Unitatea nr.

UTILIZAREA BIOALCOOLILOR ÎN
MOTOARELE DIESEL
Alcoolii sunt folositi drept combustibili în
motorul diesel în special pentru obtinerea de
emisii reduse de fum (particule materiale PM)
şi oxizi de azot NOx.

Datorită capacitătii ridicate de a produce smog

(etanolul) şi emisiiior mari de acetaldehidă şi
formaldehidă (metanolul) aceşti combustibili
sunt considerati ca producători de gaze cu
efect de seră în proportie mai mare ca
motorina (cu 20% metanolul şi 50% etanolul).

Din punct de vedere al contaminării apei şi

solului alcoolii sunt toxici deoarece sunt
solubili în apă.
 Utilizarea alcoolilor/ BIOALCOOLILOR în stare pură în motorul diesel de
constructie conventională presupune depășirea unor dificultăți legate de întârzierea
mare la aprindere.

Pentru a compensa scăderea temperaturii în camera de ardere datorită

vaporizării alcoolului (alcoolii au o căldură de vaporizare ridicată comparativ cu
motorina, tab.1) - scădere ce ar mări întarzierea la autoaprindere – sunt necesare
rapoarte de comprimare ridicate (după unele estimări raportul de comprimare ar
trebui să aibă valori peste 25).

Datorită capacității lor extrem de mici de autoaprindere (temp. de

autoaprindere mare și cifra cetanică foarte mică comparativ cu motorina, tab 1),
alcoolii nu pot fi folosiți în motorul cu aprindere prin comprimare fără a lua măsuri
suplimentare.

Metodele folosite pentru a asigura o funcționare corespunzătoare a

motorului diesel alimentat cu alcooli se împart în două mari categorii:

 Metode care înlocuiesc total motorina

 Metode care înlocuiesc parțial motorina

 Metode care înlocuiesc total motorina:

 Metoda aprinderii comandate prin care unui motor diesel i se atașează un sistem
de aprindere cu bujii ca la motorul cu aprindere prin scânteie;

 Metoda recirculării parțiale de gaze calde de evacuare prin care se recirculă o

cantitate de gaze calde de evacuare în admisia motorului pentru a asigura
creșterea temperaturii încărcăturii proaspete în momentul injecției alcoolului;

 Metoda injecţiei directe în care alcoolul injectat direct în cilindrul

motorului este aditivat cu un promotor de aprindere.

 Metode care înlocuiesc parțial motorina:

 Metoda amestecurilor prin care motorina este amestecată cu o cantitate

de alcool, amestecul astfel obținut fiind injectat în cilindrul motorului;

 Metoda diesel-carburator la care alcoolul este trimis în admisia

motorului printr-un carburator, amestecul alcool-aer fiind aprins de
motorina iniectată prin sistemul de injecție clasic al motorului (adaptarea
procedeului diesel-gaz);
Metoda sensibilizării aerului aspirat prin care se introduce un pilot de motorină în admisie
(procedeele fumigării sau Vigom) care să asigure aprinderea amestecului alcool-
aer rezultat în urma injecției alcoolului;
Metoda dublei injecții prin care se injectează separat alcoolul și motorina, aceasta din
urmă având rolul de autoaprindere (joacă rolul unui pilot de aprindere).

Metoda aprinderii comandate a fost aplicată de

firma MAN în anul 1973 la motorul răcit cu aer L
9204 FM la care s-a ataşat o bujie amplasată în
partea opusă injectorului de metanol, în
vecinătatea peretelui camerei de ardere, fig.2.

Metanolul este injectat prin singurul orificiu al

Fig.2 Camera de ardere a motorului L 9204 FM
alimentat cu metanol după procedeul aptinderii
comandate: motor cu injecție directă pe perete, răcit
cu aer, S/D=100/92 mm, ε=16
pulverizatorului în cantitate predominantă pe
peretele camerei de ardere. Aici, ajutat de vârtejul
intens al aerului de admisie, va fi extins sub forma
unui film subțire pe peretele camerei de ardere,
film care se va vaporiza datorită temperaturii
pistonului. Vaporii de metanol se vor amesteca cu
aerul și vor începe primele reacții de transformare
chimică.
Amestecul inflamabil va fi aprins de scânteia de la bujie la momentul potrivit.

Motorul functionează cu raportul de comprimare 16, şi cu reglarea calitativă a

amestecului, întotdeauna fiind în zona bujiei un amestec inflamabil (bujia este plasată
cu electrozii în câmpul filmului de metanol).

Pentru a se asigura debitul de metanol necesar puterii maxime a motorului, secțiunile

transversale ale pistonului, pompei de injecție şi orificiilor injectorului se vor modifica
ținând seama de puterea calorică inferioară a metanolului comparativ cu motorina, tab.1.

Acest motor a avut o ținută de serviciu foarte bună cu un randament superior

alimentării cu motorină, arderea desfăşurandu-se foarte stabil şi liniştit la orice regim de
functionare (viteza de creştere a presiunii s-a situat sub 5 bar/°RAC (grade rotație arbore
cotit – 180 grade la o cursă completă – PMI -PMS). Presiunea medie obtinută a fost cu
10% mai mare şi a fost limitată de temperatura ridicată a pieselor motorului.

Pornirea la rece la o temperatură de -20°C s-a făcut fără nici o dificultate.

 Metoda recirculării parţiale de gaze calde de evacuare a apărut ca o posibilitate de
ardere a alcoolilor în motorul diesel fără a apela la aditivi pentru imbunătătirea
calităților de aprindere ale acestora.

Preîncălzirea aerului aspirat realizat pe această cale este un .mijloc evident de

creştere a temperaturii la sfarşitul comprimării şi de micşorare, în acest fel, a
intarzierii la autoaprindere, cu asigurarea unei aprinderi certe.

La această metodă are loc schimbul de căldură prin amestecare, fapt foarte
avantajos intrucat nu necesită dispozitive complexe cum ar fi schimbătoarele de
căldură.
Metoda a fost aplicată experimental la un motor de tractor MAN-M.

Pentru pornire se foloseşte un al doilea combustibil motorina, instalatia de

alimentare fiind prevăzută cu un dispozitiv manual de comutare.

Din cauza complicației constructive a instalației de alimentare metoda nu s-a

răspândit.
Metoda injecţiei directe a alcoolului în motorul diesel presupune aditivarea lui cu un
promotor de aprindere. 0 echipă de cercetători a folosit polietilenglicolul PEG ca aditiv
pentru etanolul ce alimentează două tipuri de motoare Volvo: unul de autocamion
TD73 (Vt=6,7t), celălalt de autobuz AH10A245 (Vt=9,6t).

Pentru a asigura condiţii bune de aprindere s-a mărit raportul de comprimare al

motoarelor de la ε=20 la ε=22. Având în vedere vâscozitatea mai mică faţă de
motorină există riscul ca jetul de etanol să ajungă pe peretele camerei de ardere.
Cercetările au arătat că la turaţii mici şi sarcini de peste 70% această posibilitate este
foarte mare.
Pentru a evita o astfel de situație se procedează la retragerea injectorului faţă de capul
pistonului, măsură care micşorează şi emisia de CO.

Un alt aditiv încercat de cercetători a fost dietileterul DEE (în proporție de 60% DEE). Se
constată însă că este necesară o cantitate mare de aditiv DEE pentru a asigura o
funcționare corespunzătoare motorului diesel, comparativ cu PEG.
Prin folosirea a 7% PEG ca aditiv, la testarea motorului autocamionului TD73 s-au
constatat emisii standard destul de ridicate de CO şi HC, precum şi emisii specifice
formaldehidă, acetaldehidă, etanol (metanol nu s-a depistat), tab.2.

Tabelul 2-- Emisiile motorului de autocamion Volvo TD 73 alimentat cu etanol + 7% PEG

La folosirea metanolului în motorul diesel prin metoda injectiei directe folosind un
promotor de aprindere, comparativ cu motorina, emisia de fum este extrem de mică.
Şi emisiile de NOx și CO sunt mai scăzute; în schimb emisia de HC este deosebit de mare
(de 2,4 ori, fig.7); ea se poate micșora foarte mult folosind un catalizator de oxidare,
dar, pentru aceleași condiții de încercare, rămâne superioară funcționării cu motorină,
fig.7.

Fig.7 – Emisiile de fum, NOx, HC și CO în cazul alimentării motorului diesel

cu metanol sau motorină
 O altă posibilitate de a arde alcoolul injectat direct în cilindrul
motorului diesel o constituie introducerea în conducta de admisie a unui
promotor de aprindere -- adică aplicarea metodei fumigării, fig.8.

Fig.8 -- Schema motorului alimentat cu etanol

prin fumigarea DME sau DEE
Metoda amestecurilor a fost aplicată Ia început ca o replică la folosirea
metanoIului în motorul cu aprindere prin scânteie.

La motorul cu aprindere prin scânteie s-a folosit un amestec metanol/benzină în care

proportia de metanol era de 15% (așa numitul amestec M15) pentru reducerea
aditivilor pentru creșterea cifrei octanice, intrucât metanolul asigura amestecului o
cifră octanică corespunzătoare).

Întrucât alcoolii sunt puțin miscibili cu motorina se apelează la agenţi de amestecare,

proporția acestora diferind în functie de alcoolul folosit:
15% în cazul metanolului și 5% în cazul etanolului.

Prin folosirea unor astfel de amestecuri performanțele energetice ale motorului –

- puterea și consumul specific energetic – s-au îmbunătățit, iar

- emisia de fum a scăzut, fig.9.

În testele făcute pe un motor diesel cu injectie directă pe perete cu admisie normală D
2156 HMN8 se constată o creştere a întârzierii la autoaprindere cu cca.10% la folosirea
unei proporții de metanol de 42%.
Mărirea întârzierii la autoaprindere este cauzată de micşorarea cifrei cetanice CC a
amestecurilor motorină­ - metanol, fig.11.

Unii cercetători plecând de la constatarea că n-

butanolul este miscibil cu motorina fără
necesitatea unui agent de amestecare, au preparat
un amestec format din 30% motorină și 70% n- CC
butanol cu care au alimentat un motor MWM cu
antecameră.

Pentru a micșora întârzierea la autoaprindere mai

mare decât în cazul motorinei, datorită CC reduse
(CC< 23), au înlocuit antecamera clasică din oțel cu
0 10 20 30 40
una din material ceramic.
Metanol % vol

Prin folosirea amestecului 30% motorină – 70% n- Fig. 11 – Cifra cetanică CC a amestecurilor
butanol emisiile de fum, particule și NOx sunt mai motorină - metanol
mici decât în cazul folosirii motorinei, antecamera
din material ceramic dovedindu-se mai eficientă.
În cadrul metodei diesel – carburator D-M alcoolul este introdus în aspirație prin
intermediul unui carburator, iar motorina, care servește pentru aprindere, este injectată
direct în cilindrul motorului, fig.13.

Fig.13 - Schema de
alimentare cu metanol
după rnetoda D-M a
motorului cu injecţie directă
în volum D 115; S/D=110/95
mm, i=3, Pe=30 kW/2400
rpm, ε=17

Prezența metanolului în cilindrul motorului diesel încă din faza de admisie determină, prin
vaporizare , scăderea pronunțată a temperaturii în momentul injecției motorinei, ceea ce
determină o creștere a perioadei de întîrziere la autoaprindere τaa. În această perioadă
mărită a τaa o cantitate sporită de motorină se pregătește pentru aprindere, astfel că în
momentul aprinderii flacăra se va răspândi cu precădere peste amestecul complex
preformat metanol-aer-motorină, viteza de creștere a presiunii acuzând valori cu atât
mai ridicate cu cât cantitatea de metanol prezentă în cilindru este mai mare, ceea ce va
amplifica zgomotul de ardere și zgomotul global produs de motorul diesel.
Pentru a reduce acest fenomen se limitează cantitatea de metanol trimisă în cilindrul
motorului prin carburație la valori la care zgomotul produs de motor să fie acceptabil. Din
acest motiv și cantitatea de motorină se limitează, în experimentele făcute pe motorul
diesel cu injecție directă în volum după procedeul D-M, la maxim 50% din doza maximă pe
ciclu.

Recurgând la încălzirea încărcăturii proaspete (încălzirea metanolului, încălzirea aerului

aspirat, încălzirea colectorului de admisie sau recircularea de gaze calde de evacuare) se
diminuează într-o anumită măsură efectul de răcire provocat de vaporizarea metanolului,
permițând mărirea cantității de metanol tolerate cu consecințe favorabile pentru putere și
randament. Cu toate aceste mersul dur al motorului nu poate fi eliminat.

În cadrul metodei dublei injecții atât motorina cât și alcoolul sunt injectate
direct în cilindrul motorului, motorina constituind sursa de aprindere. Sistemul de
alimentare al motorului este prevăzut cu două circuite separate, unul pentru motorină,
celălalt pentru alcool, fiecare fiind prevăzut cu un rezervor de combustibil, pompă de
alimentare, filtre de combustibil, pompă de injecție, injectoare.

Metoda a fost aplicată de firma Volvo pe un motor cu 6 cilindri în linie. Fiecare cilindru
este prevăzut cu două injectoare, unul pentru injecția alcoolului (trimis sub presiune de o
pompă de injecție în linie), celălalt pentru injecția motorinei (motorina este furnizată sub
presiune de o pompă de injecție rotativă), fig. 17.
Prin folosirea metanolului emisia de fum scade substanțial, temperatura gazelor de
evacuare înaintea turbinei este mai mică, iar emisia de hidrocarburi este mai scăzută sau
aceeași ca în cazul utilizării motorinei la orice sarcină a motorului. Și în cazul acestui
procedeu se constată o ardere mai rapidă a amestecului carburant ceea ce conduce la o
presiune maximă mai mare și la un randament efectiv superior funcționării cu motorină.

Efecte asemănătoare au fost obținute pe același tip de motor folosind etanolul

în locul metanolului.

Întrucât alcoolii au proprietăți de ungere scăzute, pentru a micșora uzura

echipamentului de injecție, aceștia se aditivează cu ulei de ricin (1...5%).
Metoda dublei injecții a fost experimentată și folosind pompe de injecție diferite pentru
cei doi combustibili dar un singur injector prevăzut cu două canale separate, unul
pentru metanol, celălalt pentru motorină, fig.18. Prin aplicarea acestei metode
procentul de metanol s-a modificat de la 47% la sarcină totală până la 80% la sarcina de
25% fără să apară mersul dur ca în cazul carburației.