CHESTIONAR S.I.

1. Am obiceiul sa spun imediat tot ce gândesc

2. De cele mai multe ori continui o activitate ( munca , sarcina primita etc. ) chiar daca
aproape toţi ceilalţi au parasit-o.
3. Îmi place adesea sa lucrez singur.
4. Îmi fac uşor noi cunoştinţe.
5. Prefer sa ascult pe alţii , decât sa vorbesc eu.
6. De obicei , prefer sarcini care sa-mi solicite întreaga capacitate.
7. Când sunt mânios , răbufnesc adesea , îmi descarc nervii , îmi pierd cumpătul.
8. Uit uşor eşecurile din trecut.
9. Mă nemulţumeşte sa vad pe alţii făcând cu greutate un lucru pe care eu îl pot face cu
uşurinţa.
10. Apreciez ca majoritatea oamenilor sunt cinstiţi , corecţi , omenoşi.
11. Lucrez mai încet decât majoritatea celor de vârsta mea.
12. Mă adaptez cu uşurinţa la un nou program de lucru.
13. Adesea, sunt abătut.
14. Îmi plac activităţile migăloase ( care cer multa atenţie si răbdare ).
15. Ceilalţi spun ca este greu sa mă cunoască bine.
16. Îmi place mai mult sa fiu cu alţi decât singur.
17. Ca sa pot tine ritmul cu ceilalţi, trebuie ca aceştia sa lucreze mai încet.
18. Uit repede de jignirile ce mi-au fost aduse.
19. Îmi lipseşte încrederea in propriile forte.
20. Cu greu mă impresionează ceva.
21. Pentru mine este important sa obţin cea ce doresc, chiar daca ii fac pe ceilalţi sa
sufere.
22. Aproape toata lumea încearcă sa facă lucrurile aşa cum trebuie.
23. Sunt mai puţin vorbareţ decât majoritatea oamenilor.
24. Daca intr-o activitate am dat greş, pot sa reiau cu uşurinţa totul de la început.
25. Sunt deseori frământat de lucruri mărunte, neansemnate, banale.
26. Reuşesc sa-mi păstrez firea (calmul ) chiar in momente de enervare.
27. Cred ca o persoana capabila sa se descurce singura este indreptatita sa nu se ocupe si
de problemele altora.
28. Cei care mă cunosc mă considera un om foarte prietenos.
29. Chiar daca am dreptate , renunţ uşor la părerea mea.
30. Îmi place mult sa iau parte la activitati care cer acţiuni rapide.
31. Trec adesea fara motiv de la o buna dispoziţie la tristeţe ( sau invers ).
32. Sunt un om care nu-si face prea multe griji.
33. Daca cineva îmi face o nedreptate, cred ca trebuie sa i-o plătesc.
34. Înainte de a acţiona mă gândesc la cea ce vor spune ceilalţi.
35. De obicei, evit sa mă tocmesc când cumpăr ceva.
36. Am obiceiul sa urc scările cate doua trepte deodată.
37. Acţionez deseori primei idei care-mi vine in minte.
38. De felul meu sunt optimist.
39. Mă enervează când nu am ultimul cuvânt, chiar intr-o problema de mica importanta.
40. Este foarte important pentru mine sa am mulţi prieteni.
41. Prefer sa lucrez fara graba (fara a fi zorit).
42. Când lucrez, îmi place sa am timpul necesar pentru a mă putea opri si odihni.
43. Mă simt singur chiar si atunci când sunt împreuna cu alţii.
44. Pot renunţa uşor la distracţii, când am ceva important de făcut.
45. Îmi vine greu sa mă comport normal (firesc, obişnuit) in prezenta unor necunoscuţi.
46. De obicei, încerc sa evit încurcăturile de orice fel.
47. De cele mai multe ori, ii las pe alţi sa preia conducerea acţiunilor colective.
48. Pot sa lucrez cu atenţie, fara sa obosesc, timp îndelungat.
49. Îmi place sa „ visez cu ochi deschişi”.
50. De obicei, îmi păstrez buna dispoziţie, chiar daca in activitatea mea intervin
dificultăţii.
51. Îmi este uşor sa renunţ la o prietenie.
52. Când sunt nemulţumit de acţiunile cuiva, i-o spun direct in fata.
53. Îmi lipseşte energia necesara, pentru a face lucrurile tot atât de bine ca ceilalţi.
54. Consider ca, de obicei, îmi pot impune punctul de vedere asupra celorlalţi.
55. De obicei, grijile mă împiedica sa adorm.
56. Cei din jur mă considera un om serios, pe care se poate conta.
57. Sovai când trebuie sa spun unora sa-si vadă de treburile lor.
58. Cel mai adesea, caut sa aflu si părerea celorlalţi.
59. De felul meu, încerc sa evit orice cearta.
60. Mă deranjează oameni care sunt atât de lenţi (înceţi) incat nimic nu le reuşeşte.
61. Adesea las un lucru nefăcut, daca in realizarea lui apar dificultatea.
62. Când iau o hotărâre, analizez toate avantajele si dezavantajele.
63. Mă simt stingherit (stânjenit ) in prezenta oamenilor pe care nu-i cunosc bine.
64. Am grija ca oameni sa nu sufere pe nedrept din cauza mea.
65. Când iau masa împreuna cu alţii sunt, de obicei, printre ultimi care o termina.
66. Oameni mă considera o fiinţa „ plina de viata”, activa, energica.
67. Starea mea sufleteasca (dispoziţia ) este foarte uşor influenţata de cei din jur.
68. Aştept cu nerăbdare rezolvarea unei situaţii care mă interesează.
69. Când mi se impune sa fac ceva care nu-mi place si in afara obligaţiilor mele, fac exact
contrariul a cea ce mi se cere.
70. Oameni se simt bine in prezenta mea, pentru ca sunt amabil, politicos.
71. Uneori nu-mi reuşesc lucruri pe care altădată le fac bine.
72. Pot trece uşor de la o activitate la alta.
73. Adeseori îmi pierd cumpătul, simţul măsurii.
74. Când sunt contrazis, îmi susţin calm punctul de vedere.
75. Am adesea impresia ca am făcut ceva rău, incorect, nepermis.
76. Îmi place sa lucrez in grup, împreuna cu alţii.
77. Sunt mai puţin energic decât multe din cunoştinţele mele.
78. Îmi place sa organizez desfăşurarea unor activităţii colective.
79. In general, totul îmi este indiferent.
80. Pot lucra normal ( ca de obicei ), chiar atunci când sunt supravegheat de alţii.
81. Cred ca este mai bine sa nu ai încredere in nimeni.
82. De obicei, mă acomodez (adaptez) uşor la situaţii diferite.
83. De cele mai multe ori, la petreceri reuniuni, stau retras, izolat.
84. Intru uşor in ritmul normal (obişnuit) de activitate, după o pauza prelungita.
85. Adesea acţionez sub impulsul momentului, fara sa mă mai gândesc prea mult.
86. Raman calm, îmi păstrez firea, chir in situaţii deosebite, periculoase.
87. Deseori îmi descarc nervi (îmi vărs necazul ) pe alţii.
88. Îmi este uşor sa încep o conversaţie cu persoane necunoscute.
89. Evit situaţiile in care se cere efectuarea unor acţiuni diferite in termen scurt.
90. Sunt capabil sa efectuez un mare volum de munca intr-un timp foarte scurt.
 CHESTIONAR E.P.Q.

1. Ai preocupări preferate , multe si diverse ?

2. Înainte de a face ceva, te opreşti pentru a reflecta asupra lucrurilor ?
3. Ti se schimba adesea dispoziţia ?
4. Te-ai lăudat vreodată cu ceva despre care ştiai ca de fapt a fost făcut de altcineva ?
5. Eşti o persoana vorbăreaţa ?
6. Te supăra situaţia de a fii dator ?
7. Te simţi uneori „ pur si simplu nefericit” fara motiv ?
8. Ai fost vreodată lacom sa iei mai mult decât partea ce ti se cuvenea ?
9. Iţi încui cu grija casa in timpul nopţii ?
10. Te consideri mai curând vioi vesel ?
11. Te-ar tulbura vederea unui copil sau animal care suferă ?
12. Te necăjeşti adesea pentru lucruri pe care nu trebuia sa le fi făcut sau sa le fi spus ?
13. Daca promiţi ca vei face ceva, te ţii intodeauna de cuvânt oricât ar fi de neplăcut
(greu) ?
14. De obicei te simţi in largul tău la o petrecere vesela ?
15. Eşti o persoana iritabila ?
16. Ai dat vreodată vina pe cineva pentru un fapt de care ştii ca era vina ta ?
17. Iţi place sa faci noi cunoştinţe in societate ?
18. Crezi ca sistemele de asigurări sunt o idee buna ?
19. Poţi fi jignit cu uşurinţa ?
20. Sunt toate obiceiurile tale bune si de dorit ?
21. Te simţi de obicei in umbra (eşti retras ) la petreceri si la reuniuni /
22. Ai lua medicamente sau substanţe care ar putea avea efecte dăunătoare sau
periculoase ?
23. Te simţi adesea „satul pana-n gat” ?
24. Ti-ai însuşit vreodată ceva care aparţine altcuiva ?
25. Iţi place sa mergi des in „societate” ?
26. Jigneşti oameni pe care ii iubeşti ?
27. Ai adesea sentimente de nevinovatie ?
28. Vorbeşti câteodată despre lucruri pe care nu le cunoşti ?
29. In general preferi sa citeşti, in loc sa te intalnesti cu alţi oameni ?
30. Ai duşmani care ar vrea sa-ti facă rău ?
31. Te consideri o persoana nervoasa ?
32. Ai mulţi prieteni ?
33. Iţi plac glumele sau farsele care uneori pot jigni oameni ?
34. Eşti un om care-si face multe griji ?
35. In copilărie făceai tot ce ti se spunea fara murmur ?
36. Eşti încrezător in norocul tău ?
37. Bunele maniere si curtenia contează mult pentru tine ?
38. Te framanti in legătura cu unele lucruri îngrozitoare care ar putea sa se întâmple ?
39. Ai stricat sau ai pierdut vreodată ceva ce aparţine altcuiva ?
40. Faci de obicei primul pas când te împrieteneşti cu cineva ?
41. Te consideri încordat („sub tensiune”) ?
42. Eşti in majoritatea cazurilor tăcut când eşti cu alţi oameni ?
43. Consideri casatoria ca fiind de moda veche si ca ar trebui sa se renunţe la ea ?
44. Te lauzi puţin uneori ?
45. Iţi vine uşor sa înviorezi o petrecere plictisitoare ?
46. Te plictisesc oameni care conduc automobilul cu grija ?
47. Iţi faci griji pentru sănătatea ta ?
48. Ai spus vreodată ceva rău sau jignitor despre cineva ?
49. Iţi place sa spui prietenilor glume sau povestiri cu haz ?
50. Iţi fac lucrurile „in mod constant” aceasi impresie ?
51. Când erai copil, erai uneori obraznic cu părinţi ?
52. Iţi place sa te integrezi intr-o societate ?
53. Te îngrijorează sa ştii ca ai făcut greşeli in munca ?
54. Suferi de insomnie ?
55. Te speli intodeauna pe mâini înainte de masa ?
56. Ai intodeauna un răspuns „gata pregătit” când ti se adresează cineva ?
57. Iţi place sa vii la întâlniri, cu mult timp înainte ?
58. Te simţi frecvent apatic, obosit, fara motiv serios ?
59. Ai trişat vreodată la joc ?
60. Iţi place sa faci lucruri in care trebuie sa acţionezi repede ?
61. Este (a fost ) mama ta o femeie de treaba ?
62. Ai adesea senzaţia ca viata e foarte plictisitoare ?
63. Ai profitat vreodată de pe urma cuiva ?
64. Te angajezi frecvent in mai multe activitati decât iţi permite timpul tău ?
65. Sunt (mulţi ) oameni care încearcă sa te evite continuu ?
66. Te preocupa mult aspectul tău ?
67. Crezi ca oameni isi pierd prea mult îngrijindu-se de viitorul lor prin economii si
asigurări ?
68. Ai dorit vreodată sa fii mort ?
69. Te-ai eschiva de la plata impozitelor daca ai fi sigur ca nu vei fi prins ?
70. Poţi sa animi o petrecere ?
71. Încerci sa nu fii nepoliticos cu oameni ?
72. Te framanti prea mult după o întâmplare neplăcuta ?
73. Ai insultat vreodată pentru a se face cum vrei tu ?
74. Când mergi la gara ti se întâmpla adesea sa ajungi la tren in ultimul minut ?
75. Suferi de „nervi” ?
76. Prieteniile tale se rup uşor, fara vina ta ?
77. Te simţi adesea singur ?
78. Tu faci intodeauna ceea ce sfătuieşti pe alţii sa facă ?
79. Iţi place câteodată sa sacai animalele ?
80. Te simţi jignit cu uşurinţa, când oameni iţi găsesc defecte, ţie personal sau muncii pe
care o faci ?
81. Ai întârziat vreodată la întâlnire sau la serviciu ?
82. Iţi place ca in jurul tău sa fie zgomot si agitaţie ?
83. Iţi place ca altor oameni sa le fie frica de tine ?
84. Te simţi uneori plin de energie iar alteori lipsit de vlaga ?
85. Ti se întâmpla uneori sa amâni pe mâine ceea ce trebuie sa faci azi ?
86. Eşti considerat de ceilalţi ca fiind foarte „plin de viata” ?
87. Uni oameni iţi spun multe minciuni ?
88. Eşti neancrezator (bănuitor ) In legătura cu anumite fapte ?
89. Daca ai făcut o greşeala, eşti intodeauna dispus sa admiţi acest lucru ?
90. Te-ar întrista foarte mult un animal prins intr-o capcana ?

VERIFICA DACA AI RASPUNS LA TOATE INTREBARILE.

 II. EXAMENUL PSIHOLOGIC LA INCORPORARE

La incorporare examenul psihologic se completează cu noi date, obţinute printr-o

analiza mai ampla a personalităţii. Aceasta are ca scop atât precizarea unor aspecte structurale
mai profunde, cat si surprinderea unor eventuale modificări posibil de a se fi produs in
intervalul dintre recrutare si incorporare. In sistemul complex si dinamic al personalităţii
individului, schimbări pot apare fie in sens pozitiv prin evoluţie si maturizare, fie in sens
negativ prin conturarea unor disfuncţii in structura si echilibru. De aceea unii tineri vor avea
grupuri diferite in cele doua secvenţe de examinare psihologica, grupul de la incorporare
putând fi uneori altul decât cel de la recrutare, superior sau inferior valoric fata de acesta.
Din analiza si combinarea complexa a tuturor factorilor si elementelor semnificative,
se ajunge la decizia finala, de incorporare a fiecărui tanar in unul din cele trei grupuri valorice
0, 1, 2.
Examinarea psihologica la incorporare cuprinde doua teste de personalitate : testul
S.I.D. si testul E.P.Q., ambele administrate întregului contingent.
Evaluarea structurii de personalitate in cadrul incorporării se face modulat, in funcţie
de rezultatele de la recrutare, astfel :
- pentru tinerii care au la recrutare G.R.-T.P.= 0, la incorporare se corectează si se
decide pe baza testului S.I.D.:
- pentru tinerii care au la recrutare G.R.-T.P. = 1 sau G.R.-T.P.= 2, la incorporare
se corectează si se decide pe baza testului E.P.Q.

Observaţie

Analiza diferenţiata a personalităţii la incorporare, tine deci seama doar de G.R.-T.P.

Grupul valoric al probei de nivel mental G.R.-N.M. intervine in modularea deciziei de
încadrare in grupul valoric final.

1. CHESTIONARUL DE PERSONALITATE S.I.D.

Descrierea probei

Chestionarul de personalitate S.I.D. a fost elaborat special pentru unităţile armatei. El

si-a dovedit validitatea in evidenţierea principalelor caracteristici de personalitate considerate
importante pentru îndeplinirea serviciului de militar in termen. Pornindu-se de la un model
teoretic al „soldatului ideal” care sa poată parcurge procesul instructiv-educativ militar in
foarte bune condiţii, s-au stabilit trei factori absolut necesari pentru eficienta activităţii :
stabilitate – S ; integrare – I ; dinamism – D .

Factorul S – stabilitate
- grupează 30 itemi – coloanele I si II din foaia de răspuns ;
- se compune din doua scale ;
a) stabilitate de sine – Ss :
- exprima autocontrolul in situaţiile critice, caracterul echilibrat al acţiunilor si
deciziilor, gradul de adecvare emoţionala la situaţii ;
- cuprinde 20 de itemi :
- 6 itemi cu răspuns semnificativ DA : 20, 26, 62, 68, 74, 86, ;
 - 14 itemi cu răspuns semnificativ NU : 1, 7, 13, 19, 25, 31, 37, 43
55, 61, 67, 73, 79, 85.
b) stabilitate emoţionala – Sem ;
- exprima tonusul afectiv general, alura de ansamblu a stărilor si
dispoziţiilor emoţionale, dinamica lor in timp ;
- cuprinde 10 itemi :
- 9 itemi cu răspuns semnificativ DA : 2, 8, 14, 32, 38, 44, 50,
56, 80.
- 1 item cu răspuns semnificativ NU : 49.

Factorul I – integrare

- grupează 30 itemi – coloanele III si IV din foaia de răspuns

- se compune din trei scale :
a) sociabilitate – So ;
- exprima capacitatea de a iniţia si menţine relaţii interpersonale ,
comunicativitatea , dorinţa si nevoia de implicare in viata grupului ;
- cuprinde 11 itemi :
- 6 itemi cu răspuns semnificativ DA : 4, 16, 28, 40, 82, 88 ;
- 5 itemi cu răspuns semnificativ NU : 15, 45, 51, 63, 75.
b) cooperare – Co :
- exprima posibilităţile de colaborare cu persoane si grupuri, tendinţa de a evita
(de a nu genera ) stări conflictuale si de tensiune si de a le aplana când se
ivesc, toleranta, adaptare ;
- cuprinde 10 itemi :
- 4 itemi cu răspuns semnificativ DA : 34, 46, 58, 76 ;
- 6 itemi cu răspuns semnificativ NU : 3, 21, 27, 39, 69, 87 .
c) prietenie – Pr ;
- exprima răbdare si tact fata de cei din jur, înţelegerea problemelor si
dificultăţilor acestora, acceptarea semenilor ;
- cuprinde 9 itemi :
- 5 itemi cu răspuns semnificativ DA : 10, 22, 52, 64, 70 ;
- 4 itemi cu răspuns semnificativ NU : 9, 33, 57, 81 .

Factorul D – dinamism

- grupează 30 itemi – coloanele V si VI din foaia de răspuns ;

- se compune din trei scale :
a) activism –Ac :
- exprima dinamismul, energia, rapiditatea activităţii, entuziasmul si plăcerea de
a acţiona ;
- cuprinde 20 itemi :
- 12 itemi cu răspuns semnificativ DA : 6, 12, 24, 30, 36, 48, 60, 66, 72,
78, 84, 90 ;
- 8 itemi cu răspuns semnificativ NU : 11, 17, 41, 53, 65, 71, 77, 89 .
b) ascendenta – As :
- exprima forţa sinelui, capacitatea individului de a se pune in evidenta, de a-si
impune personalitatea si ideile proprii ;
- cuprinde 8 itemi :
- 1 item cu răspuns semnificativ DA : 54 ;
- 7 itemi cu răspuns semnificativ NU : 5, 23, 29, 35, 47, 59, 83 ;
c) obiectivitate – Ob
 - exprima capacitatea de evaluare realista si corecta a problemelor curente de
viata si activitate ;
- cuprinde 2 itemi :
- ambii cu răspuns semnificativ DA : 18, 42.

Observaţie :

Testul nu are scale clinice ; el este compus numai din scale pozitive, ceea ce
argumentează logica aplicării sale subiecţilor care au la recrutare G.R.- T.P = 0 .

Instructajul pentru administrare, cotare si decizie

Instructaj

Se indica subiecţilor : „ Aveţi de analizat 90 de enunţuri. Ele se refera la modalitati in

care oameni se comporta, se manifesta in anumite situaţii, precum si la o serie de opinii, păreri
pe care oricine le poate avea. Citiţi cu atenţie fiecare enunţ si alegeţi una din cele doua
variante de răspuns : DA sau NU , după cum vi se potriveşte sau nu , conţinutul respectiv :
DA – in cazul in care enunţul vi se potriveşte ; NU – in cazul in care enunţul nu este adevărat
pentru voi. Daca uneori vi se par potrivite ambele răspunsuri, gândiţi-va bine, si alegeţi
numai unul, pe cel care este adevărat in cele mai multe cazuri, cel mai adesea. Varianta de
răspuns aleasa o veţi marca printr-un X in caseta corespunzătoare din foaia de răspuns.
Urmăriţi in permanenta sa corespunda numărul enunţului la care răspundeţi cu numărul
casetei in care marcaţi acest răspuns. Observaţi ca la aceasta proba răspunsurile se succed pe
orizontala, de la ştanga la dreapta.
La acest test nu exista răspunsuri corecte si greşite ( bune si rele ) ; fiecare are dreptul
sa se comporte intr-un fel propriu si sa aibă părerile sale personale. Important este sa citiţi cu
atenţie enunţurile, sa intelegeti corect sensul lor si sa răspundeţi cat mai sincer. Când nu
intelageti sensul unor cuvinte sau al unor formulări, solicitaţi explicaţii chiar pe parcursul
desfasurarii probei.
Nu lăsaţi nici un enunţ fara răspuns.
In principiu timpul de lucru este nelimitat, adică proba va dura pentru fiecare dintre
voi atât cat este necesar sa analizeze si sa răspundă la toate cele 90 de enunţuri. In general
insa, o jumătate de ora, va este suficienta.
Daca vreţi sa reveniţi asupra unui răspuns, înnegriţi ceea ce vi se pare greşit si marcaţi
noua varianta aleasa”.

Timp de lucru

Timpul de lucru estimat este de aproximativ 30 minute.

Cotare si decizie

Se cotează cu 1 punct răspunsurile semnificative de la fiecare factor si se însumează

pe factori astfel :
Factorul S – se aduna răspunsurile NU din coloana I cu răspunsurile DA din coloana
II;
Factorul I – se aduna răspunsurile NU din coloana III cu răspunsurile DA din coloana
IV ;
Factorul D – se aduna răspunsurile NU din coloana V cu răspunsurile DA din coloana
VI ;
Punctajul obţinut pe fiecare factor se trece in caseta corespunzătoare din foaia de
răspuns si cu ajutorul schemei de transformare ( anexa 6-a ) se obţine grupul valoric al
fiecărui factor.
 Grupurile valorice ale factorilor se ponderează cu cifrele : 3 – stabilitate ( SX3 ) ; 2 –
integrare ( IX2 ) ; 1- dinamism ( DX1 ) si se aduna rezultatele astfel ponderate. Suma obţinuta
duce la încadrarea in grupul ponderat G.R.-P, conform schemei de transformare din anexa 6-
b.
G.R.-P. este grupul probei S.I.D. in ansamblu si el exprima evaluarea globala a
personalităţii subiectului respectiv.
Pentru tineri la care se analizează si se decide pe baza chestionarului de personalitate
S.I.D. , grupul ponderat al acestei probe, G.R.-P., este in acelaşi timp si grupul de incorporare.
Valoarea lui trece in caseta GRUP I.

2. CHESTIONARUL DE PPERSONALITATE E.P.Q.

Desrierea probei

Chestionarul de personalitate E.P.Q. analizează dimensiuni esenţiale ale personalităţii,

evaluează echilibrul general al structurii si pune in evidenta eventualele personalitatea
dizarmonice, cu potenţial dezadaptativ latent.
Proba cuprinde 5 scale : L – minciuna ; E – extraversie – introversie ; C – tulburări de
comportament ; N – nervozitate ; P – psihotism .
Deşi sunt utilizaţi termeni psihiatrici, semnificaţia acestora nu este, in concepţia
autorilor probei, una propriu-zis clinica. Testul nu este un instrument de analiza a unor boli
psihice manifeste. El se adresează persoanelor normale, dar care prezintă accentuări de
diferite intensitati in structura de personalitate. Acestea, deşi deranjează intr-un anume fel
echilibrul de ansamblu, sunt latente in condiţii obişnuite. Probleme pot sa apăra sub influenta
unor factori de mediu, datorita cărora aceste accentuări pot sa se intensifice depăşind sfera
normalului, decompensându-se, generând deci conduite inadecvate manifeste. Mediul militar
cu solicitările si rigorile sale din punct de vedere al normelor de viata si conduita, poate
determina decompensarea structurilor dizarmonice. Manifestările dezadaptative exprimate in
abateri disciplinare, având uneori implicaţii deosebit de grave, fac absolut necesara
cunoaşterea indivizilor ce prezintă accentuări de personalitate.

Scala L ( „Lie” – minciuna )

- cuprinde 21 itemi :
- 6 itemi cu răspuns semnificativ DA : 13, 20, 35, 55, 78, 89 ;
-15 itemi cu răspuns semnificativ NU : 4, 8, 16, 24, 28, 39, 44, 48, 51, 59, 63, 73,
81, 85.
- semnificaţia scalei L nu întruneşte un consens al opiniilor ; autori diferiţi
interpretează cota mare la L astfel :
- ca nesinceritate, caz in care scala este utilizata drept indicator de validare a
probei:
- ca măsura a comportamentului de disimulare ( tendinţa de „a insela cu succes” ),
caz in care scala exprima un anume grad de naivitate si imaturitate sociala ;
- ca măsura a conformismului social ( tendinţa de a accepta ca adevărat ceea ce este
dezirabil social ), caz in care scala exprima o anume stabilitate a personalităţii.
Aceasta din urma este semnificaţia care s-a conturat si in studiul de validare a testului
E.P.Q., efectuat de către S.E.P.A., observându-se o anume corelaţie intre cota mare
la scala L si grupul 0 la scala C. scala L este orientativa, cota sa neintrând in
stabilirea grupului probei E.P.Q.

Scala E ( extraversie-introversie )
- cuprinde 21 itemi :
 - 18 itemi cu răspuns semnificativ DA : 1, 5, 10, 14, 17, 25, 32, 36, 40, 45, 49, 52,
56, 60, 64, 70, 82, 86 ;
- 3 itemi cu răspuns semnificativ NU : 21, 29, 42 .
-semnificatia calei E – cotele obţinute distribuie indivizi intre doi poli :
- extraversia tipica ce se caracterizează prin : sociabilitate, trăiri emoţionale
puternice, reacţii afective nestăpânite si ample, tonus optimist, asumarea riscului,
acţiune spontana si impulsiva, preocupări practice, dorinţa de schimbare si nou,
oscilaţii in activitate, nepăsare, indolenta, tendinţa de a fi agresiv si a reacţiona
prompt la frustrare ;
- introversia tipica ce se caracterizează prin : introspecţie, rezerva si distanta
afectiva, control sever al emoţiilor, tonus pesimist, planificare meticuloasa a acţiunii
si refuzul de a reacţiona sub impuls, seriozitate, ordine, consecventa si stabilitate in
activitate, respect fata de normele etice.
Scala E este orientativa, cota sa neintrând in stabilirea grupului probei E.P.Q.

Scala C ( tulburări de comportament )

- cuprinde 34 itemi :
- 29 itemi cu răspuns semnificativ DA : 3, 7, 12, 15, 19, 22, 23, 27, 30, 31, 33, 34,
38, 41, 45, 46, 47, 54, 58, 62, 68, 70, 74, 75, 76, 77, 79, 87 ;
- 5 itemi cu răspuns semnificativ NU : 2, 9, 18, 53, 57.
- semnificaţia scalei C – este o scala predictiva pentru comportamentul antisocial,
pentru conduite deviante de diferite gravitaţi, mergând pana la cele ce intra in sfera
delicventei. Cota ridicata exprima incapacitate de integrare sociala, control
incomplet al sferei afectiv-volitive si instinctuale tradus prin manifestări de tip
exploziv – impulsiv, descărcări bruşte si primare ale afectelor prin mecanisme de
scurt-circuitare, comportament inegal (ieşiri violente urmate de scurte momente de
regret ), reacţii disproporţionate ca intensitate fata de semnificaţia evenimentului
declanşator, fond irascibil, lipsa de obiectivitate, de organizare si calcul in
activitate.

Scala N ( nervozitate )
- cuprinde 23 itemi toţi cu răspuns semnificativ DA : 3, 7, 12, 15, 23, 27, 31, 34, 38,
41, 47, 54, 58, 62, 66, 68, 72, 77, 80, 84, 88 ;
- semnificaţia scalei N – cota ridicata caracterizează un individ cu nervozitate crescuta,
marcat de nelinişte, preocupat constant de situaţii nedorite ce ar putea surveni si
fata de care dezvolta reacţii emoţionale puternica de anxietate ; persoana este
excesiv emotiva, labila, capricioasa, uneori deprimata, fatigabila, cu tulburări
psihosomatice ( stările de iritaţie afectiva sunt însoţite de tulburări vegetative si
musculare secundare ), greu adaptabila si deseori neadaptata dezvoltând reacţii
inadecvate ( iraţionale si rigide ); daca este extravert devine ultrasensibil si
neliniştit pana la excitabilitate si chiar agresivitate.

Scala P ( psihotism )
- cuprinde 25 itemi :
- 14 itemi cu răspuns semnificativ DA : 22, 26, 30, 33, 43, 46, 50, 65, 67, 74, 76,
79, 83, 87 ;
-11 itemi cu răspuns semnificativ NU : 2, 6, 9, 11, 18, 37, 53, 57, 61, 71, 90 ;
- semnificaţia scalei P – cota ridicata exprima agresivitate si răceala afectiva mergând
pana la ostilitate ; individul este solitar, insensibil si chiar agresiv fata de cei
apropiaţi lui, deseori crud, cu preferinţe pentru lucruri ciudate si neobişnuite, cu
inclinaţie pentru senzaţii puternice si pericol, cu tendinţa de asumare a riscului fara
analiza consecinţelor ; este prototipul neadaptatului respins de cei din jur, care nu-
 si găseşte locul nicăieri ; cota maxima este predictiva pentru comportamente
antisociale de diverse tipuri.

Observaţie :

Testul are scale clinice paralele cu cele ale testului de triaj psihiatric, ceea ce
argumentează logica aplicări sale subiecţilor care au la recrutare G.R.-T.P. = 1 sau G.R.-T.P.
= 2.

Instrucţiuni pentru administrare, cotare si decizie

Instructaj

Se indica subiecţilor : „ Aveţi de răspuns la 90 de întrebări. Ele se refera la modalitati

in care oameni se comporta, se manifesta in anumite situaţii, precum si la o serie de opinii,
păreri, pe care oricine le poate avea. Citiţi cu atenţie fiecare întrebare si alegeţi una din cele
doua variante de răspuns : DA sau NU, după cum vi se potriveşte sau nu conţinutul respectiv :
DA in cazul in care întrebarea vi se potriveşte, NU in cazul in care întrebarea nu este
adevărata pentru voi. Daca uneori vi se par potrivite ambele răspunsuri, gândiţi-va bine si
alegeţi numai unul, pe cel care este adevărat in cele mai multe cazuri, cel mai adesea.
Varianta de răspuns aleasa o veţi marca printr-un X in caseta corespunzătoare din foaia de
răspuns. Urmăriţi in permanenta sa corespunda numărul întrebării la care răspundeţi, cu
numărul casetei in care marcaţi acest răspuns. Observaţi ca la aceasta proba răspunsurile se
succed pe verticala, de sus in jos.
La acest test nu exista răspunsuri corecte si greşite ( bune si rele ) ; fiecare are dreptul
sa se comporte intr-un fel propriu si sa aibă părerile sale personale. Important este sa citiţi cu
atenţie întrebările, sa intelageti corect sensul lor, si sa răspundeţi cat mai sincer.
Când nu intelageti sensul unor cuvinte sau al unor formulări, solicitaţi explicaţii chiar
pe parcursul desfasurarii probei.
Nu lăsaţi nici o întrebare fara răspuns.
In principiu timpul de lucru este nelimitat, adică proba va dura pentru fiecare din voi
atât cat este necesar pentru a analiza si a răspunde la toate cele 90 întrebări. In general insa o
jumătate de ora este suficienta.
Daca vreţi sa reveniţi asupra unui răspuns, înnegriţi ceea ce vi se pare greşit si marcaţi
noua varianta aleasa”.

Timpul de lucru

Timpul de lucru estimat este de aproximativ 30 minute.

Cotare si decizie

In carul fiecărei scale se coteza cu cate 1 punct răspunsurile semnificative si prin

însumarea lor, se obţine nota bruta a scalei, care se trece in rubrica indicata din foaia de
răspuns.
Conform schemei de transformare din anexa 7, a notelor brute ale scalelor C, N, P, - se
transforma in grupurile valorice corespunzătoare, care se trec si ele in foaia de răspuns.
Grupul valoric al probei G.R.-P. tine seama doar de scalele C, N, P si L este dat de
valoarea cea mai mare (cea mai critica ) a oricăruia dintre grupurile valorice ale acestor trei
scale.
G.R.-P. este grupul testului E.P.Q. in ansamblu si el exprima evaluarea globala a
personalităţii subiectului respectiv.
 Pentru tinerii la care se analizează si se decide pe baza chestionarului de personalitate
E.P.Q. grupul acestei probe – G.R.-P. este in acelaşi timp si grupul de incorporare. Valoarea
lui se trece in caseta Grup – I.
Scalele : L – luata in sens de conformism social si E – extraversie – introversie, sunt
orientative in evaluarea de ansamblu a subiecţilor. Corectarea lor este obligatorie, rezultatele
urmând sa fie valorificate in unităţile militare conform „Instrucţiunilor de interpretare si
valorificare de câtre comandanţi de subunitati a examenului psihologic al tinerilor la recrutare
si al recruţilor la incorporare, efectuat la comandamentele militare judeţene”.

III. DECIZIA FINALA

Decizia finala stabileşte grupul final pe baza căruia se face repartiţia pe arme si unitati
militare a tinerilor, in vederea satisfacerii stagiului militar.
Cele trei grupări valorice 0,1, si 2 in care aceştia sunt încadraţi, corespund unor
grupuri de arme, impartite astfel in funcţie de gradul de tehnicitate si complexitate si implicit
in funcţie de solicitările proprii, diferenţiate calitativ si cantitativ, pe care le impun factorului
uman.
Sistemul decizional final, analizat si validat statistic se bazează pe corelarea grupurilor
valorice obţinute de fiecare tanar la proba de nivel mental (NM-S1, S2) din cadrul recrutării,
la proba de personalitate (TP) din cadrul recrutării si la proba de personalitate (S.I.D. sau
E.P.Q. după caz ) din cadrul incorporării.
Grupul valoric de la recrutare nu mai interesează la acest nivel de decizie, el fiind, aşa
cum s-a specificat deja, doar un grup provizoriu.
Sistemul de decizie finala ia in calcul toate posibiltatile de combinare intre grupurile 0,
1, si 2 pe nivel mental (NM-S1,S2 ), grupurile 0, 1, si 2 pe structura de personalitate (TP) si
grupurile 0, 1, si 2 pe structura de personalitate ( S.I.D. sau E.P.Q. de la caz la caz ). Aceasta
duce la un sistem de permutări ale celor trei serii de cate trei valori fiecare, adică la 27 situaţii
decizionale (vezi anexa 8).
Argumentaţia lor psihologica este următoarea:
- situaţiile decizionale 1,14,27: grupuri valorice identice pe nivel mintal si
structura duc la un grup final de aceeaşi valoare cu valorile care îl
generează, de la caz la caz;
- situaţiile decizionale 2, 4 : nivelul mintal superior compensează o
accentuare de intensitate medie pe structura, neconfirmata de ambele
teste de personalitate, imbunatatind grupul final;
- situaţia decizionala 7 : nivelul mintal superior compensează o
accentuare intensitate medie pe structura, apăruta insa la recrutare si
neconfirmata la incorporare, imbunatatind grupul final;
- situaţia decizionala 3 : nivelul mintal superior nu compensează o
accentuare intensa apăruta la incorporare ; grupul final are valoarea cea
mai critica :
- situaţiile decizionale 5, 6, 9 : nivelul mental superior nu compensează o
accentuare pe structura confirmata de ambele teste de personalitate ;
grupul final are valoarea cea mai critica, de la caz la caz;