii si uscatorii.
2. Se poate face cu ajutorul unor tuburi in care se afla gaz care , prin dilatare, produce
deschiderea contactelor.
3. Contactele se deschid la o temperatura de 80 - 100C in compartimente si magaziile
navei.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

316.Cum se realizeaza deschiderea contactelor de scurtcircuitare a rezistentelor la


detectoarele de incendiu bazate pe principiul termic?
1. Temperatura de 80 - 100C este suficienta pentru deschiderea contactelor
detectoarelor din compartimente si magaziile navei.
2. Se poate face cu ajutorul unor sigurante fuzibile.
3. In cabinele de locuit, careuri si coridoare de trecere se monteaza detectoare de
incendiu a caror contacte se deschid la o temperatura de 57 - 74C.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

317.In ce consta instalatia de detectare a incendiului prin prezenta fumului?


1. Contine detectoare de incendiu care vor transmite un semnal la depasirea unei anumite n
j
k
l
m
concentratii de fum in compartimentele unde sunt instalate.
2. Se bazeaza pe diminuarea fluxului luminos al unei lampi spre o celula fotoelectrica,
j
k
l
m
n
daca intre acestea se afla fum provenit de la incendiu.
3. Pentru acest scop, pe nava se monteaza cate un traseu electric de la fiecare magazie
j
k
l
m
n
sau compartiment supus supravegherii pana la aparatul central de comanda din
timonerie.

318.In ce consta instalatia de detectare a incendiului prin prezenta fumului?


1. Pentru acest scop, pe nava se monteaza cate o tubulatura de la fiecare magazie sau
j
k
l
m
n
compartiment supus supravegherii pana la aparatul central de comanda din timonerie.
2. Pentru a putea supraveghea conductele de aductiune si absorbtie a aerului prin ele se
j
k
l
m
n
monteaza o mica elice cu ajutorul careia se trimite aer catre compartimentele
supravegheate.
3. Verificarea functionarii instalatiei se face prin introducerea pe tubulatura de aspiratie a n
j
k
l
m

95 of 325
unei cantitati de aer cald de la un dispozitiv portabil de incalzire.

319.In ce consta instalatia de detectare a incendiului prin prezenta fumului?


1. Contine detectoare de incendiu care vor transmite un semnal la depasirea unei anumite n
j
k
l
m
cantitati de fum in compartimentele unde sunt instalate peste maximul admisibil.
2. Se bazeaza pe diminuarea fluxului luminos al unei lampi spre o celula fotoelectrica,
j
k
l
m
n
daca intre acestea se afla flacara provenind de la materialul incendiat.
3. Pentru a putea supraveghea conductele de aductiune si absorbtie a aerului, prin ele, in n
j
k
l
m
aparatul central, se monteaza portiuni transparente de tub in care se afla o mica elice
cu ajutorul careia se poate verifica daca tubulatura respectiva nu este infundata.

320.Ce este prezentat in schema alaturata?

1. O instalatie de detectare a incendiului prin prezenta fumului.


j
k
l
m
n
2. Un analizator al concentratiei de hidrocarburi in apa refulata de separatorul de santina. n
j
k
l
m
3. Instalatia de semnalizare acustica a navei.
j
k
l
m
n

321.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

96 of 325

1. 7 - amplificator.
2. 1 - ventilator extractor.
3. 5 - LED - culoare rosie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

322.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

1. 1 - ventilator de introductie.
2. 3 - conducta de alimentare compartiment supravegheat.
3. 2 - tambur selector.

323.Ce semnificatii au notatiile din schema alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

97 of 325

1. 5 - fotocelula.
2. 6 - camera analizor.
3. 7 - instalatia de semnalizare luminoasa a navei.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

324.Cum se efectueaza semnalizarea de incendiu in compartimentul masini sau alte


compartimente, in cazul folosirii CO2 pentru stingerea incendiului?
1. Se folosesc avertizoare manuale cu buton, accesul la acestea fiind posibil dupa
spargerea unui geam de protectie.
2. Se folosesc detectoare de incendiu montate in compartimentele respective si care vor
transmite un semnal la depasirea unei anumite temperaturi reglate in prealabil.
3. Exista o instalatie speciala pentru semnalizarea optica si acustica in compartimentele
protejate pentru stingerea incendiului cu CO2.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

325.Cum se efectueaza semnalizarea de incendiu in compartimentul masini sau alte


compartimente, in cazul folosirii CO2 pentru stingerea incendiului?
1. Declansarea golirii buteliilor cu CO2 pentru stingerea incendiului se poate face dupa
expirarea timpului de intarziere la declansare, necesar pentru evacuarea
compartimentului respectiv.
2. Detectoare de incendiu montate in compartimentele supravegheate vor transmite un
semnal la depasirea unei anumite temperaturi prestabilite.
3. Se utilizeaza aparatul central de comanda din timonerie care este sensibil la fumul ce
vine pe tubulatura de legatura cu compartimentul unde s-a produs incendiul.

326.Ce sunt "elementele de executie" intr-un sistem de automatizare?

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

98 of 325
1. Sunt componente ale instalatiei de automatizare prin intermediul carora se finalizeaza
actiunea dispozitivelor de automatizare.
2. Sunt componente ale instalatiei de comanda care opresc actiunea dispozitivelor
automatizate.
3. Sunt componente ale instalatiei de automatizare care transmit comenzi ce trebuie
executate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

327.Ce sunt "elementele de executie" intr-un sistem de automatizare?


1. Sunt componente cu rol de protectie a instalatiei.
2. Sunt componente alcatuite dintr-un organ de executie (ventil, intrerupator, clapeta) si
un motor de executie (numit si servomotor) care actioneaza asupra organului de
executie.
3. Sunt componente ale instalatiei de automatizare amplasate pe circuitul de comanda.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

328.Ce sunt "elementele de executie" intr-un sistem de automatizare?


1. Sunt componente ale instalatiei de automatizare care primesc comanda de la organele
de executie.
2. Sunt componente de automatizare cu rol de alarmare in caz de avarii.
3. Sunt componente al caror organ de executie este partea componenta a instalatiei care
este supusa automatizarii si poate fi actionat si manual.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

329.Ce sunt "elementele de executie" intr-un sistem de automatizare?


1. Sunt componente ce pot sa aiba actiune continua sau discontinua in sistem.
2. Sunt componente ale instalatiei de automatizare care initiaza functionarea automata.
3. Sunt componente cu rol de protectie a circuitului de alimentare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

330.Ce sunt "elementele de executie" intr-un sistem de automatizare?


1. Sunt componente ale instalatiei de automatizare destinate limitarii curselor organelor
mobile.
2. Sunt componente cunoscute si ca motoare de executie, pot fi : electrice, pneumatice
sau hidraulice.
3. Sunt componente ale instalatiei de automatizare destinate semnalizarii optice.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

331.Care sunt principalele tipuri de "motoare de executie" utilizate intr-o instalatie


de automatizare?

99 of 325

1. Motoare electrice rotative (in cazul elementelor cu actiune continua)


2. Motoare de executie cu actiune intermitenta.
3. Motoare de executie montate in circuite de comanda.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

332.Care sunt principalele tipuri de "motoare de executie" utilizate intr-o instalatie


de automatizare?
1. Motoare de executie universala.
2. Bobina solenoid (in cazul elementelor cu actiune discontinua)
3. Motoare de executie sincronizate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

333.Care sunt principalele tipuri de "motoare de executie" utilizate intr-o instalatie


de automatizare?
1. Motoare de comanda.
2. Motoare de executie de tip MPR.
3. Motoare de curent alternativ monofazate cu colector sau motoare asincrone bifazate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

334.Care sunt principalele tipuri de "motoare de executie" utilizate intr-o instalatie


de automatizare?
1. Motoare pneumatice cu membrana, cu piston sau distribuitoare.
2. Motoare de comanda de tip distribuitor cu trei cai.
3. Motoare de executie de tip reductoare de presiune.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

335.Care sunt principalele tipuri de "motoare de executie" utilizate intr-o instalatie


de automatizare?
1. Motoare de comanda de tip distribuitor cu patru cai.
j
k
l
m
n
2. Motoare hidraulice, care au avantajul unei viteze mai mari de raspuns, asigurand forte n
j
k
l
m
active mai mari datorita incompresibilitatii lichidelor.
3. Motoare de executie de tip reostate de pornire.
j
k
l
m
n

336.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

100 of 325

1. Un reductor de presiune.
2. Un filtru de aer.
3. Un motor de executie pneumatic.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

337.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

1. Un motor de executie cu piston.


2. Un motor de executie hidropneumatic.
3. Un motor de executie cu membrana.

338.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

101 of 325

1. Un motor de executie cu piston cu simpla actiune.


2. Un motor de executie hidraulic.
3. Un motor de executie cu solenoid.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

339.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

1. Un dispozitiv de protectie
2. Un motor de executie cu piston cu dublu efect.
3. Un organ de comanda.

340.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

102 of 325

1. Un motor de executie cu membrana.


2. Un dispozitiv de protectie la suprapresiuni.
3. Un motor de executie de tip hidraulic.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

341.Care sunt principalele tipuri de "organe de executie" utilizate intr-o instalatie


de automatizare?
1. Bobina solenoid.
2. Ventile.
3. Motor pneumatic cu distribuitor.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

342.Care sunt principalele tipuri de "organe de executie" utilizate intr-o instalatie


de automatizare?
1. Clapeta.
2. Motor hidraulic cu piston cu tripla actiune.
3. Transformatorul ridicator de tensiune.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

343.Cum sunt construite motoarele sincrone reactive?


1. Sunt asemanatoare cu motorul sincron dar au rotorul format din poli aparenti, fara
excitatii in curent continuu.
2. Sunt motoare cu un numar impar de lamele pe colector.
3. Modul de executie nu permite folosirea lor in instalatiile de automatizare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

103 of 325

344.Unde se folosesc motoarele sincrone reactive?


1. In instalatiile de comanda electropneumatica.
2. Sunt motoarele ce se folosesc in instalatiile de automatizare avand puteri mici (cativa
zeci de watti).
3. In instalatiile de comanda electrohidraulica.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

345.Cum sunt construite motoarele sincrone reactive?


1. Au statorul din tole de aluminiu.
2. Prizele masinilor trifazate sunt decalate cu 180.
3. Se pot obtine din motoare asincrone folosind statoarele si schimband doar rotoarele.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

346.Cum sunt construite motoarele sincrone reactive?


1. Au statorul confectionat din tole de otel electrotehnic si prevazut cu crestaturi in care
se depune bobinajul statoric.
2. Au numarul crestaturilor rotorice egal cu numarul crestaturilor statorice.
3. Prizele masinilor monofazate sunt decalate cu 120.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

347.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Un transformator prevazut cu ventilator de racire.


2. Schema unui motor sincron monofazat reactiv.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

104 of 325
3. Un electromagnet.

j
k
l
m
n

348.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. B - rezistenta electrica.
2. S - armatura fixa.
3. R - rotorul motorului.

349.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

105 of 325
1. B - bobina.
2. R - armatura fixa.
3. S - rotorul motorului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

350.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Schema simplificata a constructiei motorului reactiv reductor.


2. Pozitia si numarul dintilor unor reductor de turatie.
3. Decalajul dintre pozitia statorului si cea a rotorului la un motor reactiv reductor.

351.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

106 of 325

1. Schema simplificata a conexiunilor infasurarii rotorice la motorul sincron reactiv


reductor.
2. Schema conexiunilor unei masini de curent alternativ cu patru prize.
3. Repartitia conexiunilor infasurarilor si a condensatorului la alimentarea in c.c.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

352.Ce este specific la motoarele sincrone reactive, din punct de vedere constructiv,
in comparatie cu motoarele asincrone?
1. Rotoarele obtinute din placi de otel inglobate intr-o masa de material neferomagnetic
(aluminiu) au caracteristici superioare la functionarea in regim sincron si factori de
putere mai ridicati.
2. Masina sincrona reactiva se executa numai cu rotor cilindric iar statorul cu poli
aparenti.
3. Motoarele sincrone reactive pot fi cu bobinaje concentrate ale statorului (cu poli
ingropati ai statorului).

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

353.Ce este specific la motoarele sincrone reactive, din punct de vedere constructiv,
in comparatie cu motoarele asincrone?
1. Rotoarele sunt obtinute din tole de otel electolitic inglobate intr-o masa de material
neferomagnetic (bronz)
2. Pot fi motoare reactive cu bobinaje concentrate ale statorului (cu poli aparenti ai
statorului).
3. Pot fi motoare reactive cu bobinaje statorice distribuite si au nevoie de reductoare
pentru obtinerea turatiilor mici de antrenare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

354.Ce este specific la motoarele sincrone reactive, din punct de vedere constructiv,
in comparatie cu motoarele asincrone?

107 of 325

1. Pot fi motoare reactive fara bobinaje concentrate ale rotorului.


2. Pot fi motoare reactive cu bobinaje statorice distribuite.
3. Rotorul este intotdeauna executat cu poli ingropati deoarece, in cazul unui rotor
cilindric, datorita asimetriei magnetice longitudinale, nu s-ar putea dezvolta nici un
cuplu util.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

355.Ce este specific la motoarele sincrone reactive, din punct de vedere constructiv,
in comparatie cu motoarele asincrone?
1. Masina asincrona reactiva se executa numai cu rotor cilindric iar statorul cu poli
j
k
l
m
n
aparenti.
2. Statoarele obtinute din placi de otel inglobate intr-o masa de material neferomagnetic n
j
k
l
m
(aluminiu), au caracteristici superioare la functionarea in regim sincron.
3. Rotorul este intotdeauna executat cu poli aparenti deoarece, in cazul unui rotor
j
k
l
m
n
cilindric, datorita simetriei magnetice radiale nu s-ar putea dezvolta nici un cuplu util.

356.Ce sunt motoarele sincrone monofazate reactive?


1. In aceasta categorie intra motoarele pas cu pas care indeplineste functia de receptoare
in sistemele de cuplaj sincron prin impulsuri.
2. Sunt masini electrice de mica putere care se folosesc , in principal, in instalatiile
automate pentru a transforma vitezele de rotatie in semnale electrice proportionale cu
ele.
3. Sunt motoare utilizate in instalatiile de foarte mica putere unde este necesara
antrenarea mecanismelor la viteze unghiulare reduse.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

357.Ce sunt motoarele sincrone monofazate reactive?


1. Sunt masini electrice de mica putere care se folosesc in instalatiile automate pentru a n
j
k
l
m
transforma vitezele de rotatie in semnale electrice.
2. Sunt motoare la care statorul este constituit din tole de otel electrotehnic, izolate, si are n
j
k
l
m
un bobinaj concentrat alimentat de la reteaua monofazata de curent alternativ.
3. Sunt motoarele care datorita caracteristicilor nu pot fi utilizate unde este necesara
j
k
l
m
n
antrenarea mecanismelor la viteze unghiulare reduse.

358.Ce sunt motoarele sincrone monofazate reactive?


1. Pot fi utilizate in instalatiile de foarte mica putere unde este necesara obtinerea unor
viteze unghiulare foarte mari.

j
k
l
m
n

108 of 325
2. Statorul acestor motoare este constituit din tole de aluminiul electrotehnic, izolate, si n
j
k
l
m
are un bobinaj concentrat alimentat de la reteaua trifazata de curent alternativ.
3. Sunt motoare la care statorul este constituit din tole de otel electrotehnic, izolate, si are n
j
k
l
m
un bobinaj concentrat alimentat de la reteaua monofazata de curent alternativ.

359.In ce consta functionarea motoarelor sincrone monofazate reactive?


1. Se bazeaza pe utilizarea fortelor care se exercita in campul electromagnetic asupra
corpurilor magnetizate.
2. Fortele ce se exercita asupra rotorului sunt uniforme, frecventa pulsatiilor fiind egala
cu dublul frecventei tensiunii de alimentare.
3. Se construiesc pentru viteze unghiulare si puteri mari.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

360.In ce consta functionarea motoarelor sincrone monofazate reactive?


1. Se bazeaza pe utilizarea fortelor care se exercita in campul electromagnetic asupra
corpurilor nemagnetizate.
2. Fortele ce se exercita asupra rotorului sunt pulsatorii, frecventa pulsatiilor fiind egala
cu dublul frecventei tensiunii de alimentare.
3. Functionarea masinii are un aspect uniform, continuu.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

361.In ce consta functionarea motoarelor sincrone monofazate reactive?


1. Fortele ce se exercita asupra rotorului sunt pulsatorii, frecventa pulsatiilor fiind
jumatate din frecventa tensiunii de alimentare.
2. Varianta constructiva permite obtinerea de viteze unghiulare si puteri mari.
3. Functionarea masinii este neuniforma datorita pulsatiilor fortelor care antreneaza
rotorul.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

362.In ce consta functionarea motoarelor sincrone monofazate reactive?


1. Se bazeaza pe utilizarea fortelor care se exercita in campul electric asupra corpurilor
j
k
l
m
n
izolatoare din punct de vedere electric.
2. Varianta constructiva permite obtinerea de viteze unghiulare de n x 105 rot/min.
j
k
l
m
n
3. Motorul nu poate sa dezvolte un cuplu de pornire suficient, chiar daca rotorul se afla
j
k
l
m
n
in cea mai favorabila pozitie si, de aceea, pornirea trebuie initiata printr-o invartire din
exterior.

363.Ce sunt motoarele sincrone reactive reductoare?

109 of 325

1. In aceasta categorie intra generatoarele pas cu pas care indeplinesc functia de


receptoare in sistemele de cuplaj sincron prin impulsuri.
2. Sunt masini de turatie mare, pentru puteri mari.
3. Sunt masini de turatie mica.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

364.Ce sunt motoarele sincrone reactive reductoare?


1. Sunt motoare ce functioneaza lin, fara socuri.
2. Sunt masini de turatie mare si puteri reduse.
3. Functionarea masinii este pulsatorie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

365.Ce este specific din punct de vedere constructiv la motoarele sincrone reactive
reductoare?
1. Statorul, in forma de inel, din tole de otel electrotehnic, izolate, este prevazut spre
interior cu crestaturi semicirculare si are un bobinaj multipolar inchis.
2. Rotorul, construit din tole de otel izolate, are un numar anumit de dinti depinzand de
frecventa tensiunii de alimentare si de viteza unghiulara a rotorului.
3. Statorul masinii alimentat in c.a. monofazat are trei faze

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

366.Ce este specific din punct de vedere constructiv la motoarele sincrone reactive
reductoare?
1. Statorul, construit din tole de aluminiu, izolate, este prevazut cu un bobinaj uniform,
alimentat de la reteaua monofazata de curent continuu.
2. Rotorul, in forma de disc, este executat din tole de otel electrotehnic, izolate intre ele
si are la partea exterioara crestaturi.
3. Numarul crestaturilor rotorice este egal cu numarul crestaturilor statorului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

367.Ce este specific din punct de vedere constructiv la motoarele sincrone reactive
reductoare?
1. Rotorul, construit din tole, are un numar anumit de dinti depinzand de frecventa
tensiunii de alimentare si de turatia rotorului.
2. Statorul, in forma de inel, din tole de otel electrotehnic, izolate, este prevazut spre
exterior cu crestaturi semicirculare si are un bobinaj multipolar inchis.
3. Numarul crestaturilor rotorice este in mod obligatoriu diferit de numarul crestaturilor
statorului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

110 of 325

368.In ce consta functionarea motoarelor sincrone reactive reductoare?


1. Functionarea masinii este neuniforma.
2. O singura masina este astfel construita, incat sa poata realiza mai multe turatii.
3. Se bazeaza pe actiunea fortelor magnetilor permanenti asupra infasurarilor
magnetizate.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

369.In ce consta functionarea motoarelor sincrone reactive reductoare?


1. Aceste masini se caracterizeaza prin realizarea unei viteze constante.
2. Puterea minima se obtine in cazul in care numarul dintilor rotorului este egal cu cel al
dintilor statorului.
3. Functionarea masinii este neuniforma.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

370.In ce consta functionarea motoarelor sincrone reactive reductoare?


1. Nu se poate realiza o singura masina cu mai multe turatii.
2. Turatia minima se obtine in cazul in care numarul dintilor rotorului este cu unul mai
mare decat al dintilor statorului.
3. Cresterea turatiei si a puterii poate fi realizata cu un consum redus de materiale daca
se executa rotorul in forma de inel cu crestaturi pe ambele suprafete laterale.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

371.In ce consta functionarea motoarelor sincrone reactive reductoare?


1. Puterea masinii este neuniforma.
j
k
l
m
n
2. Aceste masini se caracterizeaza prin realizarea unei viteze variabile.
j
k
l
m
n
3. Micsorarea turatiei poate fi realizata cu un consum redus de materiale daca se executa n
j
k
l
m
rotorul in forma de inel cu crestaturi pe ambele suprafete (interioara si exterioara) si
daca in interiorul acestuia se dispune un al doilea rotor, de asemenea dintat.

372.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

111 of 325

1. Exemplificarea formarii cuplului la masina sincrona reactiva; deoarece a = 0, rotorul


este in pozitie stabila, nu se roteste.
2. Campul creat intre polul N si polul S este diminuat de interpunerea rotorului.
3. In aceasta situatie, a = 900 rotorul va incepe sa se miste in sens orar.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

373.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

1. Pozitia de echilibru a rotorului datorita modificarii liniilor de camp.


2. Exemplificarea formarii cuplului la masina sincrona reactiva; asupra rotorului adus
fortat (mecanic) intr-o pozitie intermediara, va actiona un cuplu static M de readucere
a rotorului in pozitie initiala.
3. Reducerea unghiului a sub 900 datorita cresterii turatiei rotorului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

112 of 325

374.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?

1. In acest caz, cuplul exterior de antrenare a rotorului, are valoare diferita de cea a
j
k
l
m
n
cuplului sincronizat al motorului.
2. Rotorul oscileaza in jurul acestei pozitii, indiferent de sensul actiunilor asupra lor.
j
k
l
m
n
3. Exemplificarea formarii cuplului la masina sincrona reactiva; deoarece a = 900 rotorul n
j
k
l
m
este in pozitie stabila (in echilibru), nu se roteste.

375.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. O sectiune printr-un motor pas cu pas.


2. Exemplificarea amplasarii infasurarilor rotorice: A, B, C in cazul motoarelor
asincrone.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

113 of 325
3. Modul de amplasare a crestaturilor statorice la selsine.

j
k
l
m
n

376.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. O sectiune printr-un motor asincron cu trei infasurari rotorice: A, B, C.


2. Un motor pas cu pas cu trei statoare:A, B, C.
3. Modul de amplasare a polilor statorici ingropati in crestaturile statorice la selsine.

377.Ce este reprezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

114 of 325
1. Principiul de functionare a unei masini asincrone.
2. Evidentierea grafica a functionarii masinii in regim de frana.
3. Pozitiile succesive ale rotorului masinii sincrone in cazul conectarii bobinelor de
excitatie alimentate in c.c.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

378.Ce se intampla la punerea in functiune a masinii reprezentata in imaginea


alaturata?
Maximizeaza

1. Rotorul se misca in sens antiorar, invers decat sensul campului magnetic.


2. Rotorul se misca in sens orar, invers decat sensul campului magnetic.
3. Rotorul se misca in acelasi sens cu cel al campului magnetic.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

379.Ce sunt motoarele sincrone reactive cu bobinaje statorice concentrate?


1. In aceasta categorie intra motoarele pas cu pas care indeplinesc functia de receptoare
in sistemele de cuplaj sincron prin impulsuri.
2. Sunt masini de turatie mica si cu o functionare lina, fara socuri.
3. Cu acest motor se pot obtine puteri oricat de mici , fara a mai fi necesara montarea
unui reductor mecanic, desi alimentarea se face de la reteaua de curent alternativ de
frecventa industriala.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

380.Ce sunt motoarele sincrone reactive cu bobinaje statorice concentrate?


1. Cu acest motor se pot obtine puteri oricat de mici , fara montarea unui reductor

j
k
l
m
n

115 of 325
mecanic, cu alimentarea de la reteaua de curent alternativ de frecventa industriala.
2. Ele sunt destinate sa transforme impulsurile electrice in deplasari unghiulare sau
liniare discrete, respectiv, pasi.
3. Sunt motoare folosite la realizarea unor sisteme manuale actionate direct, care nu mai
necesita legaturi de reactie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

381.Ce sunt motoarele sincrone reactive cu bobinaje statorice concentrate?


1. Sunt masini de turatie mari si cu o functionare lina, la puteri mari.
2. In aceasta categorie, intra motoarele asincrone care indeplinesc functia de
transmitatoare in sistemele de cuplaj sincron prin impulsuri.
3. Aceste motoare permit construirea unor sisteme automate de tip discret capabile de o
corespondenta riguroasa intre informatia numerica primita si deplasarea unghiulara
realizata.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

382.Ce este specific din punct de vedere constructiv la motoarele sincrone reactive
cu bobinaje statorice concentrate?
1. Statorul, in forma de inel, din tole de otel electrotehnic, izolate, este prevazut spre
interior cu crestaturi circulare unde este dispus bobinajul multipolar inchis.
2. Rotorul este bipolar si este lipsit de bobinaje de excitatie.
3. Rotorul, in forma de disc, este executat din tole de otel electrotehnic, izolate intre ele
si are la partea exterioara crescaturi semicirculare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

383.Ce este specific din punct de vedere constructiv la motoarele sincrone reactive
cu bobinaje statorice concentrate?
1. Statorul poate avea sase poli pe care sunt asezate bobinaje de excitatie alimentate in
curent continuu prin intermediul unui comutator mecanic sau electronic.
2. Rotorul, in forma de disc, este executat din tole de aluminiu electrotehnic, neizolate
intre ele si are la partea interioara crestaturi semicirculare.
3. Numarul crestaturilor rotorice este in mod obligatoriu diferit de numarul crestaturilor
statorului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

384.In ce consta functionarea motoarelor sincrone reactive cu bobinaje statorice


concentrate?
1. Alimentand, pe rand, intr-o anumita ordine, bobinajele de excitatie, sistemul rotoric se n
j
k
l
m
va deplasa de fiecare data astfel incat rotorul respectiv sa ocupe pozitia pentru care
reluctanta circuitului magnetic este minima.

116 of 325
2. Turatia minima se obtine in cazul in care numarul dintilor rotorului este cu unul mai
mic decat al dintilor statorului.
3. Functionarea masinii este uniforma datorita fortelor pulsatorii ce se exercita asupra
rotorului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

385.In ce consta functionarea motoarelor sincrone reactive cu bobinaje statorice


concentrate?
1. Alimentand bobinajele de excitatie, sistemul rotoric se va opri de fiecare data astfel
j
k
l
m
n
incat rotorul respectiv sa ocupe pozitia pentru care reluctanta circuitului magnetic este
maxima.
2. In regimul de functionare static valoarea curentului in bobinajele statorice ale polilor, n
j
k
l
m
ramane invariabila, tensiunea sursei de curent fiind constanta.
3. Turatia minima se obtine in cazul in care numarul dintilor rotorului este cu unul mai
j
k
l
m
n
mic decat al dintilor statorului.

386.In ce consta functionarea motoarelor sincrone reactive cu bobinaje statorice


concentrate?
1. Turatia minima se obtine in cazul in care numarul dintilor rotorului este cu unul mai
mic decat al dintilor statorului.
2. Functionarea masinii este uniforma datorita fortelor pulsatorii ce se exercita asupra
statorului.
3. Pentru o buna precizie de functionare si pentru marirea cuplului dezvoltat de
motoarele pas cu pas, se folosesc constructii cu trei statoare si un singur arbore.

387.Ce este prezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

117 of 325
1. O sectiune transversala prin masina universala fara bobinaj statoric.
2. O sectiune transversala printr-un colector de masina asincrona.
3. O reprezentare grafica a pozitiei corecte a periilor la o masina asincrona.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

388.Care sunt avantajele motoarelor universale fara infasurare statorica in


comparatie cu cele clasice?
1. Posibilitatea de reglaj a turatiei prin deplasarea relativa a periilor sau statorului.
2. Factor de putere si randament scazute.
3. Comanda electrica, de la distanta, pentru oprirea brusca si schimbarea sensului de
rotatie nu este posibila.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

389.Care sunt avantajele motoarelor universale fara infasurare statorica in


comparatie cu cele clasice?
1. Imposibilitatea de reglaj a turatiei prin deplasarea relativa a periilor sau statorului.
2. Factor de putere si randament egali sau mai buni.
3. Folosit ca servomotor, statorul va avea dimensiuni relativ mari.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

390.Care sunt avantajele motoarelor universale fara infasurare statorica in


comparatie cu cele clasice?
1. Greutatea mare si randament mai mic.
2. Prin dublarea numarului de perii se poate comanda electric, de la distanta, oprirea
brusca si schimbarea sensului de rotatie.
3. Gabarit mai mic la o putere mica.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

391.Care sunt avantajele motoarelor universale fara infasurare statorica in


comparatie cu cele clasice?
1. Imposibilitatea deplasarii periilor sau statorului pentru reglarea turatiei.
2. Factor de amplificare si randament scazut.
3. Gabarit mai mic la o putere egala.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

392.Cum se clasifica traductoarele in functie de elementul primar de masurare?

118 of 325
1. Traductoare de pozitie.
2. Traductoare cu variatie de impedanta.
3. Traductoare generatoare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

393.Cum se clasifica traductoarele in functie de elementul primar de masurare?


1. Traductoare de distanta.
2. Traductoare de viteza unghiulara.
3. Traductoare cu variatie de rezistenta.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

394.Cum se clasifica traductoarele in functie de elementul primar de masurare?


1. Traductoare motoare.
2. Traductoare de viteza liniare.
3. Traductoare de presiune, temperatura, nivel etc.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

395.Care sunt regimurile diferite in care pot functiona selsinele, care atrag dupa
sine unele modificari constructive?
1. Regimul de indicator.
2. Regimul de telemetrare
3. Regimul manual de urmarire.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

396.Care sunt regimurile diferite in care pot functiona selsinele, care atrag dupa
sine unele modificari constructive?
1. Regim de distribuitor
2. Regimul de transformator -reductor (traductor)
3. Regimul de transformator monofazat

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

397.Care sunt regimurile diferite in care pot functiona selsinele, care atrag dupa
sine unele modificari constructive?
1. Regimul de transformator -amplificator
2. Regimul de cantarire

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

119 of 325
3. Regimul de transformator diferential

j
k
l
m
n

398.Care sunt erorile selsinelor in diferite regimuri de functionare?


1. Erori electromagnetice pozitive.
2. Erori magnetice negative.
3. Erori termomecanice (intrefier prea lung, dezechilibru rotor)

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

399.Care sunt erorile selsinelor in diferite regimuri de functionare?


1. Erori magnetice pozitive.
2. Erori electromagnetice negative.
3. Erori de intretinere cauzate de variatia temperaturii mediului.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

400.Care sunt erorile selsinelor in diferite regimuri de functionare?


1. Erori de intretinere cauzate de variatia curentului de alimentare.
2. Erori de executie cauzate de variatia de temperatura a mediului ambiant.
3. Erori mecanice (frecari in paliere, neuniformitatea intrefierului, echilibrare statica
rotor)

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

401.Care sunt erorile selsinelor in diferite regimuri de functionare?


1. Erori de exploatare cauzate de variatia tensiunii de alimentare.
2. Erori datorate campului magnetic pozitiv.
3. Erori de montaj

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

402.Care sunt erorile selsinelor in diferite regimuri de functionare?


1. Erori electromagnetice datorate frecarilor.
2. Erori electromagnetice remanente.
3. Erori de exploatare cauzate de variatia de temperatura a mediului ambiant.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

403.De cate feluri pot fi erorile selsinelor in functie de momentul exploatarii?

120 of 325
1. Erori electromagnetice - apar atunci cand intrefierul nu este uniform.
2. Erori statice - apar atunci cand selsinele nu se rotesc.
3. Erori dinamice- apar atunci cand selsinele nu se rotesc.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

404.De cate feluri pot fi erorile selsinelor in functie de momentul exploatarii?


1. Erori dinamice- apar atunci cand selsinele se rotesc.
2. Erori statice - apar atunci cand selsinele se rotesc.
3. Erori mecanice - datorate variatiei tensiunii de alimentare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

405.Ce este prezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de indicator.


2. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de transformator-reductor.
3. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de transformator diferential.

406.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

121 of 325

1. SR - selsin de rezerva
2. PC - post de comanda (transmitere a informatiei)
3. PR - punct de rezerva

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

407.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. SR - selsin de rezerva
2. PR - punct de comanda (receptie a informatiei)
3. SR - selsin receptor

408.Care este rolul componentei SE din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

122 of 325

Maximizeaza

1. Converteste marimea de intrare (ex. o deplasare liniara sau unghiulara) intr-o marime
de iesire (marime electrica transmisa urmatoarei componente)
2. Filtreaza marimea de intrare, dupa care o converteste intr-un alt tip de marime si o
trimite mai departe.
3. SE are doar rolul de a amplifica si transmite mai departe marimea de intrare.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

409.Care este rolul componentei SR din imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Filtreaza marimea de intrare, o reduce ca amplitudine si o trimite mai departe.


j
k
l
m
n
2. Converteste marimea de intrare (ex. o marime electrica transmisa de SE) intr-un alt tip n
j
k
l
m
de semnal (ex. o miscare a unui ac indicator unghiular)
3. SR are doar rolul de a amplifica si transmite mai departe marimea de intrare spre PR.

123 of 325
j
k
l
m
n

410.Ce este prezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de indicator.


2. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de transformator-reductor.
3. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de transformator diferential.

411.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

124 of 325
1. SE - selector al valorilor parametrilor trimisi de PC.
2. SR este sistemul de reducere a pierderilor din circuit.
3. M este un servomotor care actioneaza reductorul R.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

412.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. A - amplificator de semnal capabil sa antreneze M.


2. SE este sistemul de reducere a pierderilor din circuit.
3. R este un servomotor care actioneaza reductorul mecanic M.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

413.Ce este prezentat in imaginea alaturata si ce rol au elementele componente ?


Maximizeaza

125 of 325

1. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de indicator.


2. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de transformator-reductor.
3. A este un amplificator al semnalului electric trimis de SR.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

414.Ce este prezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de indicator.


2. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de transformator-reductor.
3. Schema logica de utilizare a selsinelor in regim de transformator diferential.

415.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

126 of 325

Maximizeaza

1. SD - selsin diferential
2. SR - selsin redresor
3. R - rezervor

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

416.Ce este prezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Un sistem de franare cu saboti.


j
k
l
m
n
2. Selsin cu stator monofazat si poli aparenti si un rotor cu bobinaj trifazat.
j
k
l
m
n
3. Selsin cu rotor monofazat cu poli aparenti, cu doua inele colectoare si stator trifazat cu n
j
k
l
m
infasurari uniform repartizate.

127 of 325

417.Ce este prezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

1. Selsin cu stator monofazat si poli aparenti si rotor cu bobinaj trifazat si trei inele
j
k
l
m
n
colectoare.
2. Un reostat cu cursor.
j
k
l
m
n
3. Selsin cu rotor monofazat cu poli aparenti, cu doua inele colectoare si stator trifazat cu n
j
k
l
m
infasurari uniform repartizate.

418.Cum sunt legate infasurarile trifazate ale selsinelor?


1. In stea
2. In triunghi
3. In stea-triunghi

419.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

128 of 325

1. Un distribuitor hidraulic
2. Selsin fara contacte
3. Un motor asincron

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

420.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. BE - rulmenti cu bile
2. 3 - conductor electric
3. 2 - material feromagnetic

421.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

129 of 325

1. BE - bobine de excitatie
2. 1 - material feromagnetic
3. 5 - piesa cilindrica

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

422.Ce semnificatii au notatiile din imaginea alaturata?

1. 2 - canale pentru infasurari


2. 4 - bobine statorice
3. 1 - material feromagnetic

423.Ce este prezentat in imaginea alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

130 of 325

1. Conectarea a doua motoare la reteaua de alimentare.


2. Schema conexiunilor selsinelor care functioneaza in regim de transformator.
3. Schema conexiunilor selsinelor care functioneaza in regim de indicator .

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

424.Cum sunt conectate infasurarile statorice ale selsinelor din imaginea alaturata?
Maximizeaza

1. Sunt conectate intre ele faza cu faza


2. Sunt conectate in paralel
3. Sunt conectate in serie

425.Ce este prezentat in imaginea alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

131 of 325

Maximizeaza

1. Schema conexiunilor selsinelor care functioneaza in regim de transformator.


2. Schema conexiunilor selsinelor care functioneaza in regim de indicator.
3. Alimentarea in paralel a doua motoare de la retea de alimentare monofazata.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

426.La ce este conectata infasurarea de excitatie a selsinului receptor prezentat in


imaginea alaturata?
Maximizeaza

1. La o retea trifazata
2. La o retea electrica monofazata.
3. La reteaua de iluminat de avarie.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

132 of 325

427.La ce este conectata infasurarea de excitatie a selsinului emitator prezentat in


imaginea alaturata?
Maximizeaza

1. La o retea electrica monofazata.


2. La o retea bifazata
3. La amplificatorul de putere.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

428.Ce sunt tahogeneratoarele?


1. Sunt masini electrice care transforma viteza de rotatie in semnal electric.
2. Sunt masini electrice cu ajutorul carora de controleaza turatia mecanismelor
supravegheate.
3. Sunt masini electrice care transforma miscarea de rotatie in semnal electric.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

429.Care este regimul de functionare a tahogeneratoarelor?


1. Regim de frana
2. Regim de generator.
3. Regim de motor.

430.Care sunt criteriile care se au in vedere la reprezentarea schemelor de


principiu?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

133 of 325
1. se cauta ca in schema sa fie cat mai putine intersectii intre liniile care reprezinta
j
k
l
m
n
conductoare electrice;
2. circuitele principale sau de forta strabatute de curenti relativi mari se reprezinta cu
j
k
l
m
n
linii subtiri continui;
3. circuitele de comanda sau auxiliare strabatute de curenti relativ mici se reprezinta prin n
j
k
l
m
linii groase continue sau intrerupte;

431.Care sunt criteriile care se au in vedere la reprezentarea schemelor de


principiu?
1. circuitele principale sau de forta strabatute de curenti relativi mari se reprezinta cu
j
k
l
m
n
linii subtiri continue;
2. in locurile unde intre conductoare exista legaturi electrice se pune un punct;
j
k
l
m
n
3. circuitele de comanda sau auxiliare strabatute de curenti relativ mici se reprezinta prin n
j
k
l
m
linii groase continue sau intrerupte;

432.Care sunt criteriile care se au in vedere la reprezentarea schemelor de


principiu?
1. circuitele principale sau de forta strabatute de curenti relativi mari se reprezinta cu
j
k
l
m
n
linii subtiri continue;
2. circuitele de comanda sau auxiliare strabatute de curenti relativ mici se reprezinta prin n
j
k
l
m
linii groase continue sau intrerupte;
3. contactele aparatelor sunt reprezentate in pozitia "normala", care pentru relee si
j
k
l
m
n
contactoare corespunde starii in care sistemul magnetic mobil nu este atras;

433.Care sunt criteriile care se au in vedere la reprezentarea schemelor de


principiu?
1. in locurile unde intre conductoare exista legaturi electrice, traseul se deviaza printr-o n
j
k
l
m
bucla;
2. se cauta ca in schema sa fie cat mai putine intersectii intre liniile care reprezinta
j
k
l
m
n
conductoare electrice;
3. circuitele de comanda sau auxiliare strabatute de curenti relativ mici se reprezinta prin n
j
k
l
m
linii groase continui sau intrerupte;

434.Care sunt criteriile care se au in vedere la reprezentarea schemelor de


principiu?
1. in locurile unde intre conductoare exista legaturi electrice nu exista marcaje(semne)

j
k
l
m
n

134 of 325
suplimentare;
2. circuitele principale sau de forta strabatute de curenti relativi mari se reprezinta cu
linii subtiri continue;
3. toate contactele aparatelor sunt reprezentate in pozitia "normala", care iar pentru
intrerupatoare si pentru butoane corespunde pozitiei in care parghia sau butonul nu
sunt apasate;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

435.Care sunt literele cu care se noteaza cele mai raspandite componente electrice
intalnite in actionarile electrice navale?
1. L- contactor de linie;
2. B- contactor pentru sensul de rotatie stanga;
3. T- contactor pentru sensul de rotatie dreapta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

436.Care sunt literele cu care se noteaza cele mai raspandite componente electrice
intalnite in actionarile electrice navale?
1. CI - contactor de franare;
2. BP - buton pentru pornire;
3. T - contactor pentru sensul de rotatie dreapta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

437.Care sunt literele cu care se noteaza cele mai raspandite componente electrice
intalnite in actionarile electrice navale?
1. B - contactor pentru sensul de rotatie stanga;
2. T - contactor pentru sensul de rotatie dreapta;
3. F - contactor de franare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

438.Care sunt literele cu care se noteaza cele mai raspandite componente electrice
intalnite in actionarile electrice navale?
1. CI - contactor de franare;
2. Ex - infasurare de excitatie;
3. T- contactor pentru sensul de rotatie dreapta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

439.Care sunt literele cu care se noteaza cele mai raspandite aparate electrice
intalnite in actionarile electrice navale?

135 of 325

1. RT - releu de timp;
2. RA - releu maximal de curent;
3. RCC - releu de accelerare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

440.Care sunt literele cu care se noteaza cele mai raspandite aparate electrice
intalnite in actionarile electrice navale?
1. LC - contactor pentru cuplarea inversa;
2. R - rezistenta de pornire;
3. O (BO) - buton de pornire;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

441.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. impedanta;
2. inductanta;
3. contactor, bobina;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

442.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. comanda prin cama;


2. inductanta;
3. contactor, bobina;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

443.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

136 of 325

1. inductanta;
2. comanda prin palpator;
3. contactor, bobina;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

444.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. comanda mecanica;
2. inductanta;
3. contactor, bobina;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

445.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. comanda mecanica;
2. comanda prin motor electric;
3. alimentare motor electric;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

446.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

137 of 325

1. releu - semn general;


2. releu cu temporizare la inchidere;
3. releu cu liberare intarziata;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

447.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. bobina contactor;
2. releu cu temporizare la inchidere;
3. contactor de linie;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

448.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. rezistenta din nichelina;


2. rezistenta activa reglabila;
3. bobina de tensiune;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

449.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

138 of 325
1. bobina de tensiune;
2. rezistenta activa reglabila;
3. bobina redresor;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

450.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. rezistenta din nichelina;


2. reactanta - in general;
3. rezistenta activa reglabila;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

451.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. rezistenta din nichelina;


2. reactanta - in general;
3. comanda electromagnetica;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

452.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. bobina de actionare;
2. reactanta - in general;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

139 of 325
3. rezistenta din nichelina;

j
k
l
m
n

453.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. bobina de actionare;
2. reactanta - in general;
3. releu cu doua infasurari;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

454.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. releu cu doua infasurari;


2. bobina de actionare;
3. reactanta - in general;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

455.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. releu cu doua infasurari;


2. releu - semn general;
3. bobina de actionare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

140 of 325

456.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. releu cu doua infasurari;


2. bobina
3. releu - semn general;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

457.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. comutator;
2. bobina de curent;
3. redresor - in general;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

458.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. condensator;
2. legare la masa
3. legare la pamant;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

459.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

141 of 325

1. legare la masa;
2. condensator;
3. legare la pamant;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

460.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. legare la masa;
2. derivatie;
3. legare la pamant;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

461.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. legare la masa;
2. derivatie;
3. borna;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

462.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

142 of 325
1. borna;
2. derivatie;
3. intersectie a doua conductoare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

463.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. borna;
2. intersectie a doua conductoare;
3. derivatie;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

464.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. borna;
2. derivatie;
3. perie asezata pe colector;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

465.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. rezistenta;
2. bobina;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

143 of 325
3. siguranta;

j
k
l
m
n

466.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. capacitate variabila;
2. condensator;
3. siguranta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

467.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. contacte fixe;
2. condensator variabil;
3. capacitate;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

468.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. transformator;
2. colector;
3. capacitate;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

144 of 325

469.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. infasurare statorica;
2. transformator;
3. infasurare rotorica;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

470.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. generator de abur;
2. transformator;
3. generator de curent;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

471.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. generator;
2. masina electrica - in general;
3. generator de curent;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

472.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor

145 of 325

electrice?

1. contact normal inchis cu actionare instantanee;


2. contact normal deschis cu temporizare la inchidere;
3. contact normal inchis cu temporizare la deschidere;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

473.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. contact normal inchis cu temporizare la inchidere;


2. contact normal inchis cu actionare instantanee;
3. contact normal inchis cu autoblocaj mecanic si revenire manuala;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

474.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. contact normal inchis cu temporizare la deschidere;


2. contact normal deschis cu temporizare la inchidere;
3. contact normal inchis cu actionare instantanee;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

475.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor

146 of 325

electrice?

1. contact normal deschis cu dispozitiv magnetic de stingere a arcului;


2. contact normal deschis cu autoblocaj mecanic si revenire manuala;
3. contact normal deschis cu temporizare la deschidere;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

476.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. contact normal inchis cu dispozitiv magnetic de stingere a arcului;


2. contact normal deschis cu dispozitiv magnetic de stingere a arcului;
3. contact normal deschis cu temporizare la inchidere;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

477.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. contact normal deschis cu dispozitiv magnetic de stingere a arcului;


2. contact normal deschis cu temporizare la inchidere;
3. contact normal inchis cu dispozitiv magnetic de stingere a arcului;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

478.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor

147 of 325

electrice?

1. contact normal deschis cu temporizare la inchidere;


2. contact normal deschis cu autoblocaj mecanic si revenire manuala;
3. contact normal inchis cu temporizare la inchidere;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

479.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. contact normal deschis cu temporizare la inchidere;


2. contact normal deschis cu autoblocaj mecanic si revenire manuala;
3. contact normal deschis cu temporizare la deschidere;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

480.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. releu termic;
2. contact normal inchis;
3. limitator de cursa;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

481.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor

148 of 325

electrice?

1. limitator de cursa
2. releu termic
3. contact normal deschis

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

482.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. releu cu eliberare intarziata;


2. releu cu atragere intarziata;
3. releu termic;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

483.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. limitator de cursa (contact normal deschis);


2. buton de comanda normal deschis;
3. buton de comanda normal inchis;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

484.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

149 of 325

1. limitator de cursa- -contact normal inchis;


2. limitator de cursa;
3. sunt;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

485.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. buton de comanda normal deschis;


2. limitator de cursa - contact normal inchis;
3. limitator de cursa - contact normal deschis;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

486.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. infasurare;
2. rezistenta - semn general;
3. capacitate;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

487.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

150 of 325
1. siguranta;
2. rezistenta - semn general;
3. filtru;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

488.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. siguranta;
2. impedanta;
3. rezistenta - semn general;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

489.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. rezistenta - semn general;


2. impedanta;
3. inductanta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

490.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. sunt;
2. impedanta;
3. inductanta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

151 of 325

491.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. sunt;
2. rezistenta activa reglabila;
3. inductanta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

492.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. masina electrica, in general;


2. masina de c.c. Cu excitatie serie;
3. masina de c.c. cu excitatie independenta

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

493.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. masina de c.c. cu excitatie derivatie;


2. masina de c.c. cu excitatie independenta;
3. masina de c.c. cu excitatie mixta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

152 of 325

494.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. masina de c.c. cu excitatie independenta;


2. masina electrica - in general;
3. masina de c.c. cu excitatie mixta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

495.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. masina electrica, in general;


2. masina de c.c. cu excitatie derivatie;
3. masina de c.c. cu excitatie independenta

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

496.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. masina de c.c.cu excitatie serie;


2. masina de c.c. cu excitatie independenta;
3. masina de c.c cu excitatie derivatie;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

153 of 325

497.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. motor asincron trifazat cu rotor bobinat;


2. motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit;
3. rotor cu colector si perii;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

498.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit;


2. rotor bobinat;
3. rotor cu infasurare trifazata in stea;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

499.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. motor asincron trifazat cu rotor bobinat;

j
k
l
m
n

154 of 325
2. rotor cu infasurare trifazata in stea;
3. motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

500.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. rotor cu colector si perii;


2. motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit;
3. rotor cu infasurare trifazata in stea;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

501.Ce reprezinta urmatorul semn conventional utilizat in schemele actionarilor


electrice?

1. motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit;


2. motor asincron trifazat cu rotor bobinat;
3. rotor in scurtcircuit;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

502.Ce se intelege prin sisteme de actionari electrice a mecanismelor si instalatiilor


navale?
1. o instalatie de bord compusa dintr-o masina termica de actionare, transmisia mecanica n
j
k
l
m
si aparatura de comanda;
2. o instalatie de actionare electrica destinata sa puna in miscare un mecanism naval
j
k
l
m
n
executor;
3. o instalatie de bord la care mecanismul de actionare poate fi format dintr-un motor cu n
j
k
l
m

155 of 325
ardere interna si aparatura de comanda;

503.Ce se intelege prin sisteme de actionari electrice a mecanismelor si instalatiilor


navale?
1. o instalatie de actionare electrica destinata sa puna in miscare un mecanism naval
executor;
2. o instalatie de bord la care mecanismul de actionare poate fi format dintr-un motor cu
ardere interna si aparatura de comanda;
3. o instalatie de bord care poate fi compusa dintr-o turbina cu abur sau gaze, transmisie
mecanica si aparatura de comanda;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

504.Ce se intelege prin sisteme de actionari electrice a mecanismelor si instalatiilor


navale?
1. o instalatie de bord la care mecanismul de actionare poate fi format dintr-un motor cu
ardere interna si aparatura de comanda;
2. o instalatie de bord compusa din unul sau mai multe electromotoare, transmisie
mecanica si aparatura de comanda;
3. o instalatie de bord care poate fi compusa dintr-o turbina cu abur sau gaze, transmisie
mecanica si aparatura de comanda;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

505.Ce se intelege prin sisteme de actionari electrice a mecanismelor si instalatiilor


navale?
1. o instalatie de bord la care mecanismul de actionare poate fi format dintr-un motor cu
ardere interna si aparatura de comanda;
2. o instalatie de bord care poate fi compusa dintr-o turbina cu abur sau gaze, transmisie
mecanica si aparatura de comanda;
3. o instalatie de actionare electrica destinata sa puna in miscare un mecanism naval
executor;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

506.Care sunt principalele mecanisme de la bordul navei antrenate printr-o


actionare electrica?
1. pompe, ventilatoare, compresoare;
2. motocompresorul de avarie;
3. motopompa de incendiu de avarie;

507.Care sunt principalele mecanisme de la bordul navei antrenate printr-o

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

156 of 325

actionare electrica?
1. motocompresorul de avarie;
2. masina carmei, vinciul de ancora,cabestanul de manevra;
3. motorul barcii de salvare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

508.Care sunt principalele mecanisme de la bordul navei antrenate printr-o


actionare electrica?
1. motorul barcii de serviciu;
2. motocompresorul de avarie;
3. pompe, ventilatoare, compresoare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

509.Care sunt principalele mecanisme de la bordul navei antrenate printr-o


actionare electrica?
1. motopompa de incendiu de avarie;
2. masina carmei, vinciul de ancora,cabestanul de manevra;
3. motorul barcii de salvare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

510.Care sunt principalele mecanisme de la bordul navei antrenate printr-o


actionare electrica?
1. pompe, ventilatoare, compresoare;
2. motopompa de incendiu de avarie;
3. motorul barcii de salvare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

511.Care sunt principalele sisteme de actionare electrica a mecanismelor navale


cunoscute?
1. actionarea electrica cu elecromotor unic;
2. actionarea cu ajutorul motoarelor hidraulice sau a masinilor cu abur;
3. actionarea hidraulica in grup;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

512.Care sunt principalele sisteme de actionare electrica a mecanismelor navale


cunoscute?

157 of 325

1. actionarea cu ajutorul motoarelor hidraulice sau a masinilor cu abur;


2. actionarea electrica in grup;
3. actionarea hidraulica cu mai multe motoare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

513.Care sunt principalele sisteme de actionare electrica a mecanismelor navale


cunoscute?
1. actionarea electrica cu electromotoare individuale;
2. actionarea electrica individuala;
3. actionarea cu ajutorul motoarelor hidraulice sau a masinilor cu abur;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

514.Care sunt principalele sisteme de actionare electrica a mecanismelor navale


cunoscute?
1. actionarea cu ajutorul motoarelor hidraulice sau a masinilor cu abur;
2. actionarea hidraulica individuala
3. actionarea electrica cu mai multe motoare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

515.Care sunt principalele sisteme de actionare electrica a mecanismelor navale


cunoscute?
1. actionarea hidraulica in grup;
2. actionarea electrica cu electromotor unic;
3. actionarea cu ajutorul motoarelor hidraulice sau a masinilor cu abur;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

516.Care sunt principalele avantaje ale actionarii electrice cu electromotor unic in


comparatie cu alte sisteme de actionare a mecanismelor si instalatiilor navale?
1. simplificari de ordin constructiv si de exploatare in comparatie cu actionarea cu
masina cu abur;
2. acest sistem prezinta cele mai mari pierderi de energie in transmisiile mecanice in
comparatie cu celelalte sisteme de actionare electrica;
3. scade randamentul instalatiei in comparatie cu toate sistemele de actionare electrica
sau mecanica;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

517.Care sunt principalele avantaje ale actionarii electrice cu electromotor unic in


comparatie cu alte sisteme de actionare a mecanismelor si instalatiilor navale?

158 of 325

1. acest sistem prezinta cele mai mari pierderi de energie in transmisiile mecanice in
j
k
l
m
n
comparatie cu celelalte sisteme de actionare electrica;
2. mecanismul executor la acest sistem poate fi gata de pornire in orice moment, pe cand n
j
k
l
m
la masina cu abur este necesar un anumit timp pentru incalzire inainte de a intra in
functiune;
3. scade randamentul instalatiei in comparatie cu toate sistemele de actionare electrica
j
k
l
m
n
sau mecanica;

518.Care sunt principalele avantaje ale actionarii electrice cu electromotor unic in


comparatie cu alte sisteme de actionare a mecanismelor si instalatiilor navale?
1. acest sistem prezinta cele mai mari pierderi de energie in transmisiile mecanice in
comparatie cu celelalte sisteme de actionare electrica;
2. scade randamentul instalatiei in comparatie cu toate sistemele de actionare electrica
sau mecanica;
3. oprirea actionarii electrice se face o data cu intreruperea circuitului de alimentare a
electromotorului, pe cand iesirea din functiune a masinii cu abur, necesita masuri de
reducere treptata a turatiei, pentru o racire treptata si uniforma;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

519.Care sunt principalele avantaje ale actionarii electrice cu electromotor unic in


comparatie cu alte sisteme de actionare a mecanismelor si instalatiilor navale?
1. complicatii de ordin constructiv si de exploatare in comparatie cu actionarea cu
j
k
l
m
n
masina cu abur;
2. acest sistem prezinta cele mai mari pierderi de energie in transmisiile mecanice in
j
k
l
m
n
comparatie cu celelalte sisteme de actionare electrica;
3. mecanismul executor la acest sistem poate fi gata de pornire in orice moment, pe cand n
j
k
l
m
la masina cu abur este necesar un anumit timp pentru incalzire inainte de a intra in
functiune;

520.Care sunt principalele avantaje ale actionarii electrice cu electromotor unic in


comparatie cu alte sisteme de actionare a mecanismelor si instalatiilor navale?
1. scaderea randamentul instalatiei in comparatie cu toate sistemele de actionare electrica n
j
k
l
m
sau mecanica;
2. oprirea actionarii electrice se face o data cu intreruperea circuitului de alimentatie a
j
k
l
m
n
electromotorului, pe cand iesirea din functiune a masinii cu abur necesita masurii de
reducere treptata a turatiei, pentru o racire treptata si uniforma;
3. complicatii de ordin constructiv si de exploatare in comparatie cu actionarea cu
j
k
l
m
n
masina cu abur;

521.In ce consta actionarea electrica cu electromotor unic?

159 of 325

1. actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui elecromotor;


2. punerea in functiune a tuturor mecanismelor executoare navale de catre un singur
electromotor puternic, prin intermediul transmisiilor mecanice;
3. punerea in functiune a mai multor mecanisme executoare dintr-o instalatie navala cu
ajutorul unor electromotoare ce actioneaza individual fiecare mecanism din instalatia
navala;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

522.In ce consta actionarea electrica cu electromotor unic?


1. punerea in functiune a mai multor mecanisme executoare dintr-o instalatie navala cu
j
k
l
m
n
ajutorul unor electromotoare ce actioneaza individual fiecare mecanism din instalatia
navala;
2. motoarele electrice de antrenare suntdin punct de vedere constructiv parti organice ale n
j
k
l
m
mecanismului executor, fiind construite special pentru acesta;
3. punerea in functiune a tuturor mecanismelor executoare navale de catre un singur
j
k
l
m
n
electromotor puternic, prin intermediul transmisiilor mecanice;

523.In ce consta actionarea electrica cu electromotor unic?


1. punerea in functiune a tuturor mecanismelor executoare navale de catre un singur
j
k
l
m
n
electromotor puternic, prin intermediul transmisiilor mecanice;
2. motoarele electrice de antrenare suntdin punct de vedere constructiv parti organice ale n
j
k
l
m
mecanismului executor, fiind construite special pentru acesta;
3. acel sistem se utilizeaza frecvent la antrenarea motopompei de incendiu de avarie si a n
j
k
l
m
motocompresorului de are de avarie;

524.In ce consta actionarea electrica cu electromotor unic?


1. motoarele electrice de antrenare suntdin punct de vedere constructiv parti organice ale n
j
k
l
m
mecanismului executor, fiind construite special pentru acesta;
2. punerea in functiune a tuturor mecanismelor executoare navale de catre un singur
j
k
l
m
n
electromotor puternic, prin intermediul transmisiilor mecanice;
3. actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui electromotor;
j
k
l
m
n

525.In ce consta actionarea electrica cu electromotor unic?


1. acest sistem se utilizeaza frecvent la antrenarea motopompei de incendiu de avarie si a n
j
k
l
m
motocompresorului de aer de avarie;
2. actionarea unui grup mecanisme cu ajutorul unui electromotor;
j
k
l
m
n

160 of 325
3. punerea in functiune a tuturor mecanismelor executoare navale de catre un singur
electromotor puternic, prin intermediul transmisiilor mecanice;

j
k
l
m
n

526.Care sunt avantajele actionarii electrice individuale ?


1. simplifica la maxim transmisiile mecanice micsorand prin aceasta pierderile de
energie;
2. scaderea randamentului instalatiei;
3. comanda automata de la distanta a instalatiei nu este posibila;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

527.Care sunt avantajele actionarii electrice individuale?


1. sunt ingreunate conditiile de exploatare si control;
2. permite comanda automata a instalatieie care se poate efectua si de la distanta;
3. viteza mecanismului executor nu poate fi reglata dupa necesitati, lin sau treptat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

528.Care sunt avantajele actionarii electrice individuale?


1. se complica la maxim transmisiile mecanice micsorand prin aceasta pierderile de
energie;
2. imbunatateste randamentul instalatiei;
3. inrautateste conditiile de exploatare si control;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

529.Care sunt avantajele actionarii electrice individuale?


1. viteza mecanismului executor poate fi reglata dupa necesitati, lin sau treptat;
2. se complica la maxim transmisiile mecanice micsorand prin aceasta pierderile de
energie;
3. viteza mecanismului executor nu poate fi reglata dupa necesitati, lin sau treptat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

530.Care sunt avantajele actionarii electrice individuale?


1. imbunatateste conditiile de exploatare si control;
2. inrautateste conditiile de exploatare si control;
3. scaderea randamentului instalatiei;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

161 of 325

531.In ce consta actionarea electrica individuala?


1. punerea in functiune a tuturor mecanismelor executoare navale de catre un singur
j
k
l
m
n
electromotor puternic, prin intermediul transmisiilor mecanice;
2. este compusa din unul sau mai multe electromotoare, transmisia mecanica si aparatura n
j
k
l
m
de comanda, pentru antrenarea unui mecanism executor;
3. consta in simplificarea la maxim a transmisiilor mecanice prin actionarea fiecarui
j
k
l
m
n
mecanism executor al instalatiei prin intermediul cate unui electromotor;

532.In ce consta actionarea electrica individuala si ce avantaje are ?


1. este compusa din unul sau mai multe electromotoare, transmisia mecanica si aparatura n
j
k
l
m
de comanda, pentru antrenarea unui mecanism executor;
2. consta in actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui electromotor;
j
k
l
m
n
3. actionarea individuala a fiecarui mecanism executor presupune ca defectarea unui
j
k
l
m
n
electromotor scoate in functiune numai mecanismul respectiv, nu si alte mecanisme
ale instalatiei navale;

533.Care sunt avantajele si in ce consta actionarea electrica individuala?


1. actionarea individuala a fiecarui mecanism executor presupune ca defectarea unui
electromotor scoate in functiune numai mecanismul respectiv, nu si alte mecanisme
ale instalatiei navale;
2. punerea in functiune a tuturor mecanismelor executoare navale de catre un singur
electromotor puternic, prin intermediul transmisiilor mecanice;
3. consta in actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui electromotor;

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

534.In ce consta actionarea electrica individuala?


1. punerea in functiune a tuturor mecanismelor executoare navale de catre un singur
electromotor puternic, prin intermediul transmisiilor mecanice;
2. consta in simplificarea la maxim a transmisiilor mecanice prin actionarea fiecarui
mecanism executor al instalatiei prin intermediul cate unui electromotor;
3. consta in actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui electromotor;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

535.In ce consta actionarea electrica individuala?


1. este compusa din unul sau mai multe electromotoare, transmisia mecanica si aparatura n
j
k
l
m
de comanda, pentru antrenarea unui mecanism executor;

162 of 325
2. consta in complicarea la maximum a transmisiilor mecanice prin actionarea fiecarui
mecanism executor al instalatiei prin intermediul cate unui electromotor;
3. actionarea individuala a fiecarui mecanism executor presupune ca defectarea unui
electromotor scoate in functiune numai mecanismul respectiv, nu si alte mecanisme
ale instalatiei navale;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

536.In ce consta actionarea electrica in grup?


1. consta in simplificarea la maxim a transmisiilor mecanice micsorand prin aceasta
pierderile de energie la cca. 2 - 3%;
2. consta in actionarea unuia sau mai multor mecanisme executoare navale de catre un
singur electromotor puternic prin intermediul transmisiilor mecanice;
3. consta in simplificarea in buna masura a transmisiilor mecanice ceea ce a dus la
micsorarea pierderilor de energie care totusi au ramas desrul de mari, cc. 20 - 30%;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

537.In ce consta actionarea electrica in grup?


1. consta in simplificarea la maxim a transmisiilor mecanice micsorand prin aceasta
pierderile de energie la cca. 2 - 3%;
2. consta in faptul ca fiecare element al unui mecanism complex este actionat de un
electromotor separat;
3. consta in actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui singur electromotor;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

538.In ce consta actionarea electrica in grup?


1. consta in simplificare in buna masura a transmisiilor mecanice ceea ce a dus la
micsorarea pierderilor de energie care totusi au ramas destul de mari, cc. 20-30%;
2. consta in actionarea unuia sau mai multor mecanisme executoare navale de catre un
singur electromotor puternic prin intermediul transmisiilor mecanice;
3. consta in faptul ca fiecare element al unui mecanism complex este actionat de un
electromotor separat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

539.In ce consta actionarea electrica in grup?


1. consta in simplificarea la maximum a transmisiilor mecanice micsorand prin aceasta
pierderile de energie la cca. 2 - 3%;
2. consta in actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui singur electromotor;
3. consta in actionarea unuia sau mai multor mecanisme executoare navale de catre un
singur electromotor puternic prin intermediul transmisiilor mecanice;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

163 of 325

540.In ce consta actionarea electrica in grup?


1. consta in actionarea unuia sau mai multor mecanisme executoare navale de catre un
singur electromotor puternic prin intermediul transmisiilor mecanice;
2. consta in faptul ca fiecare element al unui mecanism complex este actionat de un
electromotor separat;
3. consta in actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui singur electromotor;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

541.In ce consta si unde se foloseste actionarea electrica cu mai multe


electromotoare?
1. sistemul acesta este similar cu actionarea electrica individuala;
2. se utilizeaza la actionarea mecanismelor navale complicare;
3. presupune actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui electromotor;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

542.In ce consta actionarea electrica cu mai multe electromotoare?


1. presupune actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui electromotor;
2. sistemul acesta este similar cu actionarea electrica individuala;
3. consta in actionarea fiecarui element al mecanismelor complexe de catre un
electromotor separat

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

543.In ce consta actionarea electrica cu mai multe electromotoare?


1. specific acestui sistem este faptul ca motoarele electrice de antrenare au devenit, parti n
j
k
l
m
organice ale mecanismului executor, fiind construit special pentru acesta, adica poseda
caracteristici care satisfac cerintele mecanismului deservit;
2. sistemul acesta este similar cu actionarea electrica individuala;
j
k
l
m
n
3. presupune actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui electromotor;
j
k
l
m
n

544.In ce consta actionarea electrica cu mai multe electromotoare si unde se


utilizeaza ?
1. se utilizeaza la actionarea mecanismelor navale complicare;
2. consta in actionarea fiecarui element al mecanismelor complexe alternativ, prin mai
multe electromotoare separate;
3. presupune actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui electromotor;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

164 of 325

545.In ce consta actionarea electrica cu mai multe electromotoare?


1. presupune actionarea unui grup de mecanisme cu ajutorul unui grup de
electromotoare;
2. specific acestui sistem este faptul ca motoarele electrice de antrenare au devenit, din
punct de vedere constructiv, parti organice ale mecanismului executor, fiind construit
special pentru acesta, adica poseda caracteristici care satisfac cerintele mecanismului
deservit;
3. presupune actionarea unui grup de mecanism cu ajutorul unui electromotor unic;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

546.Care sunt avantajele actionarii electrice cu mai multe electromotoare?


1. creste simtitor eficacitatea actionarii;
2. scaderea randamentului intregii instalatii;
3. necesita un echipament complex de protectie;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

547.Care sunt avantajele actionarii electrice cu mai multe electromotoare?


1. necesita un echipament simplu de protectie;
2. viteza mecanismului executor nu poate fi reglata dupa necesitati, lin sau in trepte;
3. necesita un numar sporit de persoane pentru o deservire eficienta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

548.Care sunt avantajele actionarii electrice cu mai multe electromotoare?


1. necesita un echipament complex de protectie;
2. creste randamentul intregii instalatii;
3. ofera siguranta scazuta in functionare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

549.Care sunt avantajele actionarii electrice cu mai multe electromotoare?


1. ofera mai multa siguranta in functionare;
2. ofera siguranta scazuta in functionare;
3. necesita un numar sporit de persoane pentru o deservire eficienta;

550.Care sunt avantajele actionarii electrice cu mai multe electromotoare?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

165 of 325
1. reduce personalul de deservire;
2. scaderea simtitoare a eficacitatii actionarii;
3. viteza mecanismului executor nu poate fi reglata dupa necesitati, lin sau in trepte;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

551.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotorul bobinat;


2. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.c.;
3. schema pornirii in functie de timp a unui motor de c.c.;

552.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

166 of 325

1. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;


2. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c.;
3. pornirea in functie de timp a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

553.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. pornirea in functie de timp a unui motor de c.c.;


2. pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotorul bobinat;
3. franarea dinamica in functie de viteza pentru un motor de c.c.;

554.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

167 of 325

Maximizeaza

1. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.c.;


2. pornirea in functie de timp a unui motor de c.c.;
3. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

555.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. pornirea in functie de timp a unui motor de c.c.;


2. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.c.;
3. franarea dinamica in functie de viteza pentru un motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

168 of 325

556.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?
Maximizeaza

1. se inchide circuitul contactorului de linie L si acesta isi va actiona contactele sale;


2. se deschide contactul L 3-5 care blocheaza butonul de pornire;
3. se inchide contactul L 1-7 si se inchide circuitul releului de timp 1RT;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

557.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?
Maximizeaza

1. se deschide contactul L 3-5 care blocheaza butonul de pornire;

j
k
l
m
n

169 of 325
2. se inchide contactul L din circuitul indusului;
3. se inchide contactul L 1-7 si se inchide circuitul releului de timp 1RT;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

558.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?
Maximizeaza

1. se inchide contactul L 1-7 si se inchide circuitul releului de timp 1RT;


j
k
l
m
n
2. se deschide contactul L 3-5 care blocheaza butonul de pornire;
j
k
l
m
n
3. motorul va incepe sa functioneze avand introduse in circuitul rotorului rezistentele r1 n
j
k
l
m
si r2, punctul sau de functionare situandu-se pe caracteristica artificiala 3 din diagrama
n=f(M).

559.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?
Maximizeaza

170 of 325

1. se deschide contactul L din circuitul indusului;


2. motorul va incepe sa functioneze avand introduse in circuitul rotorului rezistentele r1
si r2,
3. se deschide contactul L 3-5 care blocheaza butonul de pornire;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

560.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?
Maximizeaza

1. motorul va incepe sa functioneze avand punctul de functionare situat pe caracteristica


artificiala 3 din diagrama n=f(M).
2. se deschide contactul L 3-5 care blocheaza butonul de pornire;
3. se deschide circuitul contactorului de linie L li acesta isi va actoina contactele sale;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

171 of 325

561.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c. - ce se


intampla dupa un timp t1, reglat, de la inceperea functionarii electromotorului?
Maximizeaza

1. releul 1RT al carui circuit a fost deschis in momentul initial al pornirii, isi va inchide
contactul sau 1RT 1-9 normal inchis temporizat la inchidere;
2. se intrerupe circuitul de alimentare a contactorului de accelerare 1A;
3. se deschide contactul 1A prin care se scurtcircuiteaza prima treapta a rezistentei de
pornire r1;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

562.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de curent


continuu - ce se intampla dupa un timp t1, reglat, de la inceperea functionarii
electromotorului?
Maximizeaza

172 of 325

1. deschizandu-se contactul 1A, tensiunea aplicata releului 2RT se anuleaza si acesta isi
elibereaza contactul sau care se inchide cu temporizare;
2. se stabileste circuitul de alimentare a contactorului de accelerare 1A;
3. releul 1RT al carui circuit a fost deschis in momentul initial al pornirii, isi va inchide
contactul sau 1RT 1-9 normal inchis temporizat la deschidere;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

563.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c. - ce se


intampla dupa un timp t1, reglat, de la inceperea functionarii electromotorului?
Maximizeaza

1. punctul de functionare se va muta pe caracteristica artificiala 3 din diagrama n=f(M) si n


j
k
l
m
motorul va continua sa-si sporeasca viteza;
2. releul 1RT al carui circuit a fost deschis in momentul initial al pornirii, isi va inchide n
j
k
l
m
contactul sau 1RT 1-9 normal inchis temporizat la inchidere;
3. se inchide contactul 1A prin care se scurtcircuiteaza prima treapta a rezistentei de

173 of 325
pornire r1;

j
k
l
m
n

564.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c. - ce se


intampla dupa un timp t1, reglat, de la inceperea functionarii electromotorului?
Maximizeaza

1. punctul de functionare se va muta pe caracteristica artificiala 2 din diagrama n=f(M) si n


j
k
l
m
motorul va continua sa-si sporeasca viteza;
2. deschizandu-se contactul 1A, tensiunea aplicata releului 2RT se anuleaza si acesta isi n
j
k
l
m
elibereaza contactul sau care se inchide cu temporizare;
3. se intrerupe circuitul de alimentare a contactorului de accelerare 1A;
j
k
l
m
n

565.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c. - ce se


intampla dupa un timp t1, reglat, de la inceperea functionarii electromotorului?
Maximizeaza

174 of 325

1. releul 1RT al carui circuit a fost deschis in momentul initial al pornirii, isi va deschide n
j
k
l
m
contactul sau 1RT 1-9 normal inchis temporizat la inchidere;
2. inchizandu-se contactul 1A, tensiunea aplicata releului 2RT se anuleaza si acesta isi
j
k
l
m
n
elibereaza contactul sau care se inchide cu temporizare;
3. se intrerupe circuitul de alimentare a contactorului de accelerare 1A;
j
k
l
m
n

566.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c. - ce se


intampla dupa un timp t2, reglat, de la trecerea functionarii motorului pe
caracteristica artificiala 2 din diagrama n=f(M)?
Maximizeaza

1. dupa un timp reglat t2 se inchide contactul 2RT 9-11 si se stabileste circuitul de


alimentare a contactorului 2A;
2. se deschide contactul 2A care scurtcircuiteaza a doua treapta a rezistentei de pornire
r2;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

175 of 325
3. punctul de functionare se muta pe caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M):

j
k
l
m
n

567.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c. - ce se


intampla dupa un timp t2, reglat, de la trecerea functionarii motorului pe
caracteristica artificiala 2 din diagrama n=f(M)?
Maximizeaza

1. se deschide contactul 2A care scurtcircuiteaza a doua treapta a rezistenteide pornire r2; n


j
k
l
m
2. motorul continua sa se accelereze pana cand cuplul dezvoltat de motor echilibreaza
j
k
l
m
n
cuplul de sarcina;
3. punctul de functionare se muta pe caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M):
j
k
l
m
n

568.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c. - ce se


intampla dupa un timp t2, reglat, de la trecerea functionarii motorului pe
caracteristica artificiala 2 din diagrama n=f(M)?
Maximizeaza

176 of 325

1. punctul de functionare se muta pe caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M):


2. se deschide contactul 2A care scurtcircuiteaza a doua treapta a rezistentei de pornire
r1;
3. putem considera ca regimul tranzitoriu al pornirii este terminat cand cuplul dezvoltat
de motor este egal cu cuplul de sarcina iar viteza ramane constanta;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

569.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c.- ce se


intampla dupa un timp t2, reglat, de la trecerea functionarii motorului pe
caracteristica artificiala 2 din diagrama n=f(M)?
Maximizeaza

1. motorul continua sa se accelereze pana cand cuplul dezvoltat de motor echilibraeza


cuplul de sarcina;
2. dupa un timp reglat t2 se inchide contactul 2RT 9-11 si se stabileste circuitul de
alimentare a contactorului 2A;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

177 of 325
3. se deschide contactul 2A care scurtcircuiteaza a doua treapta a rezistentei de pornire
r2;

j
k
l
m
n

570.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor de c.c. - ce se


intampla dupa un timp t2, reglat, de la trecerea functionarii motorului pe
caracteristica artificiala 2 din diagrama n=f(M)?
Maximizeaza

1. se deschide contactul 2A care scurtcircuiteaza a doua treapta a rezistentei de pornire


r2;
2. putem considera ca regimul tranzitoriu al pornirii este terminat cand cuplul dezvoltat
de motor este egal cu cuplul de sarcina iar viteza ramane constanta;
3. punctul de functionare se muta pe caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M):

571.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

178 of 325

1. franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;


2. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.c.;
3. pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotor bobinat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

572.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.a.;


2. pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotorul bobinat;
3. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.a.;

573.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

179 of 325

1. pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotor bobinat;


2. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.c.;
3. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

574.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.a.;


2. pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotor bobinat;
3. franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;

575.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

180 of 325

1. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.c.;


2. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.a.;
3. pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotorul bobinat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

576.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?

1. se deschide butonul O din circuitul de comanda 3-5;


j
k
l
m
n
2. concomitent cu aclansarea contactorului de linie L este deconectat releul basculant de n
j
k
l
m
timp al carui contact L 1-7 este normal deschis cu temporizare la inchidere;
3. se inchide circuitul de alimentare a contactorului L care prin contactele sale principale n
j
k
l
m
conecteaza statorul motorului asincron la retea;

577.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul

181 of 325

de comanda 3-5?

1. se deschide butonul O din circuitul de comanda 3-5;


j
k
l
m
n
2. se inchide circuitul de alimentare a contactorului L care prin contactele sale principale n
j
k
l
m
conecteaza statorul motorului asincron la retea;
3. prin contactul de retinere L 3-5 se blocheaza butonul de oprire;
j
k
l
m
n

578.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?

1. se deschide butonul O din circuitul de comanda 3-5;


2. prin contactul de retinere L 3-5 se blocheaza butonul O de oprire;
3. motorul va porni avand inseriata in circuitul indusului rezistenta de pornire r si se va
accelera dupa caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M);

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

182 of 325

579.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?

1. concomitent cu aclansarea contactorului de linie L este pus in functiune un releu


basculant de timp al carui contact L 1-7 este normal deschis cu temporizare la
inchidere;
2. se deschide butonul O din circuitul de comanda 3-5;
3. se deschide circuitul de alimentare a contactorului L care prin contactele sale
principale conecteaza statorul motorului asincron la retea;

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

580.In schema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda 3-5?

1. se deschide butonul O din circuitul de comanda 3-5;

j
k
l
m
n

183 of 325
2. prin contactul de retinere L 3-5 se blocheaza butonul O de oprire;
3. motorul va porni avand inseriata in circuitul indusului rezistenta de pornire r si se va
accelera dupa caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M);

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

581.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor asincron cu


rotor bobinat - ce se intampla dupa un timp t, reglat, de la inceperea functionarii
electromotorului?

1. contactul L 1-7 se deschide si permite alimentarea bobinei contactorului A si acesta


scurtcircuiteaza rezistenta de pornire r;
2. motorul se va accelera dupa caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M);
3. timpul de actionare al releului basculant este astfel ales incat motorul sa se accelereze
pana la valoarea Imin din diagrama n,i=f(t);

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

582.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor asincron cu


rotor bobinat - ce se intampla dupa un timp t, reglat, de la inceperea functionarii
electromotorului?

184 of 325

1. motorul se va accelera dupa caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M);


2. punctul de functionare trece pe caracteristica naturala 2 din diagrama n=f(M);
3. contactul L 1-7 se deschide si permite alimentarea bobinei contactorului A si acesta
scurtcircuiteaza rezistenta de pornire r;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

583.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor asincron cu


rotor bobinat - ce se intampla dupa un timp t, reglat, de la inceperea functionarii
electromotorului?

1. motorul se va accelera dupa caracteristica naturala 2 pana ce cuplul dezvoltat de el


devine egal cu cuplul sarcinii, cand se stabilizeaza turatia si regimul tranzitoriu al
pornirii este terminat;
2. contactul L 1-7 se deschide si permite alimentarea bobinei contactorului A si acesta
scurtcircuiteaza rezistenta de pornire r;
3. motorul se va accelera dupa caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M);

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

185 of 325

584.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor asincron cu


rotor bobinat - ce se intampla dupa un timp t, reglat, de la inceperea functionarii
electromotorului?

1. contactul L 1-7 se deschide si permite alimentarea bobinei contactorului A si acesta


scurtcircuiteaza rezistenta de pornire r;
2. motorul se va decelera dupa caracteristica naturala 2 pana ce cuplul dezvoltat de el
devine egal cu cuplul sarcinii, cand se stabilizeaza turatia si regimul tranzitoriu al
pornirii este terminat;
3. punctul de functionare trece pe caracteristica naturala 2 din diagrama n=f(M);

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

585.In schema alaturata - pornirea in functiune de timp a unui motor asincron cu


rotor bobinat - ce se intampla dupa un timp t, reglat, de la inceperea functionarii
electromotorului?

186 of 325
1. motorul se va accelera dupa caracteristica artificiala 1 din diagrama n=f(M);
2. timpul de actionare al releului basculant este astfel ales incat motorul sa se accelereze
pana la valoarea Imin din diagrama n,i=f(t);
3. motorul se va accelera dupa caracteristica naturala 2 pana ce cuplul dezvoltat de el
devine egal cu cuplul sarcinii, cand se stabilizeaza turatia si regimul tranzitoriu al
pornirii este terminat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

586.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.a.;


2. franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.a.;
3. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.c.;

587.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

187 of 325

1. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.a.;


j
k
l
m
n
2. variatiile n=f(M), n=f(t) si i=f(t) din perioada regimului tranzitoriu, in functie de timp, n
j
k
l
m
pentru un motor de c.c.;
3. franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.a.;
j
k
l
m
n

588.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.c.;


2. variatiile n=f(M), n=f(t) si i=f(t) din perioada regimului tranzitoriu de pornire, in
functie de timp, pentru un motor asincron cu rotor bobinat alternativ;
3. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.a.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

188 of 325

589.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.a.;


2. variatiile n=f(M), n=f(t) si i=f(t) din perioada regimului tranzitoriu de pornire, in
functie de timp, pentru un motor de c.c.;
3. variatiile n=f(M), n=f(t) si i=f(t) din perioada regimului tranzitoriu, in functie de
viteza, pentru un motor asincron cu rotor bobinat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

590.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. variatiile n=f(M), n=f(t) si i=f(t) din perioada regimului tranzitoriu de pornire, in


functie de viteza, pentru un motor asincron cu rotor bobinat;

j
k
l
m
n

189 of 325
2. franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.a.;
3. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

591.In schema alaturata, considerand ca motorul a fost pornit intr-un mod oarecare
si punctul sau de functionare se afla pe caracteristica naturala in punctul A, in ce
pozitie se afla celelalte elemente ale schemei?
Maximizeaza

1. contactorul de linie L este anclansat;


2. releul de franare RF nu este alimentat;
3. contactele L 3-5 si L 1-7 sunt deschise;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

592.In schema alaturata, considerand ca motorul a fost pornit intr-un mod oarecare
si punctul sau de functionare se afla pe caracteristica naturala in punctul A, in ce
pozitie se afla celelalte elemente ale schemei?
Maximizeaza

190 of 325

1. contactele L 3-5 si L 1-7 sunt deschise;


2. contactorul de linie L este anclansat;
3. contactul RF 1-9 al releului de franare RF este deschis;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

593.In schema alaturata, considerand ca motorul a fost pornit intr-un mod oarecare
si punctul sau de functionare se afla pe caracteristica naturala in punctul A, in ce
pozitie se afla celelalte elemente ale schemei?
Maximizeaza

1. contactele L 3-5 si L 1-7 sunt deschise;


2. releul de franare RF nu este alimentat;
3. circuitul contactorului de franare F este intrerupt deoarece este deschis contactul L 911;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

191 of 325

594.In schema alaturata, considerand ca motorul a fost pornit intr-un mod oarecare
si punctul sau de functionare se afla pe caracteristica naturala in punctul A, in ce
pozitie se afla celelalte elemente ale schemei?
Maximizeaza

1. circuitul contactorului de franare F este intrerupt deoarece este deschis contactul L 911;
2. contactorul de linie L este declansat;
3. releul de franare nu este alimentat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

595.In schema alaturata, considerand ca motorul a fost pornit intr-un mod oarecare
si punctul sau de functionare se afla pe caracteristica naturala in punctul A, in ce
pozitie se afla celelalte elemente ale schemei?
Maximizeaza

192 of 325

1. contactul RF 1-9 al releului de franare RF este deschis;


2. circuitul contactorului de franare F este intrerupt deoarece este deschis contactul L 911;
3. contactorul de linie L este anclansat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

596.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce se apasa pe butonul O?
Maximizeaza

1. se intrerupe circuitul contactorului de linie L si acesta se declanseaza;


2. se conecteaza motorul la retea;
3. se inchide contactul L 1-7 si se deschide contactul L 9-11;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

193 of 325

597.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce se apasa pe butonul O?
Maximizeaza

1. se inchide contactul L 1-7 si se deschide contactul L 9-11;


2. se intrerupe legatura motorului cu retea;
3. se inchide circuitul releului RF insa contactul acestuia fiind temporizat la deschidere
se va mentine inchis un anumit timp dupa care se stabileste circuitul de alimentare al
contactorului de franare F;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

598.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce se apasa pe butonul O?
Maximizeaza

194 of 325
1. sub actiunea cuplului de franare si a celui static rezistent, turatia motorului se reduce n
j
k
l
m
treptat pana la zero;
2. se inchide contactul L 1-7 si se deschide contactul L 9-11;
j
k
l
m
n
3. se inchide circuitul releului RF, se stabileste circuitul de alimentare al contactorului de n
j
k
l
m
franare F, si acesta, prin contactul sau inchide circuitul indusului pe rezistenta de
franare dinamica rf;

599.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce se apasa pe butonul O?
Maximizeaza

1. se inchide circuitul releului RF insa contactul acestuia fiind temporizat la deschidere


se va mentine inchis un anumit timp dupa care se stabileste circuitul de alimentare al
contactorului de franare F;
2. se intrerupe circuitul contactorului de linie L si acesta se declanseaza;
3. se inchide contactul L 1-7 si se deschide contactul L 9-11;

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

600.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce se apasa pe butonul O?
Maximizeaza

195 of 325

1. se inchide contactul L 1-7 si se deschide contactul L 9-11;


2. se intrerupe circuitul contactorului de linie L si acesta determina oprirea motorului;
3. sub actionarea cuplului de franare si a celui static rezistent, turatia motorului se creste
treptat pana la maxim;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

601.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.c.;


2. franarea dinamica in functie de viteza pentru un motor de c.c.;
3. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;

602.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

196 of 325

1. franarea dinamica in functie de viteza pentru un motor de c.c.;


2. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;
3. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

603.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;


2. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.c.;
3. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.a.;

604.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

197 of 325

1. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.c.;


2. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;
3. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

605.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. franarea dinamica in functie de viteza pentru un motor de c.c.;


2. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.a.;
3. franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

606.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.a. - ce se intampla dupa apasarea butonului O?

198 of 325

1. se intrerupe circuitul contactorului de linie L si acesta se declanseaza;


2. contactul L 11-13 se deschide si anclanseaza contactorul de franare F;
3. durata regimului de franare dinamica este determinata de temporizarea la inchidere a
contactorului F 9-11;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

607.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.a. - ce se intampla dupa apasarea butonului O?

1. contactul L 11-13 se deschide si anclanseaza contactorul de franare F;


2. motorul este decuplat de la retea si alimentat intre doua faze prin contactele F cu c.c.
de la redresorul Rd;
3. durata regimului de franare dinamica este determinata de temporizarea la inchidere a
contactorului F 9-11;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

608.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de

199 of 325

c.a. - ce se intampla dupa apasarea butonului O?

1. durata regimului de franare dinamica este determinata de temporizarea la inchidere a


contactorului F 9-11;
2. contactul L 11-13 se deschide si anclanseaza contactorul de franare F;
3. motorul intra in regim de franare dinamica pana la oprire;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

609.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.a. - ce se intampla dupa apasarea butonului O?

1. se intrerupe circuitul contactorului de linie L si acesta se declanseaza;


2. motorul intra in regim de generator;
3. durata regimului de franare dinamica este determinata de temporizarea la inchidere a
contactorului F 9-11;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

200 of 325

610.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de timp pentru un motor de


c.a. - ce se intampla dupa apasarea butonului O?

1. motorul intra in regim de generator;


2. contactul L 11-13 se deschide si anclanseaza contactorul de franare F;
3. motorul este decuplat de la retea si alimentat intre doua faze prin contactele F cu c.c.
de la redresorul Rd;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

611.Care sunt principalele dezavantaje ale comenzii motoarelor electrice in functie


de timp in raport cu celelalte posibilitati de comanda?
1. posibilitatea unor socuri mari de curent atunci cand in timpul pornirii creste cuplul
static rezistent in raport cu valoarea luata in calculul initial al regimului tranzitoriu de
care s-a tinut seama la reglarea releelor de timp;
2. timpul de pornire si franare este variabil cu modificarea cuplului, sarcinii, tensiunea
retelei sau temperatura bobinelor electromagnetului releului de timp;
3. releele de timp folosite in schema de comanda sunt foarte simple;

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

612.Care sunt principalele dezavantaje ale comenzii motoarelor electrice in functie


de timp in raport cu celelalte posibilitati de comanda?
1. releele de timp folosite in schema de comanda nu sunt sigure in functionare;
2. posibilitatea unor socuri mari de cuplu atunci cand in timpul pornirii creste cuplul
static rezistent in raport cu valoarea luata in calculul initial al regimului tranzitoriu de
care s-a tinut seama la reglarea releelor de timp;
3. franarea dinamica in functie de timp este nesigura si periculoasa in exploatarea

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

201 of 325
electromotoarelor de c.c. sau c.a.;

613.Care sunt principalele dezavantaje ale comenzii motoarelor electrice in functie


de timp in raport cu celelalte posibilitati de comanda?
1. timpul de pornire si franare este variabil cu modificarea cuplului, sarcinii, tensiunea
retelei sau temperatura bobinelor electromagnetului releului de timp;
2. releele de timp folosite in schema de comanda sunt sigure in functionare;
3. posibilitatea unor socuri mari de curent si de cuplu atunci cand in timpul pornirii
creste cuplul static rezistent in raport cu valoarea luata in calculul initial al regimului
tranzitoriu de care s-a tinut seama la reglarea releelor de timp;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

614.Care sunt principalele dezavantaje ale comenzii motoarelor electrice in functie


de timp in raport cu celelalte posibilitati de comanda?
1. posibilitatea unor socuri mari de curent atunci cand in timpul pornirii creste cuplul
static rezistent in raport cu valoarea luata in calculul initial al regimului tranzitoriu de
care s-a tinut seama la reglarea releelor de timp;
2. releele de timp folosite in schema de comanda sunt foarte simple;
3. franarea dinamica in functie de timp este nesigura si periculoasa in exploatarea
electromotoarelor de c.c. sau c.a.;

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

615.Care sunt principalele dezavantaje ale comenzii motoarelor electrice in functie


de timp in raport cu celelalte posibilitati de comanda?
1. franarea dinamica in functie de timp este nesigura si periculoasa in exploatarea
electromotoarelor de c.c. sau c.a.;
2. posibilitatea unor socuri mari de cuplu atunci cand in timpul pornirii creste cuplul
static rezistent in raport cu valoarea luata in calculul initial al regimului tranzitoriu de
care s-a tinut seama la reglarea releelor de timp;
3. timpul de pornire si franare este variabil cu modificarea cuplului, sarcinii, tensiunea
retelei sau temperatura bobinelor electromagnetului releului de timp;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

616.Cum se poate masura viteza electromotorului in cazul in care se aplica comanda


acestuia in functie de viteza?
1. se pot folosi relee centrifugale;
2. se pot folosi generatoarele tahometrice cuplate cu axul motorului cu ardere interna
3. prin masurarea variatiei fluxului la masinile de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

202 of 325

617.Cum se poate masura viteza electromotorului in cazul in care se aplica comanda


acestuia in functie de viteza?
1. prin masurarea variatiei fluxului la masinile de c.c.;
2. se pot folosi generatoarele tahometrice cuplate cu axul electromotorului;
3. prin masurarea curentului absorbit din retea;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

618.Cum se poate masura viteza electromotorului in cazul in care se aplica comanda


acestuia in functie de viteza?
1. prin masurarea tensiunii electromotoare si a frecventei curentului din stator la masinile n
j
k
l
m
de c.a.;
2. prin masurarea variatiei fluxului la masinile de c.c.;
j
k
l
m
n
3. prin masurarea tensiunii electromotoare la masinile de c.c.;
j
k
l
m
n

619.Cum se poate masura viteza electromotorului in cazul in care se aplica comanda


acestuia in functie de viteza?
1. prin masurarea tensiunii electromotoare si a frecventei curentului din rotor la masinile n
j
k
l
m
de c.a.;
2. prin masurarea intensitatii electromotoare la masinile de c.c.;
j
k
l
m
n
3. prin masurarea variatiei fluxului la masinile de c.c.;
j
k
l
m
n

620.Cum se poate controla viteza electromotorului in cazul in care se aplica


comanda acestuia in functie de viteza?
1. prin masurarea variatiei fluxului la masinile de c.c.;
j
k
l
m
n
2. se pot folosi relee centrifugale;
j
k
l
m
n
3. prin masurarea tensiunii electromotoare si a frecventei curentului din rotor la masinile n
j
k
l
m
de c.a.;

621.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

203 of 325

1. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.c.;


2. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.a.;
3. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

622.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.a.;


2. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c.;
3. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.a.;

623.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

204 of 325

1. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c.;


2. pornirea in functie de frecventa a unui motor de c.a.;
3. franarea dinamica pentru un motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

624.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. franarea dinamica pentru un motor de c.c.;


2. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c.;
3. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.c.;

625.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

205 of 325

1. pornirea in functie de timp pentru un motor de c.a.;


2. franarea dinamica pentru un motor de c.c.;
3. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

626.In shema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda?

1. se inchide circuitul contactorului de linie L care se anclanseaza;


j
k
l
m
n
2. se deschide contactul principal L 2-4 intrerupand circuitul de alimentare a indusului;
j
k
l
m
n
3. contactoarele de accelerare 1A,2A,3A sunt reglate astfel incat sa actioneze simultan la n
j
k
l
m
diferite valori ale intensitatii curentului de alimentare;

627.In shema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda?

206 of 325

1. se deschide contactul principal L 2-4 intrerupand circuitul de alimentare a indusului;


j
k
l
m
n
2. se inchide contactul principal L 2-4 stabilindu-se circuitul de alimentare a indusului;
j
k
l
m
n
3. contactoarele de accelerare 1A,2A,3A sunt reglate astfel incat sa actioneze simultan la n
j
k
l
m
diferite valori ale intensitatii curentului de alimentare;

628.In shema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda?

1. este intrerupta alimentarea infasurarii de excitatie ED


2. se deschide contactul principal L 2-4 intrerupand circuitul de alimentare a indusului;
3. motorul porneste avand inseriata in circuitul indusului intreaga rezistenta de pornire;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

629.In shema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda?

207 of 325

1. se deschide circuitul contactorului de linie L care se declanseaza;


j
k
l
m
n
2. tensiunea care se aplica in primul moment bobinelor contactoarelor de accelerare este n
j
k
l
m
mica si egala cu caderea de tensiune din indus RaImaxmax;
3. contactoarele de accelerare 1A,2A,3A sunt reglate astfel incat sa actioneze simultan la n
j
k
l
m
diferite valori ale intensitatii curentului de alimentare;

630.In shema alaturata ce se intampla dupa apasarea butonului I aflat in circuitul


de comanda?

1. contactoarele de accelerare 1A,2A,3A sunt reglate astfel incat sa actioneze succesiv la n


j
k
l
m
diferite valori ale intensitatii curentului de alimentare;
2. se deschide circuitul contactorului de linie L care se declanseaza;
j
k
l
m
n
3. contactoarele de accelerare 1B,2A,3C sunt reglate astfel incat sa actioneze simultan la n
j
k
l
m
diferite valori ale intensitatii curentului de alimentare;

631.In schema alaturata - pornirea dinamica in functie de viteza a unui motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce indusul incepe sa se roteasca?

208 of 325

1. apare la bornele indusului o tensiune electromotoare a carei valoare creste pe masura


ce viteza motorului creste (e=ce n);
2. pentru o anumita viteza n1 tensiunea la bornele indusului este diferita de tensiunea de
anclansare a contactorului de accelerare 1A;
3. motorul isi reduce viteza si o data cu acesta valoarea tensiunii de la bornele indusului
continua sa creasca;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

632.In schema alaturata - pornirea dinamica in functie de viteza a unui motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce indusul incepe sa se roteasca?

1. valorile tensiunilor de anclansare pentru contactoarele de accelerare 2A, 3A scad si


sunt scoase din circuitul indusului treptele rezistentei de pornire r2 si r3;
2. pentru o anumita viteza n1 tensiunea la bornele indusului este egala cu tensiunea de
anclansare a contactorului de accelerare 1A;
3. motorul continua sa se accelereze si o data cu acesta valoarea tensiunii de la bornele
indusului continua sa scada;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

633.In schema alaturata - pornirea dinamica in functie de viteza a unui motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce indusul incepe sa se roteasca?

209 of 325

1. contactorul 1A actioneaza, si prin contactul sau 1A 4-6 scurtcircuiteaza prima treapta


a rezistentei de pornire r1;
2. apare la bornele indusului o tensiune electromotoare a carei valoare creste pe masura
ce viteza motorului creste (e=ce n);
3. valorile tensiunilor de anclansare pentru contactoarele de accelerare 2A, 3A scad si
sunt scoase din circuitul indusului treptele rezistentei de pornire r2 si r3;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

634.In schema alaturata - pornirea dinamica in functie de viteza a unui motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce indusul incepe sa se roteasca?

1. motorul continua sa se accelereze si o data cu acesta valoarea tensiunii de la bornele


indusului continua sa creasca;
2. pentru o anumita viteza n1 tensiunea la bornele indusului este diferita de tensiunea de
anclansare a contactorului de accelerare 1A;
3. motorul continua sa se accelereze si o data cu acesta valoarea tensiunii de la bornele
indusului continua sa scada;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

635.In schema alaturata - pornirea dinamica in functie de viteza a unui motor de


c.c. - ce se intampla dupa ce indusul incepe sa se roteasca?

210 of 325

1. sunt atinse pe rand valorile tensiunilor de anclansare pentru contactoarele de


accelerare 2A, 3A si acestea, succesiv, scot din circuitul indusului treptele rezistentei
de pornire r2si r3;
2. pentru o anumita viteza n1 tensiunea la bornele indusului este diferita de tensiunea de
anclansare a contactorului de accelerare 1A;
3. motorul continua sa se accelereze si o data cu acesta valoarea tensiunii de la bornele
indusului continua sa scada;

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

636.Care sunt principalele dezavantaje ale pornirii in functie de viteza pentru un


motor de c.c. in comparatie cu alte scheme de comanda a pornirii?
1. diferenta mare dintre valorile tensiunilor de anclansare a contactoarelor de accelerare
necesita contactoare diferite;
2. schema are un pret de cost redus deoarece nu contine relee;
3. este sigura in functionare;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

637.Care sunt principalele dezavantaje ale pornirii in functie de viteza pentru un


motor de c.c. in comparatie cu alte scheme de comanda a pornirii?
1. prin incalzirea bobinelor contactoarelor de accelerare se modifica rezistenta acestora si n
j
k
l
m
deci curentul, in felul acesta se reduce foarte mult viteza la care are loc
scurtcircuitarea treptelor reostatului de pornire;
2. diferenta mare dintre valorile tensiunilor de anclansare a contactoarelor de accelerare n
j
k
l
m
necesita contactoare diferite;
3. este sigura in functionare;
j
k
l
m
n

638.Care sunt principalele dezavantaje ale pornirii in functie de viteza pentru un


motor de c.c. in comparatie cu alte scheme de comanda a pornirii?

211 of 325
1. prin incalzirea bobinelor contactoarelor de accelerare se modifica rezistenta acestora si n
j
k
l
m
deci tensiunea de anclansare, in felul acesta se schimba si viteza la care are loc
scurtcircuitarea treptelor reostatului de pornire;
2. schema este foarte simpla;
j
k
l
m
n
3. diferenta foarte mica dintre valorile tensiunilor de anclansare a contactoarelor de
j
k
l
m
n
accelerare necesita contactoare diferite;

639.Care sunt principalele dezavantaje ale pornirii in functie de viteza pentru un


motor de c.c. in comparatie cu alte scheme de comanda a pornirii?
1. prin incalzirea bobinelor contactoarelor de accelerare se schimba viteza la care are loc n
j
k
l
m
scurtcircuitarea treptelor reostatului de pornire;
2. schema are un pret de cost redus deoarece nu contine relee;
j
k
l
m
n
3. diferenta foarte mica dintre valorile curentilor de anclansare a contactoarelor de
j
k
l
m
n
accelerare necesita contactoare diferite;

640.Care sunt principalele dezavantaje ale pornirii in functie de viteza pentru un


motor de c.c. in comparatie cu alte scheme de comanda a pornirii?
1. diferenta mare dintre valorile tensiunilor de anclansare a contactoarelor de accelerare
necesita contactoare diferite;
2. schema este foarte simpla;
3. montajul are un pret de cost redus deoarece nu contine relee;

641.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

212 of 325
1. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c. utilizand contactoare cu valorile
tensiunilor de anclansare apropiate;
2. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

642.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c. utilizand contactoare cu valorile


tensiunilor de anclansare apropiate;
2. pornirea in functie de timp a unui motor de c.c.;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
rotor in scurt circuit;

643.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

213 of 325

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;


2. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
rotor in scurt circuit;
3. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c. utilizand contactoare cu valorile
tensiunilor de anclansare apropiate;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

644.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c. utilizand contactoare cu valorile


tensiunilor de anclansare apropiate;
2. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.a.;
3. pornirea in functie de timp a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

214 of 325

645.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
2. pornirea in functie de viteza a unui motor de c.c. utilizand contactoare cu valorile
tensiunilor de anclansare apropiate;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
rotor in scurt circuit;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

646.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;


2. schema de comanda pentru pornirea in functie de timp a unui motor de c.a.;
3. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

215 of 325

647.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.a.;
2. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.a.;
3. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

648.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;
3. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.a.;

649.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

216 of 325

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de timp a unui motor de c.c.;


2. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
3. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

650.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de timp a unui motor de c.c.;


2. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
3. franarea dinamica in functie de timp a unui motor de c.a.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

651.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de


c.c. - ce se intampla dupa apasarea butonului O?

217 of 325

1. se inchide circuitul electric prin contactorul de linie L;


2. este deconectat indusul de la retea;
3. se intrerupe circuitul releului de franare RF la bornele indusului;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

652.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de


c.c. - ce se intampla dupa apasarea butonului O?

1. se intrerupe circuitul releului de franare RF la bornele indusului;


2. sub actiunea momentului de inertie motorul continua sa se roteasca si deoarece
excitatia sa este permanent conectata la bornele indusului apare o tensiune
electromotoare care alimenteaza releul RF;
3. se inchide circuitul electric prin contactorul de linie L;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

653.In schema alaturata - franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de


c.c. - ce se intampla dupa apasarea butonului O?

218 of 325

1. releu lRF actioneaza contactul sau RF 1-7 care inchide circuitul contactorului de
franare F care conecteaza rezistenta de franare dinamica si dezvolta un cuplu de
franare care se opune miscarii;
2. se intrerupe circuitul releului de franare RF la bornele indusului;
3. se inchide circuitul electric prin contactorul de linie L;

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

654.In comparatie cu alte sisteme de comanda, care sunt principalele avantaje ale
comenzii in functie de viteza a unui motor de c.c.?
1. timpul de pornire si de franare depinde de cuplul static rezistent;
2. timpul de pornire si de franare depinde de tensiunea retelei si de temperatura
rezistentelor si a bobinelor;
3. avantajul simplitatii si a pretului de cost redus;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

655.In comparatie cu alte sisteme de comanda, care sunt principalele avantaje ale
comenzii in functie de viteza a unui motor de c.c.?
1. reglarea tensiunii de anclansare a contactoarelor de accelerare se face greoi;
j
k
l
m
n
2. avantajul simplitatii si a pretului de cost redus;
j
k
l
m
n
3. exista posibilitatea ca in cazul pornirii cu cuplul static rezistent de valoare foarte mica, n
j
k
l
m
procesul pornirii sa fie oprit la o turatie intermediara lasand pe timpul functionarii
unele trepte ale reostatului de pornire si la cresterea pierderilor de energie;

656.In comparatie cu alte sisteme de comanda, care sunt principalele avantaje ale
comenzii in functie de viteza a unui motor de c.c.?
1. avantajul simplitatii si a pretului de cost redus;

j
k
l
m
n

219 of 325
2. timpul de pornire si de franare depinde de cuplul static rezistent;
3. reglarea tensiunii de anclansare a contactoarelor de accelerare se face greoi;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

657.In comparatie cu alte sisteme de comanda, care sunt principalele avantaje ale
comenzii in functie de viteza a unui motor de c.c.?
1. timpul de pornire si de franare depinde de tensiunea retelei si de temperatura
rezistentelor si a bobinelor;
2. avantajul simplitatii si a pretului de cost redus;
3. reglarea tensiunii de anclansare a contactoarelor de accelerare se face greoi;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

658.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu


rotor in scurt circuit;
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de viteza a unui motor de c.a.;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;

659.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

220 of 325

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;


2. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de timp a unui motor de c.a.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

660.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu


rotor in scurt circuit;
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de timp a unui motor de c.a.;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;

661.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

221 of 325

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de viteza a unui motor de c.a.;


2. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

662.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema de comanda pentru franarea prin contraconectare in functie de curent a unui


motor asincron cu rotor in scurt circuit;
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
rotor bobinat;
3. schema de franare dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;

663.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

222 of 325
Maximizeaza

1. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu


rotor bobinat;
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotor
in scurt circuit;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

664.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema de comanda pentru franarea prin contraconectare in functie de timp a unui


motor asincron cu rotor bobinat;
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de timp a unui motor asincron cu rotor
in scurt circuit;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

223 of 325
rotor bobinat;

665.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema de franare dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;


2. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
rotor bobinat;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

666.Ce rol are si cum se regleaza releul RB din schema alaturata - comanda de
pornire in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat?
Maximizeaza

224 of 325
1. are rolul de temporizare a scurcircuitarii rezistentelor de pornire r2 si r3;
j
k
l
m
n
2. se mai numeste si releu de blocare avand rolul de a exclude posibilitatea de anclansare n
j
k
l
m
a contactorului 1A inaintea releului 1RA;
3. se regleaza astfel incat timpul de actionare al releului 1RA sa fie mai mare decat al
j
k
l
m
n
releului de blocare RB;

667.Ce rol are si cum se regleaza releul RB din schema alaturata - comanda de
pornire in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat?
Maximizeaza

1. se regleaza astfel incat timpul de actionare al releului 1RA sa fie mai mare decat al
releului de blocare RB;
2. se regleaza astfel incat sa-si inchida contactul RB 3-7 in momentul cand curentul
ramane constant;
3. timpul de actionare al releului de blocare RB este mai mare decat cel al releului 1RA.

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

668.Ce rol are si cum se regleaza releul RB din schema alaturata - comanda de
pornire in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat?
Maximizeaza

225 of 325

1. se mai numeste si releu de blocare avand rolul de a exclude posibilitatea de anclansare n


j
k
l
m
a contactorului 1A inaintea releului 1RA;
2. are rolul de temporizare a scurcircuitarii rezistentelor de pornire r1 si r2;
j
k
l
m
n
3. se regleaza astfel incat sa-si inchida contactul RB 3-7 in momentul cand curentul
j
k
l
m
n
ramane constant;

669.Ce rol are si cum se regleaza releul RB din schema alaturata - comanda de
pornire in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat?
Maximizeaza

1. se regleaza astfel incat timpul de actionare al releului 1RA sa fie mai mare decat al
releului de blocare RB;
2. timpul de actionare al releului de blocare RB este mai mare decat cel al releului 1RA.
3. are rolul de temporizare a scurcircuitarii rezistentelor de pornire r2 si r3;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

226 of 325

670.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema de comanda pentru franarea prin contraconectare in functie de curent a unui


j
k
l
m
n
motor asincron cu rotor bobinat;
2. schema de comanda in functie de curent pentru pornirea unui motor de c.c. folosindu- n
j
k
l
m
se un singur releu de curent;
3. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
j
k
l
m
n
rotor in scurt circuit;

671.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

227 of 325
1. schema de comanda in functie de curent pentru pornirea unui motor de c.c. folosindu- n
j
k
l
m
se un singur releu de curent;
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
j
k
l
m
n
rotor in scurt circuit;
3. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
j
k
l
m
n

672.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
j
k
l
m
n
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de viteza a unui motor de c.a.;
j
k
l
m
n
3. schema de comanda in functie de curent pentru pornirea unui motor de c.c. folosindu- n
j
k
l
m
se un singur releu de curent;

673.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

228 of 325

1. schema de comanda pentru franarea prin contraconectare in functie de curent a unui


j
k
l
m
n
motor asincron cu rotor in scurt circuit;
2. schema electrica pentru franarea dinamica in functie de viteza a unui motor de c.c.;
j
k
l
m
n
3. schema de comanda in functie de curent pentru pornirea unui motor de c.c. folosindu- n
j
k
l
m
se un singur releu de curent;

674.Care sunt principalele avantaje ale utilizarii schemei de comanda in functie de


curent pentru pornirea unui motor de c.c. sau c.a. In comparatie cu celelalte sisteme
de comanda?
1. se asigura pe timpul pornirii o anumita valoare a cuplului de pornire independent de
j
k
l
m
n
schimbarea conditiilor de pornire;
2. atunci cand se modifica cuplul rezistent sau tensiunea retelei timpul de pornire ramane n
j
k
l
m
constant;
3. se asigura constanta timpului de pornire prin aceasta metoda;
j
k
l
m
n

675.Care sunt principalele avantaje ale utilizarii schemei de comanda in functie de


curent pentru pornirea unui motor de c.c. sau c.a. In comparatie cu celelalte sisteme
de comanda?
1. se asigura constanta timpului de pornire prin aceasta metoda;
2. presupune o instalatie simpla, cu un pret de cost ridicat;
3. principiul curentului poate fi aplicat atat pentru pornirea, cat si pentru franarea
motoarelor electrice;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

676.Care sunt principalele avantaje ale utilizarii schemei de comanda in functie de


curent pentru pornirea unui motor de c.c. sau c.a. In comparatie cu celelalte sisteme

229 of 325

de comanda?
1. atunci cand se modifica cuplul rezistent sau tensiunea retelei timpul de pornire ramane n
j
k
l
m
constant;
2. presupune o instalatie simpla, cu un pret de cost ridicat;
j
k
l
m
n
3. se asigura pe timpul pornirii o anumita valoare a cuplului de pornire independent de
j
k
l
m
n
schimbarea conditiilor de pornire;

677.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema de comanda, in functie de timp, pornirea unui motor de c.c. folosindu-se un


singur releu de curent;
2. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
rotor in scurt circuit;
3. schema de comanda pentru franarea prin contraconectare in functie de curent unui
motor asincron cu rotor bobinat;

678.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

230 of 325

1. schema de comanda pentru franarea prin contraconectare in functie de curent unui


motor asincron cu rotor bobinat;
2. schema de franare dinamica in functie de timp pentru un motor de c.c.;
3. schema se pornire in functie de timp a unui motor asincron cu rotor in scurt circuit;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

679.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema de comanda, in functie de curent, pentru pornirea unui motor de c.c.


folosindu.se un singur releu de curent;
2. schema de comanda pentru franarea prin contraconectare in functie de curent unui
motor asincron cu rotor bobinat;
3. schema se pornire in functie de timp a unui motor asincron cu rotor in scurt circuit;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

231 of 325

680.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. schema de franare dinamica in functie de timp pentru un motor de c.c.;


2. schema de comanda pentru pornirea in functie de curent a unui motor asincron cu
rotor in scurt circuit;
3. schema de comanda pentru franarea prin contraconectare in functie de curent unui
motor asincron cu rotor bobinat;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

681.In schema alaturata - schema de comanda pentru franarea prin


contraconectare in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la punerea manetei controlerului de comanda pe pozitia 1 dreapta?
Maximizeaza

232 of 325
1. se inchid contactele K2 si K3;
2. se deschid contactele K1 si K3;
3. este alimentat contactorul D care cupleaza statorul motorului asincron la retea;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

682.In schema alaturata - schema de comanda pentru franarea prin


contraconectare in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la punerea manetei controlerului de comanda pe pozitia 1 dreapta?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K2 si K3;


2. prin contactul D 3-7 se inchide circuitul contactorului de contraconectare C.I. care
scurcircuteaza rezistenta de contraconectare rc;
3. se deschid contactele K1 si K3;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

683.In schema alaturata - schema de comanda pentru franarea prin


contraconectare in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la punerea manetei controlerului de comanda pe pozitia 1 dreapta?
Maximizeaza

233 of 325

1. motorul porneste in sensul "dreapta" avand conectate in circuitul indusului rezistentele n


j
k
l
m
de pornire r1 si r2;
2. se inchid contactele K2 si K3;
j
k
l
m
n
3. se deschid contactele K1 si K3;
j
k
l
m
n

684.In schema alaturata - schema de comanda pentru franarea prin


contraconectare in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la punerea manetei controlerului de comanda pe pozitia 1 dreapta?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K2 si K3;


2. este alimentat contactorul D care cupleaza statorul motorului asincron la retea;
3. motorul porneste in sensul "stanga" avand conectate in circuitul indusului rezistentele
de pornire r1 si r2;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

234 of 325

685.In schema alaturata - schema de comanda pentru franarea prin


contraconectare in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la mutarea brusca a manetei controlerului de comanda de pe pozitia "3
dreapta" pe pozitia "3 stanga"?
Maximizeaza

1. se desfac contactele contactorului D si se inchid contactele contactorului S si motorul


intra in regim de contraconectare;
2. se deschid contactele K2, K3 si K4;
3. se inchid contactele K1 si K5;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

686.In schema alaturata - schema de comanda pentru franarea prin


contraconectare in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la mutarea brusca a manetei controlerului de comanda de pe pozitia "3
dreapta" pe pozitia "3 stanga"?
Maximizeaza

235 of 325

1. se deschid contactele K2, K3 si K4;


2. curentul din indus in acest caz capata valori foarte mari, depasind cu mult valoarea
curentului de pornire;
3. se inchid contactele K1 si K5;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

687.In schema alaturata - schema de comanda pentru franarea prin


contraconectare in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la mutarea brusca a manetei controlerului de comanda de pe pozitia "3
dreapta" pe pozitia "3 stanga"?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K1 si K5;


2. se deschid contactele K2, K3 si K4;
3. releul de contraconectare isi deschide contactul sau RCI 4-2 si impiedica anclansarea

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

236 of 325
contactoarelor CI, 1A, 2A introducand in acest fel in circuitul indusului rezistentele rc,
r1 si r2;

688.In schema alaturata - schema de comanda pentru franarea prin


contraconectare in functie de curent a unui motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la mutarea brusca a manetei controlerului de comanda de pe pozitia "3
dreapta" pe pozitia "3 stanga"?
Maximizeaza

1. se inchid contactele contactorului D si se deschid contactele contactorului S si motorul n


j
k
l
m
intra in regim de contraconectare;
2. curentul din indus in acest caz capata valori foarte mari, depasind cu mult valoarea
j
k
l
m
n
curentului de pornire;
3. se deschid contactele K2, K3 si K4;
j
k
l
m
n

689.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

237 of 325

1. schema de pornire in functie de timp a unui motor de c.c.;


2. schema de pornire in functie de timp a unui motor asincron cu rotor bobinat;
3. schema de comanda in functie de cursa pentru inceputul franarii unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

690.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. schema de comanda in functie de cursa pentru inceputul franarii unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit;
2. schema de pornire in functie de timp a unui motor asincron cu rotor in scurtcircuit;
3. schema de franare dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;

691.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

238 of 325

1. schema de pornire in functie de timp a unui motor de c.a.;


2. schema de comanda in functie de cursa pentru inceputul franarii unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit;
3. schema de franare dinamica in functie de timp pentru un motor de c.a.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

692.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

1. schema de pornire in functie de timp a unui motor asincron cu rotor bobinat;


2. schema de pornire in functie de timp a unui motor asincron cu rotor in scurtcircuit;
3. schema de comanda in functie de cursa pentru inceputul franarii unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit;

693.Cum se realizeaza schimbarea sensului de rotatie la motoarele de curent

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

239 of 325

continuu?
1. prin mentinerea constanta campului magnetic invartitor care se obtine prin inversarea n
j
k
l
m
a doua faze;
2. prin inversarea sensului curentului prin indus;
j
k
l
m
n
3. se utilizeaza doua contactoare de reversare, prin a caror comutare alternativa se obtine n
j
k
l
m
inversarea celor trei faze;

694.Cum se realizeaza schimbarea sensului de rotatie la motoarele de curent


continuu?
1. se utilizeaza doua contactoare de reversare, prin a caror comutare alternativa se obtine n
j
k
l
m
inversarea celor trei faze;
2. prin mentinerea constanta campului magnetic invartitor care se obtine prin inversarea n
j
k
l
m
a doua faze;
3. prin inversarea sensului curentului prin infasurarea de excitatie;
j
k
l
m
n

695.Cum se realizeaza schimbarea sensului de rotatie la motoarele de curent


continuu?
1. se utilizeaza o schema cu doua contactoare bipolare sau patru monopolare, ale caror
j
k
l
m
n
contacte formeaza o "punte de redresare";
2. se utilizeaza doua contactoare de reversare, prin a caror comutare alternativa se obtine n
j
k
l
m
inversarea celor trei faze;
3. prin mentinerea constanta campului magnetic invartitor care se obtine prin inversarea n
j
k
l
m
a doua faze;

696.Cum se realizeaza schimbarea sensului de rotatie la motoarele de curent


continuu?
1. se face inversand sensul curentului prin indus;
2. se face mentinand constant sensul curentului prin excitatie;
3. se face prin inversarea campului magnetic invartitor;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

697.Cum se realizeaza schimbarea sensului de rotatie la motoarele de curent


continuu?
1. se obtine prin inversarea a doua faze;

j
k
l
m
n

240 of 325
2. se utilizeaza doua contactoare bipolare sau patru monopolare, ale caror contacte
formeaza o "punte de reversare";
3. se face inversand sensul curentului prin indus;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

698.Cum se realizeaza schimbarea sensului de rotatie la motoarele de curent


continuu?
1. se face mentinand constant sensul curentului prin excitatie;
2. se face prin inversarea campului magnetic invartitor;
3. se utilizeaza doua contactoare bipolare sau patru monopolare, ale caror contacte
formeaza o "punte de reversare";

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

699.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. scheme electrice de pornire a motoarelor electrice;


2. schema "a" reprezinta schema de reversare a motoarelor de c.c.;
3. reprezinta scheme electrice de reversare a motoarelor electrice;

700.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

241 of 325

1. schema "b" reprezinta schema de reversare a motoarelor de c.a.;


2. reprezinta scheme electrice de reversare a motoarelor electrice;
3. schema "a" reprezinta schema de reversare a motoarelor de c.c.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

701.Ce reprezinta schema din figura alaturata?


Maximizeaza

1. reprezinta scheme electrice de reversare a motoarelor electrice;


2. scheme electrice de pornire a motoarelor electrice;
3. schema"b" reprezinta schema de reversare a motoarelor de c.a.;

702.Ce reprezinta schema din figura alaturata?

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

242 of 325

Maximizeaza

1. schema "a" reprezinta schema de reversare a motoarelor de c.c.;


2. reprezinta scheme electrice de reversare a motoarelor electrice;
3. schema "b" reprezinta schema de reversare a motoarelor de c.a.;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

703.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - ce se intampla la punerea manetei
controlerului de comanda pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K2,K4,K5 si K7;


2. se deschid contactele K1 , K2 , K3 si K9 ;
3. se deschid contactele K1 , K3 si K9 ;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

243 of 325

704.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - ce se intampla la punerea manetei
controlerului de comanda pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K2,K4,K5 si K7;


2. se inchid contactele K4 , K5 si K 7;
3. se inchid contactele K1 , K2 , K3 si K9 ;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

705.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - ce se intampla la punerea manetei
controlerului de comanda pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

244 of 325
1. electromotorul porneste in sensul de virare a lantului la bord, cu viteza minima, avand n
j
k
l
m
inseriate in circuitul indusului rezistentele de pornire si reglaj R1 , R2 , R3 si R4 ;
2. se deschid contactele K2,K4,K5 si K7;
j
k
l
m
n
3. se inchid contactele K1 , K2 , K3 si K9 ;
j
k
l
m
n

706.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - ce se intampla la punerea manetei
controlerului de comanda pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K2,K4,K5 si K7;


j
k
l
m
n
2. electromotorul porneste in sensul de virare a lantului la bord, cu viteza maxima, avand n
j
k
l
m
inseriate in circuitul inductorului rezistentele de pornire si reglaj R1 , R2 , R3 si R4 ;
3. se deschid contactele K1 , K3 si K9 ;
j
k
l
m
n

707.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - ce se intampla la revenirea
controlerului de comanda de pe pozitia "5 vira" pe pozitia "zero"?
Maximizeaza

245 of 325

1. se inchid pe rand contactele K13 , K12 , K 11 si K10 ;


2. se inchid contactele K1 , K3 si K9 ;
3. se deschid contactele K42 , K51, K73 si K10;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

708.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - ce se intampla la revenirea
controlerului de comanda de pe pozitia "5 vira" pe pozitia "zero"?
Maximizeaza

1. se inchid pe rand contactele K13 , K12 , K 11 si K10 ;


2. se inchid pe rand contactele K4 , K5 , K 7 si K10 ;
3. se deschid contactele K4, K5, K7 si K10;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

246 of 325

709.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - ce se intampla la revenirea
controlerului de comanda de pe pozitia "5 vira" pe pozitia "zero"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K4 , K5 , K 7 si K10 ;


2. se inchid pe rand contactele K13 , K12 , K 11 si K10 ;
3. se inchid contactele K41, K52 si K7 si se deschid contactele K1, K3 si K9;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

710.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - ce se intampla la revenirea
controlerului de comanda de pe pozitia "5 vira" pe pozitia "zero"?
Maximizeaza

247 of 325
1. se deschid contactele K10, K3 si K9;
2. se deschid contactele K4, K5 si K7 si se inchid contactele K1, K3 si K9;
3. se inchide contactul K9;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

711.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - cum se realizeaza protectia
motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. protectia maximala de curent este asigurata de releul RM reglat la 2-2,2 In;


2. protectia maximala de curent este asigurata de bobina contactorului L care
declanseaza si intrerupe functionarea instalatiei cand tensiunea retelei creste peste 0,7
Un;
3. protectia minimala de tensiune este asigurata de bobina contactorului L care
declanseaza si intrerupe functionarea instalatiei cand curentul scade sub 0,7 In;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

712.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - cum se realizeaza protectia
motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

248 of 325

1. contactul K1 are rolul de a nu permite cuplarea motorului la retea decat in cazul cand
toate rezistentele de pornire sunt conectate in circuitul indusului;
2. protectia minimala de tensiune este asigurata de bobina contactorului L care
declanseaza si intrerupe functionarea instalatiei cand curentul scade sub 0,7 In;
3. protectia minimala de curent este asigurata de releul RM reglat la 2-2,2 In;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

713.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - cum se realizeaza protectia
motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. protectia minimala de curent este asigurata de bobina contactorului L care declanseaza n


j
k
l
m
si intrerupe functionarea instalatiei cand curentul creste peste 0,7 In;
2. in cazul intreruperii tensiunii de alimentare in timpul functionarii motorului cu
j
k
l
m
n
controlerul pe una din pozitiile 2,3,4 sau 5 la reaparitia tensiunii de alimentare motorul

249 of 325
nu porneste pana cand nu se aduce controlerul pe pozitia "zero", deoarece contactul
K1 fiind deschis, este intrerupt circuitul contactorului de linie L;
3. protectia maximala de tensiune este asigurata de releul RM reglat la 5-5,5 In;

j
k
l
m
n

714.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


vinciului de ancora cu motor de curent continuu - cum se realizeaza protectia
motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. protectia maximala de tensiune este asigurata de bobina contactorului L care cupleaza n


j
k
l
m
si intrerupe functionarea instalatiei cand tensiunea retelei creste peste 0,7 Un;
2. contactul K1 are rolul de a nu permite cuplarea motorului la retea decat in cazul cand n
j
k
l
m
toate rezistentele de pornire sunt deconectate de la circuitul inductorului;
3. protectia maximala de curent este asigurata de releul RM reglat la 2-2,2 In;
j
k
l
m
n

715.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - ce se intampla la punerea manetei
controlerului de comanda pe pozitia "1 fila"?
Maximizeaza

250 of 325

1. se inchid contactele K2 si K4 si se inchide contactul K10;


2. se deschid contactele K1 si K3 si se inchide contactul K10;
3. se inchid contactele K1 si K3 si se deschide contactul K10;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

716.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - ce se intampla la punerea manetei
controlerului de comanda pe pozitia "1 fila"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K1 si K3 si se inchide contactul K10;


2. motorul porneste avand introduse in circuitul rotorului toate rezistentele de pornire si
reglaj;
3. se decupleaza de la retea infasurarea trifazata a franei electromagnetice care franeaza
axul motorului;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

251 of 325

717.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - ce se intampla la punerea manetei
controlerului de comanda pe pozitia "1 fila"?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K1 si K3 si se deschide contactul K10;


2. se decupleaza de la retea infasurarea trifazata a franei electromagnetice care franeaza
axul motorului;
3. se inchid contactele K2 si K4 si se inchide contactul K10;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

718.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - ce se intampla la punerea manetei
controlerului de comanda pe pozitia "1 fila"?
Maximizeaza

252 of 325

1. se decupleaza de la retea infasurarea trifazata a franei electromagnetice care franeaza


axul motorului;
2. motorul porneste avand introduse in circuitul rotorului toate rezistentele de pornire si
reglaj;
3. se inchid contactele K2 si K4 si se inchide contactul K10;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

719.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - ce se intampla la revenirea manetei
controlerului de comanda de pe pozitia "5 vira" pe pozitia "zero"?
Maximizeaza

1. se inchid pe rand contactele K9, K8, K7, K6, K5, K4 si K2;


2. se inchid pe rand contactele K9, K8, K7, K6, K5, K3 si K1;
3. se deschid contactele K9, K8, K7, K6, K5, K4 si K2 si se inchide contactul K10;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

253 of 325

720.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - ce se intampla la revenirea manetei
controlerului de comanda de pe pozitia "5 vira" pe pozitia "zero"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K1 si K3 si se inchide contactul K10;


2. se deschid contactele K9, K8, K7, K6, K5, K4 si K2 si se inchide contactul K10;
3. se inchid contactele K1 si K3 si se deschide contactul K10;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

721.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - ce se intampla la revenirea manetei
controlerului de comanda de pe pozitia "5 vira" pe pozitia "zero"?
Maximizeaza

254 of 325
1. se deschid contactele K9, K8, K7, K6, K5, K4 si K2 si se inchide contactul K10;
2. se inchid pe rand contactele K9, K8, K7, K6, K5, K3 si K1;
3. se deschid contactele K1 si K3 si se inchide contactul K10;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

722.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - cum se realizeaza protectia motorului
electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. releele maximale 1RM si 2RM asigura protectia la suprasarcina si la scurtcircuite;


j
k
l
m
n
2. protectia la tensiune minima este asigurata de contactorul de linie L;
j
k
l
m
n
3. protectia minimala de curent este asigurata de bobina contactorului L care declanseaza n
j
k
l
m
si intrerupe functionarea instalatiei cand curentul creste peste 0,7 Un;

723.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - cum se realizeaza protectia motorului
electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

255 of 325

1. protectia minimala de tensiune este asigurata de bobina contactorului L care


declanseaza si intrerupe functionarea instalatiei cand curentul scade sub 0,7 In;
2. protectia la tensiune minima este asigurata de contactorul de linie L;
3. contactul K3 are rolul de a nu permite cuplarea motorului la retea decat in cazul cand
toate rezistentele de pornire sunt conectate in circuitul indusului;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

724.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - cum se realizeaza protectia motorului
electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. in cazul intreruperii tensiunii de alimentare in timpul functionarii motorului cu


j
k
l
m
n
controlerul pe una din pozitiile 2 sau 5 la reaparitia tensiunii de alimentare, motorul nu
porneste pana cand nu se aduce controlerul pe pozitia "zero", deoarece contactul K1
fiind inchis, este intrerupt circuitul contactorului de linie L;

256 of 325
2. protectia minimala de curent este asigurata de bobina contactorului L care declanseaza n
j
k
l
m
si intrerupe functionarea instalatiei cand curentul creste peste 0,7 Un;
3. contactul K10 are rolul de a nu permite cuplarea motorului la retea decat in cazul cand n
j
k
l
m
toate rezistentele de pornire sunt conectate in circuitul indusului;

725.In schema alaturata - schema electrica de comanda prin controler a actionarii


cabestanului cu motor de curent alternativ - cum se realizeaza protectia motorului
electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. in cazul intreruperii tensiunii de alimentare in timpul functionarii motorului cu


j
k
l
m
n
controlerul pe una din pozitiile 2, 3, 4 sau 5 la reaparitia tensiunii de alimentare,
motorul nu porneste pana cand nu se aduce controlerul pe pozitia "zero", deoarece
contactul K10 fiind inchis, este intrerupt circuitul contactorului de linie L;
2. releele maximale 1RM si 2RM asigura protectia la intrarea in regim de frana;
j
k
l
m
n
3. protectia minimala de curent este asigurata de bobina contactorului L care declanseaza n
j
k
l
m
si intrerupe functionarea instalatiei cand curentul scade sub 0,7 Un;

726.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, cu rotor in scurtcircuit, cu
doua viteze - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe
pozitia "zero" pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

257 of 325

1. se inchid contactele K3 si K5 prin care se alimenteaza contactoarele S si VM;


2. se deschid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactele D si Vm;
3. se cupleaza la retea infasurarea statorului corespunzatoare vitezei minime si sensului
de rotatie pentru virarea ancorei;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

727.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, cu rotor in scurtcircuit, cu
doua viteze - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe
pozitia "zero" pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K3 si K5 prin care se alimenteaza contactoarele S si VM;


2. prin contactele Vm 5-25 este alimentat contactorul F care inchide circuitul de
alimentare a franei electromagnetice;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

258 of 325
3. se deschid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactele D si Vm;

j
k
l
m
n

728.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, cu rotor in scurtcircuit, cu
doua viteze - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe
pozitia "zero" pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

1. axul motorului este eliberat de actiunea franei mecanice si motorul incepe sa se


roteasca in sensul de virare a ancorei cu viteza minima;
2. se inchid contactele K3 si K5 prin care se alimenteaza contactoarele S si VM;
3. se deschid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactele D si Vm;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

729.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, cu rotor in scurtcircuit, cu
doua viteze - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe
pozitia "zero" pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

259 of 325

1. se deschid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactele D si Vm;


2. se decupleaza la retea infasurarea statorului corespunzatoare vitezei maxime si
sensului de rotatie pentru virarea paramei;
3. prin contactele Vm 5-25 este alimentat contactorul F care inchide circuitul de
alimentare a franei electromagnetice;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

730.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "1 vira"
pe pozitia "2 vira"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactoarele D si Vm;


2. se deschide contactul K4 intrerupandu-se astfel alimentarea contactorului Vm;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

260 of 325
3. se inchide contactul K1 alimentandu-se astfel contactorul VM;

j
k
l
m
n

731.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "1 vira"
pe pozitia "2 vira"?
Maximizeaza

1. este deconectata de la retea infasurarea de viteza minima si se conecteaza infasurarea


de viteza maxima;
2. se inchid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactoarele D si Vm;
3. se inchide contactul K5 alimentandu-se astfel contactorul VM;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

732.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "1 vira"
pe pozitia "2 vira"?
Maximizeaza

261 of 325

1. este conectata de la retea infasurarea de viteza minima si se deconecteaza infasurarea


de viteza maxima;
2. se deschide contactul K4 intrerupandu-se astfel alimentarea contactorului Vm;
3. se deschid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactoarele D si Vm;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

733.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "1 vira"
pe pozitia "2 vira"?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactoarele D si Vm;


2. motorul isi va spori viteza mentinandu-si sensul de rotatie pentru virarea ancorei;
3. se inchide contactul K6 alimentandu-se astfel contactorul VM;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

262 of 325

734.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe
pozitia "1 fila"?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactoarele D si Vm;


2. se cupleaza la retea infasurarea statorului corespunzatoare vitezei minime pentru
virarea ancorei;
3. se inchid contactele K3 si K4 prin care se alimenteaza contactoarele S si Vm;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

735.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe
pozitia "1 fila"?
Maximizeaza

263 of 325

1. se inchid contactele K2 si K1 prin care se alimenteaza contactoarele D si Vm;


2. se cupleaza la retea infasurarea statorului corespunzatoare vitezei minime si sensului
de rotatie pentru filarea ancorei;
3. se cupleaza la retea infasurarea statorului corespunzatoare vitezei maxime pentru
virarea ancorei;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

736.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe
pozitia "1 fila"?
Maximizeaza

1. contactele Vm 5-25 alimenteaza contactorul F care inchide circuitul de alimentare a


franei electromagnetice;
2. se cupleaza la retea infasurarea statorului corespunzatoare vitezei minime pentru

j
k
l
m
n

264 of 325
virarea ancorei;
3. se inchid contactele K2 si K4 prin care se alimenteaza contactoarele D si Vm;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

737.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "1 fila"
pe pozitia "2 fila"?
Maximizeaza

1. se deschide contactul K4 intrerupandu-se astfel alimentarea contactorului Vm;


2. se inchide contactul K1 alimentandu-se astfel contactorul Vm;
3. se inchide contactul K1 pentru a asigura o temporizare reglabila intre cele doua trepte
de viteza;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

738.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "1 fila"
pe pozitia "2 fila"?
Maximizeaza

265 of 325

1. se deschide contactul K5 alimentandu-se astfel contactorului Vm;


2. se inchide contactul K1 pentru a asigura o temporizare reglabila intre cele doua trepte
de viteza;
3. este deconectata de la retea infasurarea de viteza minima si se conecteaza infasurarea
de viteza maxima;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

739.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "1 fila"
pe pozitia "2 fila"?
Maximizeaza

1. se inchide contactul K1 pentru a asigura o temporizare reglabila intre cele doua trepte
de viteza;
2. motorul isi va spori viteza mentinandu-si sensul de rotatie pentru filarea ancorei;

j
k
l
m
n

266 of 325
j
k
l
m
n

3. se deschide contactul K5 alimentandu-se astfel contactorului Vm;

j
k
l
m
n

740.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze cum se realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. protectia la suprasarcini realizata de releele termice 1R?, 2R?, 3R? si 4R?;


2. protectia la tensiune minima realizata de sigurantele fuzibile S1 si S2;
3. prin actionarea butonului de avarie BA folosit la functionarea in suprasarcina;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

741.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze cum se realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

267 of 325

1. protectia la scurtcircuite realizata de sigurantele fuzibile S1 si S2;


2. protectia la suprasarcina realizata cu releul RU;
3. butonul de avarie BA este folosit la functionarea in suprasarcina;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

742.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu doua viteze cum se realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. butonul de avarie BA este folosit la functionarea in suprasarcina;


2. protectia la tensiunea minima realizata cu releul RU;
3. protectia lascurtcircuit realizata de releele termice 1R?, 2R?, 3R? si 4R?;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

268 of 325

743.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"zero" pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K1 si K8 prin care se alimenteaza releele RU si RI;


2. se deschid contactele K2, K5 si K8;
3. se inchide contactul K2 alimentandu-se bobina contactorului D;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

744.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"zero" pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

269 of 325

1. se inchid contactele K1 si K8 prin care se alimenteaza releele RU si RI;


2. se inchide contactul K5 alimentandu-se bobina contactorului 1A;
3. se deschid contactele K2, K5 si K8;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

745.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"zero" pe pozitia "1 vira"?
Maximizeaza

1. contactele principale ale contactoarelor 1A si D conecteaza infasurarea comutabila cu n


j
k
l
m
conexiunea in triunghi la reteaua de asimentare si motorul va porni cu turatia minima,
in sensul de virare a ancorei;
2. se deschid contactele K2, K5 si K8;
j
k
l
m
n

270 of 325
3. se inchid contactele K1 si K8 prin care se alimenteaza releele RU si RI;

j
k
l
m
n

746.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"1 vira" pe pozitia "2 vira"?
Maximizeaza

1. se deschide contactul K5 intrerupandu-se alimentarea bobinei contactorului 1A;


j
k
l
m
n
2. se schimba conexiunea infasurarii comutabile din dubla stea in triunghi, modificandu- n
j
k
l
m
se astfel numarul polilor acestei infasurari;
3. se obtine scaderea turatiei electromotorului de la valoarea maxima la o valoare medie; n
j
k
l
m

747.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"1 vira" pe pozitia "2 vira"?
Maximizeaza

271 of 325

1. se deschid contactele K6 si K7;


j
k
l
m
n
2. se stabileste alimentarea contactoarelor 21A si apoi 2A;
j
k
l
m
n
3. se schimba conexiunea infasurarii comutabile din dubla stea in triunghi, modificandu- n
j
k
l
m
se astfel numarul polilor acestei infasurari;

748.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"1 vira" pe pozitia "2 vira"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K6 si K7;


j
k
l
m
n
2. se obtine scaderea turatiei electromotorului de la valoarea maxima la o valoare medie; n
j
k
l
m
3. se deschide contactul K5 intrerupandu-se alimentarea bobinei contactorului 1A;
j
k
l
m
n

272 of 325

749.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"2 vira" pe pozitia "3 vira"?
Maximizeaza

1. se deschid contactele K6 si K8;


2. se deschide contactul K4;
3. se intrerupe alimentarea contactorului 3A;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

750.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"2 vira" pe pozitia "3 vira"?
Maximizeaza

273 of 325

1. se deschide contactul K4;


2. se intrerupe alimentarea contactoarelor 21A si 2A;
3. se alimenteaza contactorul 3A;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

751.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - ce se intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia
"2 vira" pe pozitia "3 vira"?
Maximizeaza

1. se deschide contactul K4;


2. se intrerupe alimentarea contactorului 3A;
3. infasurarea comutabila este scoasa de sub tensiune si se cupleaza la retea cea de a
doua infasurare, care asigura viteza maxima de rotatie a electromotorului;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

274 of 325

752.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - cum se realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei
Maximizeaza

1. protectia la suprasarcini realizata de releele termice 1R?, 2R?, 3R?, 4R? si 5R?;
2. butonul de avarie BA este folosit la functionarea in suprasarcina;
3. prin lampa de semnalizare LS care indica functionarea releului RS;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

753.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - cum se realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei
Maximizeaza

275 of 325
1. prin lampa de semnalizare LS care indica functionarea releului RS;
2. protectia la tensiune minima realizata cu releul RU;
3. butonul de avarie BA este folosit la functionarea in suprasarcina;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

754.In schema alaturata - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron, in scurtcircuit, cu trei trepte
de viteza - cum se realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei
Maximizeaza

1. butonul de avarie BA folosit la functionarea in suprasarcina;


2. lampa de semnalizare LS care indica functionarea releului RS;
3. releul RU asigura scaderea automata a vitezei in cazul aparitiei unei suprasarcinii;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

755.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "zero" pe pozitia
"1 vira"?
Maximizeaza

276 of 325

1. se inchid contactele K1 si K4;


2. se inchide contactul K4 si se deschide contactul K1;
3. se deschide contactul K1;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

756.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "zero" pe pozitia
"1 vira"?
Maximizeaza

1. se inchid contactele K1 si K4;


2. se inchide contactul K2 si se deschide contactul K1;
3. se inchide contactul K4 si se deschide contactul K1;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

277 of 325

757.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "zero" pe pozitia
"1 vira"?
Maximizeaza

1. se deschide contactul K1;


2. se inchide contactul K4 si se deschide contactul K1;
3. se inchide contactul K3 si se deschide contactul K1;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

758.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "1 vira" pe
pozitiile "2, 3, 4, 5 sau 6 vira"?
Maximizeaza

278 of 325

1. pe pozitia "2 Vira" se inchid contactele K3 si K4 si se deschide contactul K1;


2. pe pozitia "3 Vira" sunt inchise contactele K2 si K4 si se mai inchide contactul K5;
3. pe pozitia "4 Vira" se inchid contactele K3, K4, K5 si K6;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

759.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "1 vira" pe
pozitiile "2, 3, 4, 5 sau 6 vira"?
Maximizeaza

1. pe pozitia "5 Vira" se inchid contactele K2, K4, K5 si K6 si se mai inchide si contactul n
j
k
l
m
K7;
2. pe pozitia "4 Vira" se inchid contactele K3, K4, K5 si K6;
j
k
l
m
n
3. pe pozitia "2 Vira" se inchid contactele K3 si K4 si se deschide contactul K1;
j
k
l
m
n

279 of 325

760.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "1 vira" pe
pozitiile "2, 3, 4, 5 sau 6 vira"?
Maximizeaza

1. pe pozitia "2 Vira" se inchid contactele K3 si K4 si se deschide contactul K1;


2. pe pozitia "4 Vira" se inchid contactele K3, K4, K5 si K6;
3. pe pozitia " 6 Vira" se inchide contactul K8, se alimenteaza contactorul 4A care
scurtcircuiteaza ultima treapta a reostatului de pornire si reglaj;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

761.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "zero" pe pozitia
"1 fila"?
Maximizeaza

280 of 325

1. se deschide contactul K1 si se inchide contactul K2;


2. se inchide contactul K3 prin care se alimenteaza contactorul S care cupleaza la retea
infasurarea statorului si a franei electromagnetice;
3. se inchide contactul K4;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

762.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "zero" pe pozitia
"1 fila"?
Maximizeaza

1. se inchide contactul K4;


2. se deschide contactul K1 si se inchide contactul K2;
3. electromotorul porneste avand conectata in circuitul indusului intreaga valoare a

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

281 of 325
rezistentelor de pornire si reglaj;

763.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "zero" pe pozitia
"1 fila"?
Maximizeaza

1. se inchide contactul K3 si se deschide contactul K1;


2. se deschide contactul K1 si se inchide contactul K2;
3. se inchide contactul K4;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

764.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "1 fila" pe
pozitiile "2, 3, 4 sau 5 fila"?
Maximizeaza

282 of 325

1. pe pozitia "2 fila" este inchis contactul K3 si se inchide contactul K4;


j
k
l
m
n
2. pe pozitia 1 fila se scoate din circuitul rotorului releul de curent 1RA care va reactiona n
j
k
l
m
la socul de curent care apare in momentul scurtcircuitarii treptei respective de
rezistenta;
3. pe pozitia "5 Fila" se deschide si contactul K7 prin care se alimenteaza contactorul 3A n
j
k
l
m
si este scurtcircuitata treapta de rezistenta;

765.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "1 fila" pe
pozitiile "2, 3, 4 sau 5 fila"?
Maximizeaza

1. pe pozitia 2 fila se introduce in circuitul statorului releul de curent 1RA care va


reactiona la socul de curent care apare in momentul scurtcircuitarii treptei respective

j
k
l
m
n

283 of 325
de rezistenta;
2. pe pozitia "3 Fila" sunt inchise contactele K3 si K4 si se inchide si contactul K5;
3. pe pozitia "2 fila" este inchis contactul K8 si se inchide contactul K4;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

766.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - ce se
intampla la trecerea manetei controlerului de comanda de pozitia "1 fila" pe
pozitiile "2, 3, 4 sau 5 fila"?
Maximizeaza

1. pe pozitia "5 Fila" se deschide si contactul K8 prin care se alimenteaza contactorul 3A n


j
k
l
m
si este scurtcircuitata treapta de rezistenta;
2. pe pozitia "3 Fila" sunt inchise contactele K3 si K4 si se inchide si contactul K5;
j
k
l
m
n
3. pe pozitia "4 Fila" se inchide si contactul K6 prin care se alimenteaza contactorul 2A n
j
k
l
m
care-si inchide contactele principale 2A;

767.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - cum se
realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

284 of 325

1. protectia motorului la suprasarcini si scurtcircuite este asigurata cu ajutorul releelor


j
k
l
m
n
maximale RCC;
2. releul RCC actioneaza pentru protectia motorului in regim de contraconectare, adica la n
j
k
l
m
trecerea brusca de la pozitiile "Vira" la pozitiile "Fila";
3. separatorul de parghie SP asigura protectia circuitelor de comanda impotriva
j
k
l
m
n
tensiunilor mari;

768.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - cum se
realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. protectia motorului la scurtcircuite este asigurata cu ajutorul releelor maximale RCC;


2. separatorul de parghie SP asigura protectia circuitelor de comanda impotriva
tensiunilor mari;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

285 of 325
3. releul RU asigura protectia la tensiune minima;

j
k
l
m
n

769.In schema de mai jos - schema electrica de comanda cu relee si contactoare a


actionarii cabestanului de ancora cu motor asincron cu rotor bobinat - cum se
realizeaza protectia motorului electric si a instalatiei respective?
Maximizeaza

1. separatorul de parghie S asigura protectia circuitelor de comanda impotriva tensiunilor n


j
k
l
m
mari;
2. sigurantele S asigura protectia circuitelor de comanda impotriva scurtcircuitelor;
j
k
l
m
n
3. protectia motorului la suprasarcini este asigurata cu ajutorul releelor maximale RCC; n
j
k
l
m

770.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent continuu - ce se intampla la trecerea
manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile succesive "1, 2,
3, 4 vira"?
Maximizeaza

286 of 325

1. pe pozitia 1 se inchid contactele K2, K4, K5 si K9;


2. pe pozitia 2 se inchid contactele K2, K4, K5, K6 si K9;
3. pe pozitia 4 se inchide si contactul K8;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

771.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent continuu - ce se intampla la trecerea
manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile succesive "1, 2,
3, 4 vira"?
Maximizeaza

1. pe pozitia 2 se inchid contactele K2, K4, K5, K6 si K9;


2. pe pozitia 4 se inchide si contactul K8;
3. pe pozitia 3 se inchid contactele K2, K4, K5, K6, K7 si K9;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

287 of 325

772.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent continuu - ce se intampla la trecerea
manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile succesive "1, 2,
3, 4 vira"?
Maximizeaza

1. pe pozitia 4 este inchis K7 si se inchide si contactul K8;


2. pe pozitia 3 se inchid contactele K2, K4, K5, K6, K7 si K9;
3. pe pozitia 4 se inchid contactele K2, K4, K5, K6, K7,K8 si K9;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

773.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent continuu - ce se intampla la trecerea
manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile succesive "1, 2,
3, 4 fila"?
Maximizeaza

288 of 325

1. pe pozitia 1 se inchid contactele K1, K3, K5 si K9;


2. pe pozitia 2 se inchid contactele K1, K3, K5, K6 si K9;
3. pe pozitia 4 se inchide si contactul K8;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

774.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent continuu - ce se intampla la trecerea
manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile succesive "1, 2,
3, 4 fila"?
Maximizeaza

1. pe pozitia 2 se inchid contactele K1, K3, K5, K6 si K9;


2. pe pozitia 4 este inchis K7 si se inchide si contactul K8;
3. pe pozitia 3 se inchid contactele K1, K3, K5, K6, K7 si K9;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

289 of 325

775.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent continuu - ce se intampla la trecerea
manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile succesive "1, 2,
3, 4 fila"?
Maximizeaza

1. pe pozitia 4 se inchide si contactul K8;


2. pe pozitia 3 se inchid contactele K1, K3, K5, K6, K7 si K9;
3. pe pozitia 4 se inchid contactele K1, K3, K5, K6, K7,K8 si K9;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

776.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent alternativ - ce se intampla la
trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile
succesive "1, 2, 3, 4,5 fila"?

1. pe pozitia 1 se inchid contactele K1, K2, K4 si K6 si se deschide contactul K12;


2. pe pozitia 2 se deschid contactele K1, K2, K4, K6 si K7;
3. pe pozitia 5 se inchide si contactul K11;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

777.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent alternativ - ce se intampla la
trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile
succesive "1, 2, 3, 4,5 fila"?

290 of 325
1. pe pozitia 2 se deschid contactele K1, K2, K4, K6 si K7;
2. pe pozitia 5 se inchide si contactul K10;
3. pe pozitia 3 se deschid contactele K1, K2, K4, K6, K7 si K8;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

778.In schema de mai jos - schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de


ancora prin sistemul generator-motor in curent alternativ - ce se intampla la
trecerea manetei controlerului de comanda de pe pozitia "zero" pe pozitiile
succesive "1, 2, 3, 4,5 fila"?

1. pe pozitia 5 se inchide si contactul K10;


2. pe pozitia 3 se deschid contactele K1, K2, K4, K6, K7 si K8;
3. pe pozitia 4 se deschid contactele K1, K2, K3, K5, K7,K8 si K9;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

779.Cum se poate face comanda actionarii motoarelor electrice ale pompelor?


1. comanda manuala cu reostat de pornire;
2. comanda de la distanta cu ajutorul reostatului de pornire sau prin scheme de comanda
prin contactoare;
3. comanda automata prin intermediul pornitoarelor electrice;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

780.Cum se poate face actionarea motoarelor electrice ale pompelor?


1. comanda automata prin intermediul pornitoarelor magnetice;
2. comanda de la distanta cu ajutorul pornitoarelor magnetice sau prin scheme de
comanda prin contactoare;
3. comanda automata prin intermediul unui reostat de pornire;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

781.In schema de mai jos - schema de comanda cu releu manometric a unui motor
electric de c.a. pentru actionarea unei pompe sanitare - ce se intampla dupa
apasarea pe butonul de pornire manuala "BP"?

1. releul de pornire RP isi actioneaza contactele RP1, RP2 si RP3;


j
k
l
m
n
2. releul de tensiune RU, prin contactele sale, alimenteaza bobina contactorului de linie L n
j
k
l
m
care prin contactele sale L1 conecteaza la retea electromotorul care incepe sa se
roteasca;
3. se deschid contactele de blocare L2 care scurtcircuiteaza comutatorul K si L3 din
j
k
l
m
n

291 of 325
circuitul lampii LSV;

782.Cum se realizeaza trecerea de la comanda automata la comanda manuala si


invers pentru schema de mai jos - schema de comanda cu releu manometric a unui
motor de c.a. pentru actionarea unei pompe sanitare?

1. comanda manuala este cu comutatorul K deschis;


2. comanda automata este cu comutatorul K inchis;
3. comanda automata a electromotorului se realizeaza de catre releul de presiune RP,
comutatorul K fiind deschis;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

783.Cum se realizeaza trecerea de la comanda automata la comanda manuala si


invers pentru schema de mai jos - schema de comanda cu releu manometric a unui
motor de c.a. pentru actionarea unei pompe sanitare?

1. comanda automata este cu comutatorul K inchis;


j
k
l
m
n
2. comanda manuala a electromotorului se realizeaza prin apasarea pe butonul de pornire n
j
k
l
m
BP, comutatorul K fiind inchis;
3. releul RTe actioneaza comutatorul K pentru comanda manuala sau automata;
j
k
l
m
n

784.Cum se realizeaza trecerea de la comanda automata la comanda manuala si


invers pentru schema de mai jos - schema de comanda cu releu manometric a unui
motor de c.a. pentru actionarea unei pompe sanitare?

1. comanda automata a electromotorului se realizeaza de catre releul de presiune RP,


comutatorul K fiind deschis;
2. comanda automata este cu comutatorul K inchis;
3. releul RTe actioneaza comutatorul K pentru comanda manuala sau automata;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

785.In schema de mai jos - schema de comanda a motorului electric de c.a. pentru
actionarea unui ventilator - ce se intampla dupa apasarea pe butonul de pornire
manuala "BP"?

1. se declanseaza butonul BO;

j
k
l
m
n

292 of 325
2. se declanseaza butonul de oprire de avarie BA;
j
k
l
m
n
3. este alimentata bobina contactorului de linie L care-si inchide contactele sale L1 si L2; n
j
k
l
m

786.In schema de mai jos - schema de comanda a motorului electric de c.a. pentru
actionarea unui ventilator - ce se intampla dupa apasarea pe butonul de pornire
manuala "BP"?

1. se declanseaza butonul de oprire de avarie BA;


2. prin inchiderea contactului L2 se scurtcircuiteaza butonul de pornire BP;
3. se declanseaza butonul de oprire BO;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

787.In schema de mai jos - schema de comanda a motorului electric de c.a. pentru
actionarea unui ventilator - ce se intampla dupa apasarea pe butonul de pornire
manuala "BP"?

1. prin inchiderea contactelor L1 motorul incepe sa se roteasca o data cu ventola


ventilatorului antrenat;
2. se declanseaza butonul de oprire BO;
3. se declanseaza butonul de oprire de avarie BA;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

788.In schema de mai jos - schema de actionare a ventilatorului din instalatia de


ventilatie generala a navei si de aer conditionat - cum se realizeaza functionarea pe
automat a instalatiei in raport cu necesitatea reglarii temperaturii aerului?

1. prin conectarea intrerupatorului bipolar I pentru alimentarea elecrovalvulei si


j
k
l
m
n
introducerea in aspiratia ventilatorului a aerului cald sau rece, dupa nevoi;
2. bobina contactorului L actioneaza contactele sale L1 si L2 si motorul porneste;
j
k
l
m
n
3. este alimentata electrovalvula L care elibereaza aer cald sau rece din instalatiile anexa n
j
k
l
m
respective;

789.In schema de mai jos - schema de actionare a ventilatorului din instalatia de


ventilatie generala a navei si de aer conditionat - cum se realizeaza functionarea pe
automat a instalatiei in raport cu necesitatea reglarii temperaturii aerului?

293 of 325
1. bobina contactorului L actioneaza contactele sale L1 si L2 si motorul porneste;
j
k
l
m
n
2. punerea comutatorului pachet KP in pozitia "automat";
j
k
l
m
n
3. este alimentata electrovalvula L care elibereaza aer cald sau rece din instalatiile anexei n
j
k
l
m
respective;

790.In schema de mai jos - schema de actionare a ventilatorului din instalatia de


ventilatie generala a navei si de aer conditionat - cum se realizeaza functionarea pe
automat a instalatiei in raport cu necesitatea reglarii temperaturii aerului?

1. bobina contactorului L actioneaza contactele sale L1 si L2 si motorul se porneste;


j
k
l
m
n
2. este alimentata electrovalvula L care elibereaza aer cald sau rece din instalatiile anexei n
j
k
l
m
respective;
3. la scaderea temperaturii in compartimentul unde se gaseste emitatorul de impulsuri ET n
j
k
l
m
acesta inchide contactele sale ti alimenteaza bobina contactorului L;

791.In schema de mai jos - schema de comanda pentru actionarea electrica a


compresorului de aer - cum se realizeaza protectia motorului si a circuitului de
comanda ?

1. protectia maximala de curent este asigurata de releul RM;


2. protectia la supraturare a motorului este asigurata de releele de accelerare 1RA, 2RA,
3RA, 4Ra si 5RA;
3. protectia minimala de curent este asigurata de bobinele contactoarelor de linie 1L si
2L, care declanseaza si intrerup functionarea instalatiei cand curentul scade sub 0,7
Un;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

792.In schema de mai jos - schema de comanda pentru actionarea electrica a


compresorului de aer - cum se realizeaza protectia motorului si a circuitului de
comanda ?

1. protectia minimala de curent este asigurata de bobinele contactoarelor de linie 1L si


2L, care declanseaza si intrerup functionarea instalatiei cand curentul scade sub 0,7
Un;
2. protectia minimala de tensiune este asigurata de bobina contactorului de linie 1L;
3. protectia la supraturare a motorului este asigurata de releele de accelerare 1RA, 2RA,
3RA, 4Ra si 5RA;

j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

294 of 325

793.In schema alaturata - schema de comanda pentru actionarea electrica a


compresorului de aer - cum se realizeaza protectia motorului si a schemei?

1. protectia la supraturare a motorului este asigurata de releele de accelerare 1RA, 2RA,


3RA, 4Ra si 5RA;
2. protectia minimala de curent este asigurata de bobinele contactoarelor de linie 1L si
2L, care declanseaza si intrerup functionarea instalatiei cand curentul scade sub 0,7
Un;
3. protectia minimala de tensiune este asigurata de bobina contactorului de linie 2L;

1. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
2. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
3. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
4. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
5. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
6. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
7. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
8. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
9. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
10. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
11. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
12. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
13. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
14. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
15. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
16. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
17. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
18. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n

295 of 325
19. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
20. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
21. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
22. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
23. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
24. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
25. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
26. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
27. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
28. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
29. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
30. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
31. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
32. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
33. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
34. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
35. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
36. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
37. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
38. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
39. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
40. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
41. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
42. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
43. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

296 of 325
44. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
45. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
46. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
47. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
48. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
49. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
50. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
51. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
52. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
53. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
54. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
55. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
56. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
57. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
58. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
59. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
60. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
61. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
62. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
63. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
64. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
65. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
66. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
67. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
68. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

297 of 325
69. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
70. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
71. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
72. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
73. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
74. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
75. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
76. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
77. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
78. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
79. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
80. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
81. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
82. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
83. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
84. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
85. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
86. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
87. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
88. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
89. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
90. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
91. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
92. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
93. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m

298 of 325
94. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
95. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
96. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
97. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
98. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
99. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
100. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
101. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
102. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
103. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
104. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
105. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
106. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
107. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
108. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
109. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
110. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
111. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
112. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
113. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
114. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
115. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
116. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
117. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
118. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

299 of 325
119. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
120. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
121. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
122. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
123. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
124. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
125. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
126. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
127. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
128. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
129. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
130. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
131. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
132. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
133. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
134. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
135. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
136. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
137. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
138. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
139. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
140. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
141. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
142. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
143. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

300 of 325
144. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
145. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
146. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
147. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
148. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
149. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
150. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
151. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
152. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
153. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
154. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
155. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
156. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
157. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
158. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
159. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
160. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
161. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
162. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
163. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
164. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
165. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
166. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
167. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
168. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

301 of 325
169. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
170. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
171. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
172. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
173. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
174. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
175. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
176. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
177. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
178. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
179. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
180. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
181. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
182. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
183. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
184. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
185. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
186. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
187. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
188. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
189. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
190. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
191. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
192. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
193. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

302 of 325
194. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
195. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
196. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
197. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
198. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
199. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
200. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
201. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
202. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
203. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
204. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
205. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
206. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
207. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
208. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
209. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
210. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
211. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
212. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
213. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
214. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
215. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
216. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
217. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
218. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

303 of 325
219. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
220. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
221. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
222. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
223. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
224. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
225. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
226. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
227. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
228. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
229. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
230. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
231. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
232. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
233. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
234. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
235. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
236. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
237. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
238. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
239. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
240. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
241. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
242. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
243. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

304 of 325
244. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
245. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
246. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
247. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
248. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
249. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
250. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
251. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
252. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
253. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
254. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
255. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
256. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
257. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
258. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
259. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
260. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
261. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
262. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
263. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
264. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
265. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
266. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
267. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
268. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

305 of 325
269. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
270. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
271. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
272. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
273. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
274. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
275. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
276. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
277. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
278. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
279. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
280. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
281. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
282. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
283. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
284. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
285. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
286. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
287. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
288. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
289. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
290. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
291. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
292. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
293. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

306 of 325
294. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
295. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
296. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
297. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
298. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
299. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
300. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
301. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
302. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
303. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
304. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
305. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
306. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
307. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
308. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
309. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
310. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
311. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
312. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
313. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
314. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
315. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
316. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
317. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
318. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

307 of 325
319. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
320. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
321. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
322. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
323. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
324. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
325. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
326. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
327. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
328. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
329. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
330. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
331. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
332. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
333. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
334. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
335. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
336. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
337. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
338. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
339. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
340. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
341. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
342. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
343. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

308 of 325
344. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
345. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
346. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
347. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
348. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
349. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
350. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
351. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
352. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
353. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
354. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
355. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
356. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
357. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
358. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
359. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
360. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
361. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
362. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
363. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
364. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
365. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
366. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
367. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
368. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

309 of 325
369. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
370. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
371. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
372. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
373. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
374. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
375. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
376. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
377. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
378. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
379. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
380. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
381. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
382. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
383. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
384. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
385. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
386. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
387. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
388. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
389. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
390. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
391. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
392. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
393. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

310 of 325
394. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
395. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
396. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
397. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
398. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
399. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
400. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
401. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
402. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
403. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
404. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
405. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
406. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
407. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
408. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
409. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
410. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
411. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
412. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
413. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
414. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
415. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
416. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
417. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
418. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

311 of 325
419. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
420. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
421. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
422. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
423. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
424. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
425. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
426. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
427. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
428. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
429. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
430. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
431. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
432. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
433. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
434. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
435. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
436. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
437. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
438. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
439. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
440. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
441. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
442. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
443. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

312 of 325
444. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
445. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
446. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
447. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
448. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
449. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
450. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
451. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
452. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
453. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
454. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
455. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
456. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
457. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
458. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
459. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
460. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
461. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
462. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
463. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
464. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
465. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
466. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
467. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
468. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

313 of 325
469. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
470. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
471. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
472. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
473. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
474. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
475. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
476. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
477. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
478. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
479. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
480. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
481. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
482. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
483. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
484. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
485. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
486. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
487. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
488. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
489. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
490. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
491. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
492. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
493. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

314 of 325
494. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
495. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
496. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
497. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
498. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
499. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
500. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
501. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
502. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
503. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
504. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
505. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
506. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
507. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
508. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
509. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
510. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
511. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
512. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
513. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
514. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
515. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
516. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
517. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
518. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

315 of 325
519. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
520. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
521. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
522. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
523. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
524. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
525. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
526. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
527. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
528. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
529. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
530. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
531. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
532. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
533. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
534. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
535. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
536. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
537. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
538. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
539. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
540. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
541. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
542. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
543. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

316 of 325
544. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
545. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
546. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
547. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
548. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
549. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
550. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
551. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
552. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
553. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
554. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
555. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
556. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
557. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
558. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
559. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
560. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
561. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
562. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
563. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
564. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
565. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
566. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
567. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
568. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

317 of 325
569. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
570. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
571. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
572. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
573. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
574. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
575. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
576. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
577. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
578. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
579. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
580. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
581. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
582. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
583. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
584. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
585. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
586. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
587. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
588. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
589. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
590. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
591. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
592. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
593. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

318 of 325
594. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
595. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
596. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
597. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
598. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
599. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
600. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
601. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
602. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
603. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
604. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
605. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
606. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
607. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
608. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
609. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
610. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
611. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
612. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
613. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
614. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
615. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
616. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
617. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
618. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

319 of 325
619. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
620. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
621. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
622. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
623. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
624. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
625. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
626. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
627. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
628. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
629. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
630. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
631. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
632. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
633. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
634. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
635. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
636. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
637. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
638. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
639. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
640. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
641. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
642. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
643. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

320 of 325
644. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
645. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
646. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
647. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
648. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
649. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
650. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
651. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
652. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
653. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
654. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
655. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
656. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
657. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
658. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
659. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
660. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
661. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
662. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
663. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
664. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
665. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
666. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
667. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
668. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m

321 of 325
669. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
670. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
671. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
672. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
673. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
674. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
675. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
676. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
677. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
678. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
679. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
680. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
681. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
682. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
683. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
684. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
685. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
686. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
687. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
688. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
689. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
690. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
691. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
692. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
693. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

322 of 325
694. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
695. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
696. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
697. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
698. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
699. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
700. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
701. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
702. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
703. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
704. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
705. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
706. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
707. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
708. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
709. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
710. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
711. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
712. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
713. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
714. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
715. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
716. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
717. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
718. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m

323 of 325
719. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
720. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
721. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
722. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
723. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
724. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
725. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
726. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
727. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
728. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
729. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
730. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
731. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
732. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
733. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
734. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
735. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
736. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
737. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
738. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
739. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
740. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
741. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
742. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
743. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

324 of 325
744. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
745. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
746. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
747. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
748. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
749. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
750. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
751. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
752. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
753. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
754. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
755. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
756. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
757. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
758. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
759. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
760. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
761. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
762. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
763. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
764. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
765. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
766. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
767. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
768. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

325 of 325
769. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
770. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
771. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
772. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
773. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
774. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
775. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
776. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
777. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
778. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
779. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
780. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
781. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
782. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
783. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
784. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
785. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
786. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
787. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
788. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
789. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
790. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
791. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
792. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
793. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

S-ar putea să vă placă și

  • 1542803625-Unitatea 5
    1542803625-Unitatea 5
    Document10 pagini
    1542803625-Unitatea 5
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 1542803639-Unitatea 7
    1542803639-Unitatea 7
    Document18 pagini
    1542803639-Unitatea 7
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 1542803603-Unitatea 2
    1542803603-Unitatea 2
    Document19 pagini
    1542803603-Unitatea 2
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 1542803611-Unitatea 3
    1542803611-Unitatea 3
    Document22 pagini
    1542803611-Unitatea 3
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 1542803632-Unitatea 6
    1542803632-Unitatea 6
    Document10 pagini
    1542803632-Unitatea 6
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 1542803618-Unitatea 4
    1542803618-Unitatea 4
    Document26 pagini
    1542803618-Unitatea 4
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 1542803593-Unitatea 1
    1542803593-Unitatea 1
    Document22 pagini
    1542803593-Unitatea 1
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 1550489087-Curs CCA - AR 3-4
    1550489087-Curs CCA - AR 3-4
    Document146 pagini
    1550489087-Curs CCA - AR 3-4
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • PDF
    PDF
    Document36 pagini
    PDF
    Radu Profiroiu
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3
    Curs 3
    Document29 pagini
    Curs 3
    Cosmin Gîrleanu
    100% (1)
  • PDF
    PDF
    Document36 pagini
    PDF
    Radu Profiroiu
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2
    Curs 2
    Document31 pagini
    Curs 2
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1
    Curs 1
    Document19 pagini
    Curs 1
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 22-Me Ieb PDF
    22-Me Ieb PDF
    Document189 pagini
    22-Me Ieb PDF
    Cosmin Gîrleanu
    Încă nu există evaluări
  • 16 Maen
    16 Maen
    Document220 pagini
    16 Maen
    Nadgob Uems
    Încă nu există evaluări