FATA BABEI SI FATA MOSNEAGULUI Poveste de Ion Creanga Transpunere in versuri de Elena Dragos

Zice-se c-a fost odata Un mosneag si-o baba rea; Ca mosneagu-avea o fata, Baba, tot la fel si ea. Fata babei, razgaiata, Lenevea fara de sat. Cartitoare si-ncruntata, S-alinta ca cioara-n lat. Fata mosului, frumoasa, Spre paduri urca din grea. Ea cara gateje-acasa, Ea, la moara tot mereu. Fata mosului la claca Multe fuse mai torcea; Fata babei cea posaca, Unul singurel abia. Adevaru-a babei fata Il spunea acas’ pe dos. -Uite mama, uite tata, Fusele-astea, eu le-am tors! (Le luase cu de-a sila De la harnica pe drum) Harnicei, mai mare mila… Nimeni nu-i vorbea acum. Baba se sfadea cu mosul Fetei pricina-i gasea, (Pasa-mi-te nu cocosul Trecere in casa-avea…)! Ca e lae, ca-I balaie, Baba melita mereu: -Nu mai pot s-o tin cu straie Si cu hrana, ca mi-e greu. -Pleaca fata mea de-acasa, (I-a zis mosul fetei dragi) Baba-i vesnic manioasa, Nu e chip s-o mai impaci. Astfel, parinteasca usa A ramas in urma-acum… Fata vede-o catelusa Care schiopata pe drum: -Stiu ca te-au gonit de-acasa, Catelusa a grait, Fata, inima miloasa, Ranile i le-a-ngrijit. Merge iarasi pe carare, Vrea sa intre la stapan… A-ntalnit un pom in floare: -De omizi sunt tare plin!... Se opreste sa-l asculte, De omizi l-a curatat. Dupa vreme nu prea multa, O fantana a-ntalnit; De namol o spala fata, Scoate tot noroiu-afara; -Sipotul mi-e proaspat iara, Am sa-ti multumesc odata!

Sa-mi grijesti “copiii” deci. Mai sa crape de necaz. Stie ea ce-i de facut. mai jos. hai si-ti ia. la vale. Vremea-n lucru sa-ti petreci. Il indreapta si-l lipeste. Iti aduc si eu o lada Mai frumoasa ca a lor!. Tata m-a trimis de-acas’ -Esti orfana. Oile ieseau in turma. Inca nici nu le-ai vazut… Eu ma duc putin de-acasa. n-o sa mor. Dar sa n-o deschizi acum. Si-n poiana ca de vis. te rog. in dar. ce sa vezi? Vitele ieseau cirezi.. . Primitoare s-a deschis. Am sa-ti dau si eu ceva… Urca-n pod si ia-ti o lada. s-o primesti.Iata si-un cuptor de paine Ce se tanguie asa: -Fa-mi copila mea. Ci la tine in ograda. inima de aur. Pomul plin de pere coapte Pleaca ramul greu spre ea: -Fata buna. …Merge printr-un codru fata. Iar atuncea. Fata. Hop si catelusa alba. cat ai zice “peste” Apa ia. Lada au deschis pe urma. un bine. Iti urez drum bun. Cu placinte aburind. nu ma lasa! Fata. Fata babei spuse-ndata: -Lasa. mama. -Mama n-am pe asta lume. stai la mine. O casuta cum nu-i alta -Cine esti. Fata pleaca multumind… Cand pe la fantana trece Bucuroasa e gasind Apa proaspata si rece In pahare de argint. -Multumescu-ti pentru roade. Cred ca nu esti sperioasa. Un cuptor ii iese-n cale. In ograda am jivine. copila? Spune! Bland se auzi un glas. Si paharele si salba Tatalui le-a dus acas’ O privea cu ciuda baba. Vesela-I c-o vede iar: -Am la gat din aur salba. Multe-aici sunt de facut. Vezi cum sunt. drum bun… Pe cel drum. framanta lut. Vrea sa-i spele pe “copii” Dar “copiii” sunt balauri Si jivine mii si mii… Cand se-ntoarce-apoi stapana Fetei ii graieste-asa: -Casa si ograda-s luna..

nici pahare… Lada o deschide-ndata. Cin’ s-astepte o hapsana? Vine-acasa incruntata. Si…povestea spune inca Cum ca… Nimeni n-o sa planga! . Fuge repede cu lada… Tot pe rand in drum ii ies. fantana A-ntalnit. Si pe baba o mananca Cu odrasla ei cu tot… Si… se ling apoi pe bot. Catelusa. fantana Si cuptor…insa pe ea N-o asteapta nimenea. pom. Fiarele-au pornit sa geama… Dand navala-n pod surata O scumpete si-a ales. Cand stapana s-a intors. Nici tu salba. Ce s-ajute o hapsana? In ograda din poiana Toate le-a intors pe dos. Iar din ea sar mii de fiare. pom.Iar povestea ne mai spune Ca-a pornit la drum si ea Cum facuse sora-sa… Fara-a face fapte bune: Catelusa. Si-acel cuptor… Nu le-a fost de ajutor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful