Sunteți pe pagina 1din 4

Fata mosului cea cuminte

Petre Ispirescu

Povestitorul: A fost odata ca niciodata. Afost odata un om batran, care avea o fata mare, de se duse
vestea in lume de vrednicia ei. Unchiasul se casatori de a doua oara cu o baba, care avea si ea o fata mare.
Baba insa punea pe fata unchiasului la toate greutatile casei, iara fata ei se clocise de sedere.
Fata mosului: Cum, tatuca,? Dupa ce ca toata ziulica, catu-i de mare, torc, tes, fac paine , matur si
scutur fara sa zic nici pas, tot pe mine ma paraste la mata si ma ocaraste, iar surorii mele vitrege, fata ei, ii
pune mereu parte, macar ca nu face nimic din zori pana-n seara?!...
Mosul: Deh, fata mea, in toata ziulica mama asta vitrega a ta se cearta cu mine din te miri ce si mai
ales nu stiu de ce nu te sufera si ma pune sa te gonesc de la casa mea
Fata mosului: Pai, daca nu poti face nimic, sa plec in lume, tatuca, si poate-o sa-mi gasesc norocul. Te
las cu scorpia in casa si poate o sa fii mai fericit
Mosul: Nu, fata mea, dar spune si tu, ce sa fac?!...
Fata mosului: Te las cu bine, tatuca. Oi porni unde oi vedea cu ochii si dac-o fi sa ma-ntorc, sa ne
revedem sanatosi.
Mosul: Mergi cu bine, copila mea, si bunatatea ta sa-ti poarte pasii.
(fata pleaca)
Baba(venind): Daca nu-ti vei duce fata de aici, paine si cu sare pe un taler cu mine nu mai mananci.
Mosul: Pune si mananca linistita, ca fata mea a plecat in lume.
Baba: A plecat? Slava domnului! Fata mamii, ia vino tu sa petrecem de bucurie , c-am scapat de lenesa
si mangosita de fata a mosului
Fata babaei: (voce din culise) De ce ma trezesti , mamuca? Sunt obosita si mi-i somn!
Baba: Asa? Apai dormi de-acum linistita, ca fata mosului s-o dus. Somn usor, fata mea. Si tu mosule,
ce stai? Hai, la treaba! Du-te, nu mai sta, ca-mi trezesti fata din somn. Pleaca sa aduci lemne pentru foc, ca
se sting taciunii in vatra.
Mosul: Ma duc, ma duc, duce-m-as si m-as tot duce dupa fata mea.Ce-o fi facand ea acum? (iese)
Povestitorul: Si fata mosului mergea, mergea si de ajuns nu mai ajunse;dara in drumul ei intalni o
gradina paraginita, care o striga, zicandu-i:
Gradina: Fata mare, fata mare, vino de-mi curata pomii ce mi-au mai ramas, de omizi. Te rog!
Fata mosului: Vai ce de omizi! Ia sa le distrug eu, ca altfel pomii nu mai rodesc.(lucreaza)
Gradina: Iti multumesc, fata mare , si cand te-oi intoarce, ti-oi da poame coapte sa mananci!
Fata mosului: Ramai cu bine, gradina frumoasa.
Gradina: Si tu mergi cu bine , fata harnica, si sa te intorci sanatoasa.

Povestitorul: Mai incolo, dete peste un put, care-i striga


Putul: Fata mare, fata mare, vino de ma sleieste.
Fata mosului: Poftim?
Putul: Scoate-mi apa statuta din fantana , spre a o curati, sa fie buna de baut.
Fata mosului: Indata, fantana draga (lucreaza) O sa ai o apa curata si rece, ca toti trecatorii vor
bea din tine .
Putul: Iti multumesc, fata mare, fata buna si harnica si eu ti-oi da apa rece ,sa te racoresti, cand te-oi
intoarce!
Povestitorul: Ei, fata, dupa ce slei putul, pleca inainte. Merse ce merse pana ce dete peste un cuptor,
care striga si acesta
Cuptorul: Fata mare, fata mare, vino de ma lipeste si ma sterge de cenusa ca ma inabus
Fata mosului: Stai, cuptor frumos si cald, sa te lipesc : san u scoti fum si sa te sterg de cenusa sa poti
rasufla usurat.(fata il curata)
Cuptorul: Iti multumesc, iti multumesc, fata frumoasa si harnica, si cand te-oi intoarce , iti voi da
azima calda!
Povestitorul: Dupa ce termina si trebusoara asta, fata isi cauta de drumMai merse nitel si dete
peste o cascioara si batu la poarta.
Mama Vinerea: (voce) Cine e acolo? Daca e om bun, sa intre, daca nu, sa nu vie; caci am o catelusa
cu dintii de fier si cu masele de otel , si-l face mici farame.
Fata mosului: Om bun!...(intra) Nu cumva aveti trebuinta de o slujnica?
Mama Vinerea: (venind)Hai, vino, ce-ai ramas acolo? De cand te astept, ca am trebuinta de
asemenea fata.
Fata mosului: Si ce am de facut?
Mama Vinerea: Mai intai, dimineata sa dai de mancare puilor ce-i am in curte: serpi, nevastuici,
ciuhurezi, soparle, naparlici si gusteri. Insa mancarea sa fie nici calda, nici rece. Eu plec , ca am treaba.
(iese si revine) Apoi sa te scuturi si sa deretici prin casa.(iese)
Fata mosului: Bine, mama Vinerea. Pui, pui, pui. Hai puisorilor la masa!
Povestitorul:Cand veni acasa, mama Vinerea intreba pe puii ei dragi-balauri si alte asemenea
lighioane- cum le-a dat fata mancarea si toti raspunsera ca nici nu au bagat de seama daca a lipsit ea de
acasa, asa de bine au fost cautati.
Mama Vinerea:Fata mea, ia vino! Sa stii ca sunt multumita de tine. Mi-ai ingrijit bine puisorii, ai
asezat bine toate lucrurile , la locul lor in casa
Fata mosului: Maica Vinerea, mi s-a facut dor de parinti, fa bine si-mi da voie sa ma duc.
Mama Vinerea: Du-te, fata mea, dara mai intai cauta-mi in cap si vezi ca o sa curga o apa pe
dinaintea casei si o sa aduca fel de fel de cutii, de tronuri si de lazi,; pe care din ele iti vei allege, aceea sa
fie simbria ta.

Fata mosului: Pai daca voi lua o lada din alea frumoase, slujba mea nu face atata. Uite, iau cutia
asta mica si necioplita. Maica Vinerea, iaca, mi-am ales lucru pe cat face munca mea.
Mama Vinerea: Ia-l fata mea, daca n-ai voit sa-ti alegi altceva mai frumos si du-te sanatoasa.
Povestitorul: Si fata unchiasului isi lua ziua buna , apoi cutia la subsuoara si intorcandu-se pe la
cuptor, capata o azima calda si trecand pe la put, bau apa rece de se racori; iar cand ajunse la gradina,
manca poame coapte si merse pana ajunse acasa!...
Fata mosului: Tata, taticutule!
Mosul: Fata mea, fetita tatii! Sunt zdrobit la inima de mahnire.
Fata mosului: Nu mai fi trist, tatuca. M-am intors. Am slujjit la mama Vinerea si uite ce mi-a dat
drept simbrie. Desfa-o!
Mosul: (desfacand cutia)Dar ce vad?! Margaritare?!...
Baba si fata ei (tragand cu ochiul) Margaritare?!...
Mosul: Pietre nestemate
Baba si fata ei: Pietre nestemate?!...
Mosul: Margele, ie numai borangic, cu fluturi de aur si catrinte de matase Fata mea, inseamna ca
ai fost cuminte si harnica. Imi creste inima de bucurie.
Baba(fetei sale) Ai vazut? Du-te si tu si adu ce a adus fata unchiasului. Hai , nu te mai codi , pleaca
si sa te intorci repede.
Povestitorul: Si fata babei se duse si ajunse la gradina care o chema.
Gradina: Fata frumoasa, fii buna si curata-ma de omizi si cand te-i intoarce, ti-oi dqa poame coapte
sa mananci.
Fata babei: De omizi? Da ce, nebuna sunt eu sa-mi zgarai mainile pentru tine?
Putul: Fata mare, fata mare , vino de ma sleieste, ca ti-oi da apa rece sa te racoresti, cand te-oi
intoarce
Fata babei: Da ce, am mancat laur ca sa ma ostenesc eu cu tine pana sa te sleiesc?
Cuptorul: Fata mare, fata mare,vino de ma lipeste si ma sterge de cenusa si cand te-i intoarce , iti
void a azima calda!
Fata babei; Da ce-am vazut ca sa-mi murdaresc eu manusitele si sa ma var prin tine ?
Povestitorul: Si pleca inainte , pana ce ajunse si ea tot la mama Vinerea, unde batu la poarta.
Mama Vinerea: (voce) Cine e acolo? Daca e om bun sa intre, daca nu , sa nu vie; caci am o
catelusa cu dintii de fier si cu masele de otel , si-l face mici farame.
Fata babei: Om bun. Vreau sa slujesc la tine. Ce-am de facut?
Mama Vinerea: Dimineata eu plec dupa treburi. Tu ai sa dai de mancare puilor ce-I am prin
curte, insa mancarea sa fie nici calda , nici rece, apoi sa scuturi sis a deretici prin casa.

Fata babei: Bine, pleaca tu la treaba, ca am eu grija..(pleca mama Vinerea) Pui, pui, pui, hai
puilor ca fierbe mancarea.(apar balauri, serpi, nevastiuci, ciuhurezi si toate celelalte dihanii) Aoleou,
mama!( fata fuge, se urca pe ceva sus; animalele ridica gaturile spre ea si apoi incep sa lesine de foame ca
mancarea de care se ating e fierbinte)
Mama Vinerea: (vine)Ce-I cu voi, copiii mei, sunteti lesinati? Ia sa va dea mama mancare
Serpii: Ne-a oparit gaturile
Balaurii: Murim de foame!
Nevastiucile: N-a avut grija deloc de noi.
Mama Vinerea: Ce lenesa-I fata asta! Si-n casa a lasat o harababura de nu-i va mai da nimeni de
capatai .
Fata babei: Maica Vinere, mi s-a facut dor de casa si de parinti, da-mi dreptul ce mi se cuvine si
lasa-ma sa ma duc acasa.
Mama Vinerea: Du-te fata mea, dara mai asteapta nitelus, ca o sa treaca o apa pe dinaintea casei ,
aducand tot felul de lucruri; pe care ti-o placea ca sa-l iei, alege-l. Iara pana atunci sa-mi cauti in cap.
Fata babei: Ce sa te mai caut in cap. Uite , iau lada asta ca-i mare si frumoasa si plec.
Mama Vinerea : Deoarece ti-ai ales asta lada, ia-o! Dara san u o deschizi pana acasa sic and o vei
deschide sa fii numai cu muma-ta singura in casa, ca sa nu vada nimeni ce e intr-insa.
Fata babei: Bine, bine, las ca vedem noi acasa. Am plecat si numa mai tine de vorba.
Povestitorul: Fata lua grabita lada si pleca. Cand se intoarse pe la cuptor, vazu azime calde, se
cerca sa ia dar nu putu. Cuptorul si-a inchis usile. Fata nu mai rabda de foame. Pe la put trecu cu jind, ca
nu-i dete macar o picatura de apa; iara cand trecu pe la gradina, ii lasa gura apa dupa poame coapte si nu
putu nici sa se umbreasca putin de arsita soarelui. Abia ajunse acasa, obidita de oboseala si flamanda.
Fata babei: Mamuca, mamuca. Iacata-ma-s, am venit.
Baba: Fata mamei cea rasfatata, in ce hal ai ajuns?!
Fata babei: Lasa asta acum, mama! Vezi ce ladoi am adus? Asta-i rasplata pentru munca mea. Sa
nu mai zica mosul si scorpia lui ca eu nu-s vrednica!...Ia uite-i , ca vin sa se holbeze. Du-i de-aici
Baba: Ce vreti? Ce veniti repede la pomana? Ia plecati repejor si catati-va de treaba intr-alta parte.
(cei doi ies) Deschide acum lada, fetita mamei!
Fata babei: Sa vezi bogatii, mama, pe capul nostru1 Pregateste-te sa te imbraci
imparateste(deschide lada , de unde ies balauri, serpi si catelighioane, toate care sar pe ele)Aoleou,
maiculita, ne mananca ! Ajutor!...
Baba: Sariti! Ajutor! Aoleou, fata mea! Murim! Ne omoara!
Povestitorul: Tot satul se inspaimanta de intamplarea asta si fiecare baga de seama ca asta vine ca
in proverbul Dupa fapta si rasplata! Fata mosului insa se casatori cu un flacau din cei mai frumosi ai
satului, care o ceru de la tata-su si o lua de nevasta. Mare veselie se facu in sat de nunta lor si traiesc in
fericire pana in ziua de azi. Iara eu incalecai pe-o sa si v-o spusei dumneavoastra asa

S-ar putea să vă placă și