CHESTIONAR DE PERSONALITATE

(H. Eysenck)

Chestionarul de personalitate Eysenck determină doi factori de bază: extraversiunea / introversiunea şi

nevrotismul. Primul factor e bipolar şi reprezintă caracteristica individual-psihologică a omului, extremele
căreia corespund orientării personalităţii la lumea exterioară (extraversiune) sau la lumea interioară
(introversiune). Se consideră că extravertiţii sînt sociabili, impulsivi, flexibili şi foarte adaptabili. Introvertiţii,
din contra, sînt rezervaţi, pasivi, nesociabili şi, deseori, întîmpină dificultăţi de adaptare socială.
Factorul al doilea - nevrotismul - reprezintă însuşirea, starea ce caracterizează omul din punctul de vedere
al stabilităţii emoţionale, anxietăţii etc. Acest factor este, de asemenea, bipolar şi formează o scală la unul din
polii căreia se află persoanele foarte stabile, adaptative, iar la celălalt pol - persoanele extrem de nestabile,
nevrotice şi nonadaptative. Majoritatea oamenilor se află între aceşti doi poli, mai aproape de centru.
Intersecţia acestor două caracteristici bipolare permite raportarea destul de clară a omului la unul din cele
patru tipuri temperamentale.

Nevrotism (Instabilitate emoţională)

Introversiune Melancolic Coleric Extraversiune
Flegmatic Sangvinic
Stabilitate emoţională

Chestionarul cuprinde 57 de întrebări la care subiectul trebuie să răspundă prin cuvintele „Da” sau „Nu”,
în conformitate cu felul său de a fi. Testul poate fi aplicat atît individual, cît şi colectiv.
Tehnica de aplicare: individual şi în grup.
Scopul: examinarea a doi factori de bază: extraversiunea/introversiunea şi nevrotismul.
Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare fi răspundeţi prin „da” sau „nu”, în funcţie de faptul
dacă conţinutul ei corespunde sau nu cu felul dvs. de a fi. Este în interesul dvs. să nu pierdeţi prea mult
timp la nici o întrebare. Fiţi atent pentru a nu omite nici una din întrebări. Nu există întrebări juste sau
nejuste, prezentul chestionar reprezintă doar o măsură a modelului în care dvs. vă comportaţi.
Formularul A
1. Deseori doriţi să fiţi în situaţii care să vă stimuleze?
2. Aveţi frecvent nevoie de prieteni care să vă înveselească?
3. Sînteţi o persoană care de obicei nu-şi face griji?
4. Vă este greu să acceptaţi un refuz?
5. Vă opriţi pentru a vă gîndi înainte de a face ceva?
6. Dacă promiteţi ceva, întotdeauna vă ţineţi de cuvînt?
7. Vi se schimbă adesea dispoziţia?
8. În general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a vă opri pentru a reflecta asupra lucrurilor?
9. Vă simţiţi vreodată pur şi simplu indispus, fără a avea un motiv serios?
10. Aţi face orice cînd sînteţi pus la ambiţie?
11. Sînteţi vreodată timid cînd doriţi să vorbiţi cu o persoană de sex opus de care vă simţiţi atras?
12. Vi se întîmplă să vă pierdeţi, din cînd în cînd, cumpătul şi să vă înfuriaţi?
13. Acţionaţi deseori la inspiraţia de moment?
14. Vă necăjiţi adesea pentru lucruri pe care nu trebuie să le spuneţi sau să le faceţi?
15. Preferaţi, de obicei, să citiţi în loc să vă întîlniţi cu alţi oameni?
16. Puteţi fi jignit cu uşurinţă?
17. Vă place să ieşiţi des în oraş (la plimbare)?
18. Vi se întîmplă să aveţi gînduri şi idei care nu v-ar place să fie cunoscute de alţii?
19. Vă simţiţi uneori plin de vioiciune, iar alteori apatic?
20. Preferaţi să aveţi prieteni puţini, dar aleşi?
21. Deseori visaţi?
22. Cînd oamenii ridică tonul la dvs., răspundeţi în acelaşi mod?
23. Deseori aveţi sentimente de vinovăţie?
24. Consideraţi că toate obişnuinţele dvs. sînt bune şi dezirabile?
25. De obicei vă puteţi destinde şi petrece foarte bine cînd participaţi la o petrecere veselă?
26. Credeţi despre dvs. că sînteţi foarte sensibil?
27. Cei din jur vă consideră foarte vioi?
28. După ce aţi făcut un lucru important, vi se întîmplă deseori să aveţi sentimentul că aţi fi putut să-1
faceţi mai bine?
29. Cînd sînteţi cu alţi oameni, sînteţi în majoritatea cazurilor tăcut?
30. Bîrfiţi cîteodată?
31. Vi se întîmplă să nu puteţi dormi din cauza unor gînduri care vă preocupă?
32. Dacă doriţi să vă informaţi asupra unei probleme, preferaţi să aflaţi răspunsul din cărţi, în loc să
discutaţi cu cineva despre acest lucru?
33. Aveţi vreodată palpitaţii sau o greutate la inimă?
34. Vă place genul de muncă ce necesită multă atenţie?
35. Aveţi crize de tremurături şi frisoane?
36. Aţi declara întotdeauna la vamă tot ce aveţi, dacă aţi şti că nu v-ar prinde niciodată?
37. Vă displace să fiţi într-o societate în care oamenii joacă feste unul altuia?
38. Sînteţi o persoană iritabilă?
39. Vă place să faceţi lucruri în care trebuie să acţionaţi rapid?
40. Vă frămîntaţi în legătură cu anumite lucruri îngrozitoare care s-ar putea întîmplă?
41. Sînteţi lent şi lipsit de grabă în felul dvs. de a vă mişca?
42. Întîrziaţi deseori la întîlnire sau la serviciu?
43. Aveţi deseori coşmaruri?
44. Vă place atît de mult să discutaţi, încît intraţi cu uşurinţă în vorbă şi cu necunoscuţi?
45. Simţiţi deseori dureri?
46. Dacă nu v-aţi afla mai mult timp printre oameni, v-aţi considera nefericit?
47. Vă consideraţi o persoană nervoasă?
48. Din toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi sînt unii care categoric nu vă plac?
49. Consideraţi că aveţi suficientă încredere în dvs.?
50. Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă?
51. Vă este greu să vă distraţi la o petrecere veselă?
52. Sînteţi frămîntat de sentimente de inferioritate?
53. Vă este uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare?
54. Vorbiţi cîteodată de lucruri despre care nu deţineţi informaţii suficiente?
55. Sînteţi îngrijorat în legătură cu sănătatea dvs.?
56. Vă place să faceţi farse altora?
57. Suferiţi de insomnie?

Formularul B
(poate fi utilizat pentru testarea repetată a aceluiaşi subiect)
1. Vă place ca în jurul dvs. să fie agitaţie?
2. Aveţi vreodată sentimentul de nelinişte că doriţi ceva, dar nu ştiţi ce anume?
3. Aveţi aproape întotdeauna un răspuns „pregătit” cînd vi se adresează cineva?
4. Vă simţiţi uneori fericit sau trist fără vreun motiv real?
5. De obicei staţi retras la petreceri şi reuniuni?
6. În copilărie întotdeauna făceaţi ceea ce vi se spunea imediat şi fără murmur?
7. Sînteţi cîteodată morocănos?
8. Cînd sînteţi antrenat într-o ceartă, preferaţi să discutaţi pentru a o lichida sau să tăceţi, aşteptînd să
treacă furtuna?
9. Sînteţi capricios?
10. Vă place să vă aflaţi în societatea oamenilor?
11. Aveţi frecvent insomnii din cauza grijilor?
12. Vă supăraţi cîteodată?
13. Credeţi că sînteţi un om norocos?
14. Vi se întîmplă frecvent să vă hotărîţi prea tîrziu?
15. Vă place să lucraţi singur?
16. Vă simţiţi deseori apatic şi obosit fără vreun motiv serios?
17. Sîteţi vioi?
18. Rîdeţi cînd auziţi o glumă necuviincioasă?
19. Vă simţiţi adesea „sătul pînă în gît”?
20. Vă simţiţi cel mai bine în hainele de toate zilele?
21. Vi se întîmplă adesea să vă fugă gîndurile cînd încercaţi să rezolvaţi cu atenţie un lucru?
22. Puteţi să vă formulaţi repede ideile?
23. Rămîneţi adesea „dus pe gînduri”?
24. N-aveţi nici un fel de prejudecăţi?
25. Vă plac păcălelile, festele?
26. Vă gîndiţi frecvent la trecutul dvs.?
27. Vă place foarte mult mîncarea gustoasă?
28. Cînd sînteţi amărît, simţiţi nevoia să vorbiţi cu un prieten despre problema dvs.?
29. Vă împotriviţi colectei de bani în scopul unei cauze bune?
30. Vă lăudaţi cîteodată?
31. Sînteţi susceptibil în anumite privinţe?
32. Preferaţi să staţi singur în loc să mergeţi la o petrecere?
33. Vi se întîmplă vreodată să fiţi atît de agitat, încît să nu puteţi sta prea multă vreme pe scaun?
34. Vă place să vă planificaţi acţiunile cu mult timp înainte?
35. Aveţi ameţeli?
36. Răspundeţi întotdeauna la o scrisoare cît mai repede posibil după ce aţi primit-o?
37. De obicei puteţi rezolva lucrurile mai bine gîndindu-vă la ele singur, dccît dacă le discutaţi cu alţii?
38. Vi se taie vreodată răsuflarea fără a fi efectuat o muncă grea?
39. Nu vă deranjează să lăsaţi lucrurile „aşa cum sînt”?
40. Sînteţi nervos?
41. Preferaţi să planificaţi munca sau să o executaţi efectiv?
42. Vi se întîmplă cîteodată să amînaţi pe mîine ceea ce trebuie să faceţi astăzi?
43. Vă simţiţi neliniştit atunci cînd vă aflaţi în ascensor, avion, tunel?
44. Cînd vă împrieteniţi cu cineva, dvs. aveţi iniţiativa?
45. Aveţi dureri de cap violente?
46. Aveţi, în general, convingerea că lucrurile se vor aranja de la sine şi că, într-un fel sau altul, totul
va ieşi bine pînă la sfîrşit?
47. Adormiţi greu la ora culcării?
48. Consideraţi că este necesar, în anumite situaţii, să ascundeţi adevărul?
49. Rostiţi cîteodată primul lucru care vă vine în minte?
50. Vă frămîntaţi mult după o întîmplare neplăcută?
51. Sînteţi de obicei un om „închis” în raporturile cu ceilalţi, cu excepţia prietenilor foarte apropiaţi?
52. Intraţi deseori în încurcătură din cauza că acţionaţi fără să vă gîndiţi bine?
53. Vă place să faceţi glume şi să povestiţi anecdote prietenilor?
54. Preferaţi să cîştigaţi la jocuri de noroc?
55. Vă simţiţi adesea nesigur pe dvs. în prezenţa superiorilor?
56. Cînd şansele sînt împotriva dvs., sînteţi de obicei de părere că merită să riscaţi?
57. Aveţi frecvent crampe la stomac înaintea unui eveniment important?

Tabelul de mai jos conţine cheia răspunsurilor semnificative pentru factorii: sinceritate,
extraversiune/intmversiune, nevrotism. Fiecare răspuns al subiectului care corespunde cu cheia de mai jos se
egalează cu un punct.
Sinceritate:
Da: 6, 24, 36.
Nu: 12, 18,30,42,48,54.
Extraversiune/introversiune:
Da: l, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 44, 46, 49, 53, 56.
Nu: 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 42, 51.
Nevrotism:
Da: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40, 43, 45, 47, 50, 52, 55, 57.

Modul de interpretare a factorului sinceritate

Expresia numerică Interpretarea

0-3 sincer
4-6 situativ
7-9 nesincer*

* În cazul de faţă este vorba doar despre gradul de sinceritate al răspunsurilor şi nicidecum despre
nesinceritate ca trăsătură de personalitate.

Modul de interpretare a factorilor extraversiune/ introversiune şi nevrotism

introversiune Extraversiune
considerabilă moderata moderată considerabilă
1-7 8 - 11 12 - 18 19 - 24
Stabilitate emoţională Instabilitate emoţională
ridicată medie ridicată foarte ridicată
1 - 10 11 - 14 15 - 18 19 - 24

SUNTEŢI O PERSOANĂ INTROVERTĂ SAU EXTROVERTĂ?

(Tradus şi adaptat de N. Mitrofan)

I. Cît de sociabil sînteţi?

(Cît sînteţi de timid? Cît de abil şi diplomat sînteţi? Cît de bine vă înţelegeţi cu alţii?)
1. În mod obişnuit faceţi un efor pentru a vă înţelege cu persoane pe care nu le agreaţi?
2. În general, preferaţi o vacanţă zgomotoasă şi plină de evenimente în locul uneia liniştite şi
paşnice?
3. Vă place să mergeţi la petreceri, la disco şi la restaurante?
4. Vă faceţi uşor prieteni cînd mergeţi în vacanţă sau cînd călătoriţi?
5. Vă face întotdeauna plăcere să vă vedeţi prietenii, chiar şi cînd vin neanunţaţi?
6. Aţi iniţiat vreodată o conversaţie cu un străin în tren?
7. Vă place să organizaţi petreceri, să invitaţi pe alţii la masă?
8. Aveţi mulţi prieteni şi multe cunoştinţe?
9. Preferaţi serile ocupate şi antrenante petrecute acasă celor liniştite?
10. Vă plac jocurile la petreceri?
11. Îi cunoaşteţi pe cei mai mulţi dintre vecinii dv. după numele lor mic?
12. Vă place să luaţi parte la jocuri, chiar şi atunci cînd nu cîştigaţi?
13. Preferaţi oamenii în locul maşinilor?
14. Vă place să ajutaţi alţi oameni?
15. Sunteţi invitat la o cină. Gazda vă serveşte un fel de mîncare pe care îl consideraţi oribil. L-aţi
consuma totuşi?
16. Trimiteţi felicitări de Crăciun persoanelor pe care nu le agreaţi?
17. Aţi fost declarat vreodată „viaţa şi sufletul unei petreceri?”
18. Vă place să întîlniţi persoane noi, necunoscute anterior?
19. Vă simţiţi confortabil cînd intraţi într-o încăpere în care nu cunoaşteţi pe nimeni?
20. Vă plac copiii?
21. Vă place mai mult să scrieţi o scrisoare decît să foloseşti telefonul?
22. Vă faceţi uşor prieteni?
23. Aţi încercat vreodată să ascundeţi că sunteţi acasă, auzind că sosesc vizitatori ce nu sunt
bineveniţi?
24. În casa dv. Sunt adesea mai multe persoane decît pot intra în mod confortabil?
25. Vă faceţi griji despre felul în care alte persoane gîndesc despre dv.?

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
 12. da 1 nu 0
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0
16. da 1 nu 0
17. da 1 nu 0
18. da 1 nu 0
19. da 1 nu 0
20. da 1 nu 0
21. da 0 nu 1
22. da 1 nu 0
23. da 0 nu 1
24. da 1 nu 0
25. da 1 nu 0

Dacă scorul este între 16 şi 25 de puncte: sunteţi sigur o persoană sociabilă; vă plac oamenii, vă
place să fiţi împreună cu ei şi probabil sunteţi foarte fericit cînd vă aflaţi în mulţime.
Dacă scorul este între 8 şi 15 puncte: vă place să fiţi împreună cu alte persoane, dar în csazul
unei petreceri agitate puteţi să rămîneţi în continuare sau s-o părăsiţi, răbdarea dv.nu este nelimitată
şi probabil sunteţi foarte fericit dacă puteţi să petreceţi o seară cu unul sau doi prieteni apropiaţi decît să
mergeţi la un chef sau altceva de acest gen. Dacă constataţi că sunteţi singur într-o seară, vă adaptaţi
perfect de bine la această situaţie.
Dacă scorul este de 7 puncte şi mai puţin: sînteţi un fel de singuraratic. În mod sigur
preferaţi să citiţi o carte bună, să staţi în faţa televizorului sau să ocupaţi de altceva decît să ieşiţi
din casă ca să vă înveseliţi împreună cu alte persoane. Sunteţi independent şi vă place propria
companie.

II. Sunteţi un om de acţiune sau un „visător?”

(Vă place mai mult să vorbiţi şi să visaţi în legătură cu un lucru sau să-l faceţi?)

1. Va place să fiţi ocupat?

2. Vă simţiţi frustrat de traficul ce se deplasează încet?
3. Manifestaţi tendinţa de a vă muta des de la un loc la altul şi de la o slujbă la alta?
4. Vă simţiţi mizerabil cînd staţi degeaba?
5. Vă place să urmăriţi cu privirea?
6. Folosiţi mai bine scările decît să aşteptaţi liftul?
7. Vi s-a reproşat vreodată că faceţi unele lucruri prea repede?
8. Vă sculaţi devreme chiar şi în zilele de repaus şi de odihnă?
9. Deveniţi foarte entuziast în legătură cu noile proiecte?
10. Vă place să organizaţi pe alţii?
11. Vă place mai mult să acţionaţi decît să planificaşi?
12. Pierdeţi mult timp meditînd şi visînd cu ochii deschişi?
 13. V-aţi gîndit vreodată de unde venim?
14. Vă place să descifraţi cuvinte încrucişate?
15. Vă place să vizitaţi muzee şi galerii de artă?
16. Vă place să staţi de vorbă?
17. În mod obişnuit urcaţi scările cîie două o dată?
18. Vi se pare că faceţi mai multe-lucruri decît persoanele pe care le cunoaşteţi?
19. Preferaţi vacanţele active şi solicitante celor relaxante, cu mult timp liber?
20. Vă plictisiţi repede dacă nu aveţi nimic de făcut?

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 0 nu 1
13. da 0 nu 1
14. da 0 nu 1
15. da 0 nu 1
16. da 0 nu 1
17. da 1 nu 0
18. da 1 nu 0
19. da 1 nu 0
20. da 1 nu 0

Dacă scorul este între 12 şi 20 puncte: sunteţi mai mult un om de acţiune decît un gînditor,
preferaţi să faceţi lucrurile decît să gîndiţi asupra lor; vă place să fiţi activ şi să aveţi cît mai multe de
făcut.
Dacă scorul este între 6 şi 11 puncte: în egală măsură vă place să fiţi ocupat, dar nu vă deranjează
să consumaţi timp gîndind asupra lucrurilor; vă puteţi adapta destul de uşor la o gamă largă de
circumstanţe.
Dacă scorul este de 5 puncte şi mai puţin: sunteţi în mod sigur un gînditor: preferaţi să vă ocupaţi
de o carte sau numai de gîndurile dv. decît să vă repeziţi să faceţi unele lucruri.

III. Cît de emotiv sunteţi?

(Sînteţi mai încordat, tensionat şi crispat? Sau, dimpotrivă, sînteţi mai relaxat, rece şi nepăsător?)
1. Vă simţiţi vinovat dacă plîngeţi în public?
2. Credeţi că plînsul este un semn al slăbiciunii?
3. Credeţi că bărbaţii şi băieţii trebuie să fie încurajaţi să-şi ascundă lacrimile?
4. Vă simţiţi jenat dacă vă surprindeţi plîngînd în timp ce vizionaţi un film sau citiţi o carte?
5. Aţi încerca să vă reţineţi lacrimile dacă aţi participa la funeralii?
6. Nu aţi avea încredere într-un politician care varsă lacrimi în public?
7. Credeţi că lacrimile sînt o expresie necesară a emoţiei?
8. Aţi permite cuiva să vă consoleze dacă v-ar găsi plîngînd?
9. Vă simţiţi jenat dacă vedeţi oameni mari plîngînd?
10. Aţi pretinde că aveţi ceva în ochi dacă aţi fi descoperit că plîngeţi?
11. Încercaţi întotdeauna să vă ascundeţi supărarea?
12. Încercaţi întotdeauna să vă ascundeţi dezamăgirea?
13. S-a întîmplat vreodată să scăpaţi de sub control calmul şi dispoziţia?
14. V-au creat vreodată probleme calmul şi dispoziţia dv.?
15. Credeţi că vă este de folos dacă vă stăpîniţi supărarea?
16. Manifestaţi tendinţa de a medita asupra lucrurilor care v-au produs supărare?
17. Vă supăraţi destul de repede?
18. Tachinaţi, cel puţin o dată pe zi, pe cineva pe care-l iubiţi?
19. Vă plac semnele fizice ale afecţiunii?
20. Aţi devenit vreodată meditativ cînd aţi văzut copii mici?
21. Vă simţiţi fericit cînd daţi mîna în public cu cineva de care vă place?
22. Vă place să vi se facă masaj?
23. Spuneţi în mod regulat celor pe care-i iubiţi cum vă simţiţi?
24. Aţi avut vreodată un animal faţă de care să vă fi manifestat foarte tandru?
25. Vă place să fiţi sărutat şi îmbrăţişat de persoanele pe care le iubiţi?
26. Aţi rîs vreodată tare cînd aţi vizionat un film nostim?
27. Aţi mişcat vreodată din picioare cînd aţi ascultat muzică?
28. Adesea sînteţi printre ultimii care încetează să bată din palme la concerte, evenimente sportive şi
altele?
29. Aţi strigat vreodată încurajînd pe sportivi sau pe eroii de la televizor?
30. Puteţi să vă amintiţi de ultima ocazie cînd aţi rîs şi v-a plăcut foarte mult?

Cotarea şi interpretarea rezultatelor

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 0 nu 1
2. da 0 nu 1
3. da 0 nu 1
4. da 0 nu 1
 5. da 0 nu 1
6. da 0 nu 1
7. da 0 nu 1
8. da 1 nu 0
9. da 0 nu 1
10. da 0 nu 1
11. da 0 nu 1
12. da 0 nu 1
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0
16. da 0 nu 1
17. da 1 nu 0
18. da 1 nu 0
19. da 1 nu 0
20. da 1 nu 0
21. da 1 nu 0
22. da 1 nu 0
23. da 1 nu 0
24. da 1 nu 0
25. da 1 nu 0
26. da 1 nu 0
27. da 1 nu 0
28. da 1 nu 0

Dacă scorul obţinut este între 17 şi 30 de puncte: atitudinea dv. faţă de propriile emoţii este una
sănătoasă; nu vă este ruşine să vă desconspiraţi ocazional emoţiile şi datorită acestei atitudini veţi fi
neîndoielnic mult mai sănătos.
Dacă scorul este între 8 şi 16 puncte: ştiţi cum să vă exteriorizaţi emoţiile, dar adesea aveţi
dificultăţi în a face acest lucru aşa cum ar trebui. Cînd vă simţiţi rău, nu vă puteţi stăpîni plînsul. Cînd
sînteţi supărat, vă ascundeţi greu această stare. Cînd sînteţi fericit, se poate observa un zîmbet pe faţa dv.
Exteriorizînd stările emoţionale în acest fel, aveţi şanse de a vă întări starea de sănătate fizică şi psihică.
Dacă scorul este de 7 puncte şi mai puţin: sînteţi în mod sigur foarte încordat şi crispat. Realmente
aveţi nevoie de a exterioriza puţin stările emoţionale. Nu există nimic rău în a permite altor persoane să
cunoască cum vă simţiţi. Cu cît vă străduiţi mai mult să vă reprimaţi impulsurile naturale, cu atît va creşte
probabilitatea ca acestea să vă pericliteze sănătatea.

IV. Cît de îndrăzneţ sînteţi?

(Vă place să vă asumaţi riscuri? Sunteţi un om temerar sau un conformist? Brav sau laş?)

1. Vă place să citiţi lucruri noi?

2. Vă plac musafirii neaşteptaţi?
3. Întotdeauna preferaţi să vă întoarceţi în acelaşi loc pentru vacanţă?
4. Aveţi un număr de interese?
5. Vă place să încercaţi lucruri noi?
6. Cînd încercaţi ceva nou, vă faceţi multe probleme să nu deveniţi ridicol?
7. Conduceţi maşina prea repede?
8. De regulă prindeţi trenurile, autobuzele şi avioanele în ultimul moment posibil?
9. Vă simţiţi frustrat de persoanele care conduc prea încet?
10. Credeţi că anumite riscuri pot să facă viaţa mai „condimentată”?
11. Faceţi orice, chiar dacă ştiţi că dăunează sănătăţii dv. (beţi prea mult, fumaţi sau mîncaţi gras)?
12. Aţi semnat vreodată vreun contract fără să citiţi ceea ce este scris cu litere mici?
13. Evitaţi să faceţi plimbări periculoase prin bîlciuri?
14. Dacă v-aţi cumpăra un ceas nou, aţi încerca să faceţi contrabandă cu el prin vamă pentru a evita
plata taxelor de import?
15. Ştiţi care sînt cele mai sigure locuri ce pot fi alese în avion?
16. V-aţi afunda adînc în datorii dacă aţi finanţa un proiect de afaceri?
17. Aţi prefera o slujbă sigură cu bune perspective şi cu pensie în locul unei slujbe captivante şi
interesante, dar cu puţine perspective şi fără pensie?
18. Dv. credeţi că banii cheltuiţi pe asigurare sînt bani pierduţi?
19. Credeţi că este dificil să rezistaţi la un pariu?
20. Adesea vă îmbrăcaţi îndrăzneţ sau neobişnuit?
21. I-aţi spune şefului dv. dacă credeţi ca a făcut o greşeală?
22. Întîlniţi un străin în avion care vă invită apoi să mergeţi împreună să beţi ceva. Aţi accepta
invitaţia?
23. Aţi merge la o întîlnire neprevăzută?
24. Aţi cumpăra o casă fără s-o vedeţi?
25. Aţi renunţa vreodată la o cnestiune de principiu?
26. Aţi merge în închisoare pentru o chestiune de principiu?
27. Aţi dormi într-o casă considerată ca fiind „bîntuită de stafii”?
28. V-ar place să faceţi o săritură cu paraşuta?
29. Aţi merge să faceţi o baie în mare în timpul iernii?
30. V-aţl asuma riscul antrenîndu-vă într-o aventură?

Cotarea şi interpretarea rezultatelor

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 0 nu 1
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 0 nu 1
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
 9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 0 nu 1
14. da 1 nu 0
15. da 0 nu 1
16. da 1 nu 0
17. da 0 nu 1
18. da 1 nu 0
19. da 1 nu 0
20. da 1 nu 0
21. da 1 nu 0
22. da 1 nu 0
23. da 1 nu 0
24. da 1 nu 0
25. da 1 nu 0
26. da 1 nu 0
27. da 1 nu 0
28. da 1 nu 0

Dacă scorul este între 18 şi 30 de puncte: vă asumaţi o mulţime de riscuri şi, probabil, adesea vă
asumaţi riscuri fără să ţineţi seama realmente de costul eşecului. Riscurile trebuie să fie asumate pentru
a favoriza progresul, dar poate este bine de amintit faptul că uneori este mai înţelept să se asigure un
echilibru între riscuri şi puţină prevedere, pe de o parte, şi puţin bun simţ, pe de altă parte.
Dacă scorul este între 10 şi 17 puncte: manifestaţi grijă în a asigura o bună balanţă a riscurilor în
viaţa dv., evitînd penalizările posibile. Sînteţi deplin conştient de hazardul asociat cu anumite riscuri şi
de aceea nu vă hazardaţi nici în ceea ce vă priveşte pe dv. şi nici pe cei din jur fără a face mai întîi o
evaluare realistă a rezultatului.
Dacă scorul obţinut este de 9 puncte sau mai puţin: sînteţi precaut şi grijuliu de la natură. Nu
sînteţi dispus să vă asumaţi riscul şi chibzuiţi cu grijă înainte de a vă pronunţa asupra şanselor care ar
putea să conducă la dezastru. Atitudinea dv. este matură şi inteligentă. Dezavantajul faptului că aveţi o
asemenea atitudine matură constă în aceea că viaţa poate să vi se pară ocazional un pic plicticoasă.

V. Cît de practic sunteţi?

(Cît de bine puteţi să aveţi grijă de dv. înşivă?)

1. Aţi putea supravieţui pe o insulă, în deşert?

2. Puteţi înlocui o siguranţă?
3. Puteţi să fierbeţi un ou?
4. Puteţi găti trei feluri de mîncare?
5. Puteţi să călcaţi o cămaşă?
6. Puteţi să schimbaţi anvelopele la o maşină?
7. Credeţi că se pot găsi uşor soluţii la problemele practice?
8. Vă pricepeţi să reparaţi lucrurile?
9. Sînteţi bine organizat?
10. Aţi putea organiza un serviciu de registratură?
11. Ştiţi cum să reparaţi o pană la o bicicletă?
12. Ştiţi să reparaţi un robinet care picură?
13. Ştiţi cum să scoate o aşchie din piele?
14. Ştiţi cum să scoateţi un ac de albină din piele?
15. Ştiţi cum să realizaţi respiraţia artificială?

Cotarea şi interpretarea rezultatelor

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 1 nu 0
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0

V. Cît de impulsiv sunteţi?

(Faceţi parte din categoria persoanelor care rezolvă lucrurile spontan?)

1. Vă plictiseşte repede rutina?

2. Credeţi că prea multă planificare scoate toate piăcerile în afara vieţii?
3. De regulă, vă organizaţi mintea foarte repede?
4. Se întîmplă vreodată să acţionaţi întîi şi să regretaţi mai tîrziu?
5. Cumpăraţi haine sub imboldul momentului?
6. Cumpăraţi mîncare sub imboldul momentului?
7. Cumpăraţi vreodată lucruri pe care realmente nu le doriţi?
8. Cumpăraţi vreodată haine pe care nu le îmbrăcaţi niciodată?
9. Cumpăraţi vreodată cărţi pe care nu le citiţi niciodată?
10. Acceptaţi vreodată invitaţii pe care mai tîrziu le regrataţi?
11. Intraţi vreodată în încurcătură acţionînd înainte să gîndiţi?
 12. De regulă, pregătirile pentru vacanţă le faceţi în ultimul minut?
13. De obicei, vă gîndiţi mult asupra lucrurilor înainte de a lua decizii majore?
14. Aveţi tendinţa de a aprecia şi califica oamenii după o primă întîlnire?
15. Organizaţi vreodată petreceri spontane?

Cotarea şi interpretarea rezultatelor

Nr. Cotarea şi interpretarea rezultatelor

1. da 1 nu 0
2. da 1 nu 0
3. da 1 nu 0
4. da 1 nu 0
5. da 1 nu 0
6. da 1 nu 0
7. da 1 nu 0
8. da 1 nu 0
9. da 1 nu 0
10. da 1 nu 0
11. da 1 nu 0
12. da 1 nu 0
13. da 0 nu 1
14. da 1 nu 0
15. da 1 nu 0

Dacă scorul obţinut cuprinde 10 puncte sau mai mult: aproape sigur sunteţi tipul de individ care
sare acolo unde „îngerilor le este teamă să meargă”. Aveţi tendinţa de a face mai întîi anumite lucruri şi
de a gîndi asupra lor mai tîrziu. Aceasta înseamnă că adesea intraţi în încurcătură cu una sau alta din cele
două situaţii. Pe de altă parte, aceasta înseamnă viaţa este rar plicticoasă pentru dv.
Dacă scorul obţinut este între 4 şi 9: aveţi ocazional impulsuri irezistibile însă în majoritatea
timpului le menţineţi sub control.
Dacă scorul este de 3 puncte şi mai puţin: sunteţi de departe prea inteligent şi logic pentru a vă
supune impulsurilor imediate. S-ar putea să aveţi impresia că faceţi lucruri sub impulsul momentului, dar
în mod obişnuit sînteţi de departe prea inteligent şi prea logic să cedaţi unor asemenea tentaţii.

Sînteţi o persoană introvertă sau extrovertă?

(însumaţi scorurile obţinute la cele şase subteste)

I. Cît de sociabil sunteţi? ...

II. Sunteţi un om de acţiune sau un gînditor? ...
III. Cît de emotiv sunteţi? ...
IV. Cît de îndrăzneţ sunteţi? ...
V. Cît de practic sunteţi? ...
VI. Cît de impulsiv sunteţi? ...
 Dacă scorul obţinut este între 90 şi 135: sunteţi în mod sigur extrovert.
Dacă scorul este între 41 şi 89: nu sunteţi nici un introvert confirmat, nici un extrovert confirmat.
Dacă scorul este de 40 de puncte sau mai puţin: sunteţi în mod sigur un introvert

TEST DE TEMPERAMENT
(G. Bontilă)

Tehnica de aplicare: individual şi în grup.

Scopul: evidenţierea trăsăturilor specifice tipurilor de temperament.
Vîrsta 13-17 ani.
Testul conţine 76 de întrebări, la care subiectul urmează să răspundă prin cuvintele „da" sau „nu”,
după cum acestea corespund felului de a fi al subiectului. Testul poate fi aplicat atît colectiv, cît şi
individual.
Instrucţiuni: Formularele pe care le-aţi primit conţin un şir de întrebări la care urmează să răspundeţi.
Citiţi fiecare întrebare cu toată atenţia, pentru a înţelege bine conţinutul ei. Dacă ceea ce conţine
întrebarea se potriveşte cu felul dvs. obişnuit de a fi şi de a acţiona, subliniaţi cuvîntul „da” din marginea
din dreapta a formularului. Dacă întrebarea nu se potriveşte cu felul dvs. de a fi, subliniaţi cuvîntul „nu”.

Nr. Întrebări
1. Ţi-e frică de întuneric? Da Nu
2. Ţi-e frică de furtună? Da Nu
3. Ţi-e frică de apă? Da Nu
4. Ţi-e frică să treci printr-un tunel? Da Nu
5. Ţi-e frică să treci un pod peste o apă? Da Nu
6. Cînd te afli pe o înălţime, simţi nevoia de a te arunca în gol? Da Nu
7. Te consideri fricos? Da Nu
8. Te sperii în timpul nopţii? Da Nu
9. Auzi noaptea zgomote care te înspăimîntă? Da Nu
10. Eşti mereu pornit pe ceartă? Da Nu
11. Visezi cîteodată persoane care au decedat? Da Nu
12. Îţi rozi uneori unghiile aşa de tare încît să te doară? Da Nu
13. Ţi se întîmplă să te bîlbîi din pricina emoţiei, fricii? Da Nu
14. Poţi să stai multă vreme fără să vorbeşti? Da Nu
15. Ai avut sau ai vreun tic nervos? Da Nu
16. Îţi place să-ţi schimbi des ocupaţia, activitatea? Da Nu
17. Ţi se face observaţie că eşti distrat, neatent? Da Nu
18. Îţi place să stai multă vreme în acelaşi loc, să faci acelaşi lucru? Da Nu
19. Plîngi uneori din pricina piedicilor care ţi se pun în cale? Da Nu
20. Cînd te doare ceva, plîngi mai mult decît o fac celelalte persoane? Da Nu
21. Ţi se face rău cînd vezi sînge? Da Nu
22. Ai des dureri (de orice fel)? Da Nu
23. Simţi deseori că ţi se taie respiraţia? Da Nu
24. De obicei, te simţi bine, puternic şi sănătos? Da Nu
25. Cînd te scoli dimineaţa, te simţi încă obosit? Da Nu
26. Te simţi aproape mereu obosit? Da Nu
27. Te plictiseşti cea mai mare parte din timp? Da Nu
28. Ai deseori dureri de cap? Da Nu
29. Sînt anumite feluri de mîncare care îţi fac rău? Da Nu
30. Sînt mîncăruri pe care nu le poţi mînca? Da Nu
31. De obicei, dormi bine? Da Nu
32. Ştii întotdeauna bine ceea ce vrei să faci? Da Nu
33. Îţi este greu să te hotărăşti, atunci cînd vrei să faci ceva? Da Nu
34. Ai superstiţii? Da Nu
35. Ai vrut vreodată pînă acum să fugi de acasă? Da Nu
36. Te-ai simţit pînă acum înclinat să fugi de acasă? Da Nu
37. Ai fugit vreodată pînă acum de acasă? Da Nu
38. Ţi-e frică uneori să traversezi o stradă sau o piaţă largă? Da Nu
39. Ţi-e frică să stai singur într-o cameră mică, închisă? Da Nu
40. Ţi-e frică de foc (incendiu)? Da Nu
41. Ai avut pînă acum dorinţa să dai foc? Da Nu
42. Obişnuieşti să-ţi cercetezi cu atenţie locuinţa, înainte de a te culca, să te Da Nu
convingi dacă nu-i un hoţ?
43. Îţi este greu să te obişnuieşti la locul tău de muncă? Da Nu
44. Îţi este greu să trăieşti în linişte acasă la tine? Da Nu
45. Familia se poartă bine cu tine? Da Nu
46. Şefii tăi se poartă bine cu tine? Da Nu
47. Te gîndeşti deseori că cineva doreşte să te urmărească? Da Nu
48. Eşti neliniştit, uneori, la gîndul că cineva vrea să-ţi facă un rău? Da Nu
49. Te superi cînd cineva nu te lasă să faci ceea ce vrei tu? Da Nu
50. Ţi se întîmplă să spargi anumite lucruri, atunci cînd te înfurii? Da Nu
51. Te înfurii uneori pentru lucruri care nu au însemnătate? Da Nu
52. Ţi-ai pierdut cunoştinţa vreodată? Da Nu
53. Îţi pierzi deseori cunoştinţa? Da Nu
54. Simţi uneori că vederea ţi se tulbură? Da Nu
55. Ţi-ar plăcea o meserie unde s-ar sacrifica/ucide animale? Da Nu
56. Ai dorit pînă acum răul altuia? Da Nu
57. Ironizezi pe seama altora pînă cînd îi faci să plîngă? Da Nu
58. Simţi cîteodată plăcerea să faci rău unei persoane? Da Nu
59. Ai simţit uneori plăcerea să faci rău unui animal? Da Nu
60. Ai avut vreodată dorinţa să furi? Da Nu

Prelucrarea rezultatelor
Sînt semnificative şi se vor lua în consideraţie numai răspunsurile „nu” pentru itemii: 14, 18, 24,
31, 32,43,45, 47, 48, 55, 57, 61, 62 şi răspunsurile „da” pentru toţi ceilalţi itemi.
În continuare se va releva numărul de itemi semnificativi pentru fiecare dintre cele opt trăsături
conform tabelului l.
Tabelul 1.
1. Emotivitate simplă (întrebările l, 7, 8, 9, l0, 11, 12, 13, 19, 20, 21, 34, 40);
2. Psihastenie, obsesii (întrebările 2, 3, 4, 5, 6, 25, 26, 32, 33, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 53);
3. Tendinţe schizoide (întrebările 27, 35, 43, 44, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 54);
4. Tendinţe paranoide (întrebările 35, 43, 44, 45, 47, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65);
5. Tendinţe depresive şi ipohondrice (întrebările 19, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 46);
6. Tendinţe impulsive şi epileptoide (întrebările 31, 37, 65, 66, 67, 68, 69, 70);
7. Tendinţe instabile (labilitate psihică) (întrebările 14, 15, 16, 17, 18, 35, 36);
8. Tendinţe antisociale (egocentrice) (întrebările 20, 71, 72, 73, 74, 75, 76).
Cînd una şi aceeaşi cifră însoţeşte mai multe trăsături, ea este semnificativă şi urmează a fi luată în
considerare la fiecare rubrică a trăsăturilor respective. (De exemplu, întrebarea 35 este semnificativă pentru
trăsăturile 3, 4, 7).
După analiza rezultatelor, pentru fiecare trăsătură se notează numărul corespunzător de itemi
semnificativi, indicaţi de către subiect (Tabelul 1). Acest număr se multiplică prin coeficientul stabilit pentru
fiecare rubrică, obţinîndu-se un număr care poate varia de la 0 la 360. Cu atît mai mare este gradul de
semnificaţie a trăsăturii respective.
Tabelul 1
Rubrici Numărul de itemi Coeficient Total

I 28
II 24
III 30
IV 20
V 26
VI 36
VII 52
VIII 52

Conform datelor experimentale (G. Bontilă, 1971), s-a stabilit că toate valorile care trec de 120 indică
tendinţe patologice, în asemenea cazuri se recomandă o investigaţie mai profundă, folosind tehnici proiective
de studiere a personalităţii, precum şi un examen psihiatric.
 TESTUL DE TEMPERAMENT AL LUI JUNG

Tehnica de aplicare: individual şi în grup.

Scopul: evidenţierea tipurilor de temperament.
Această metodă este propusă de C. G. Jung pentru determinarea trăsăturilor de personalitate.
Instrucţiuni: Pentru fiecare întrebare sunt două variante de răspuns. Selectaţi varianta care
consideraţi că este optimă pentru dmv. şi puneţi (bifaţi) litera care semnifică răspunsul respectiv.
1. Dmv. ce preferaţi?
a. cîteva persoane apropiate;
b. o companie cu mulţi prieteni.
2. Ce fel de cărţi preferaţi să citiţi?
a. cu conţinut atractiv, captivant;
b. cu descrierea emoţiilor eroilor.
3. Ce puteţi mai mult tolera în discuţii?
a. întîrzierea;
b. greşelile.
4. Dacă faceţi lucru negîndit, atunci:
a. retrăiţi tare;
b. nu aveţi mari emoţii.
5. Cum vă reuşeşte să faceţi cunoştinţă cu alte persoane?
a. repede, uşor;
b. încet, prudent.
6. Vă consideraţi supărăcios?
a. da;
b. nu.
7. Deseori rîdeţi în hohote, din tot sufletul?
a. da;
b. nu.
8. Vă consideraţi:
a. tăcut;
b. vorbăreţ.
9. Vă consideraţi deschis sau închis în sine?
a. deschis;
b. închis.
10. Vă place să vă analizaţi emoţiile?
a. da;
 b. nu.
11. Aflîndu-vă în societate preferaţi:
a. să vorbiţi;
b. să ascultaţi.
12. Deseori sunteţi nesatisfăcut de propria persoană?
a. da;
b. nu.
13. Vă palace să organizaţi ceva?
a. da;
b. nu.
14. Aţi dori să aveţi o agendă personală?
a. da;
b. nu.
15. Puteţi repede să înfăptuiţi o decizie luată („zis şi făcut”)?
a. da;
b. nu.
16. Vă schimbaţi repede dispoziţia?
a. da;
b. nu.
17. Vă place să convingeţi pe cineva, să-i impuneţi propriile păreri?
a. da;
b. nu.
18. Mişcările dmv. sunt:
a. repezite;
b. lente.
19. Vă neliniştesc tare posibilele neplăceri?
a. deseori;
b. rareori.
20. În situaţiile dificile:
a. încercaţi să cereţi ajutor altor persoane;
b. nu cereţi ajutor nimănui.
Interpretarea rezultatelor:
Indicii extraversiunii: 1 – b; 2 – a; 3 – b; 4 – b; 5 – a; 6 – b; 7 – a; 8 – b; 9 – a; 10 – b;
11 – a; 12 – b; 13 – a; 14 – b; 15 – a; 16 – a; 17 – a; 18 – a; 19 – b; 20 – a.
Adunaţi numărul răspunsurilor care coincid cu indicii prezentaţi şi îl înmulţiţi cu 5.
Punctele: 0 – 35 – introvert; 36 – 65 – ambivert; 66 – 100 – extravert.
 Extraverţii: sunt sociabili, cu un nivel înalt de agresivitate, cu tendinţe de a fi lideri, le place să fie
în centul atenţiei, uşor leagă prietenii, impulsivi, deschişi şi comunicabili, printre cunoscuţii lor pot fi
persoane utile; judecă alte persoane după „aspectul exterior”, nu analizeazăinteriorul; colerici, sangvinici.
Introverţii: sunt concentraţi asupra propriilor trăiri, cu puţine relaţii, tăcuţi, cu greu leagă noi
prietenii, nu sunt riscanţi, cu greu suportă pierderea cunoştinţelor vechi, nu au variante de pierdere şi
cîştig, cu nivel înalt de anxietate şi rigiditate; flegmaticii, melancolicii.
Ambiverţii: persoane care dispun de trăsături slab pronunţate ale ambelor tipuri.

CARACTERUL
1. Definiţie şi descriere generală
In psihologie, se întâlnesc două curente:
1. unul care include în sfera noţiunii de caracter atât însuşirile genotipice determinate biologic, cât
şi pe cele fenotipice, dobândite sub influenţa mediului natural şi social;când importanţa acestuia din urmă
este recunoscută se şterge orice deosebire calitativă dintre caracter şi temperament (reprezentanţii
orientărilor biologizante şi fiziologizante)
2. altul care raportează noţiunea de caracter numai la personalitatea umană, în care se includ
însuşirile fenotipice de esenţă socioculturală, etico-axiologică, subliniind astfel existenţa unei deosebiri
calitative între caracter şi temperament (reprezentanţii orientării socio- antropo-culturologice).
Din punct de vedere metodologic şi ştiinţific vom aborda caracterul ca entitate distinctă a sistemului
personalităţii, ireductibilă la temperament.
Intr-o primă aproximare, caracterul reprezintă o dimensiune (structură) esenţială care, pe de o parte,
defineşte orice personalitate individuală în contextul relaţiilor sociale, iar pe de altă parte, diferenţiază
mai mult sau mai puţin semnificativ personalităţile individuale între ele.
Din punct de vedere psihologic, orice individ cât de cât normal, născut şi crescut într-un mediu
social, în comunicare şi interacţiune cu alţi semeni, - cu membrii familiei, cu colegii de şcoală, cu dascălii,
cu cercul de prieteni etc., îşi structurează pe baza unor complexe transformări în plan cognitiv, afectiv,
motivaţional, un anumit mod de raportare şi reacţie la situaţiile sociale, adică un anumit profil caracterial.
Caracterul apare ca mod individual specific de relaţionare şi integrare a asteptărilor pe care individul
le are de la societate şi pe care , la randul ei, societatea le are faţă de individ. Individul apare astfel în
următoarele trei ipostaze:
1) de concordanţă deplină cu societatea (toate solicitările sociale sunt acceptate şi integrate ca norme
proprii de conduită şi toate solicitările proprii se încadrează în limitele normelor şi etaloanelor societăţii);
o asemenea situaţie nu se întâlneşte în realitate, ea desemnând o limită ideală, teoretică, spre care se poate
tinde;
2) de respingere reciprocă totală (cele două mulţimi de solicitări nu concordă în nici un punct); şi
această situaţie trebuie considerată ca având doar o semnificaţie teoretică, neîntâlnindu-se ca atare în
realitate;
 3) concordanţă parţială-discordanţă parţială (cele două mulţimi de solicitări intersectându-se pe o
plajă mai îngustă sau mai întinsă); aceasta este situaţia reală, care reflectă natura contradictorie a
raportului individ-societate. Atunci când plaja de intersecţie se îngustează până la un anumit prag,
societatea declară individul ca lipsit de caracter, iar individul declară criteriile şi etaloanele impuse de
societate ca inacceptabile, trebuind să fie revizuite (reformate); când plaja de intersecţie se lărgeşte
tinzând spre limita superioară de concordanţă, societatea declară individul ca având caracter, iar individul
consideră criteriile şi etaloanele societăţii ca fiind şi ale lui.
Caracterul se structurează prin integrarea în plan cognitiv, afectiv, motivaţional şi volitiv a ceea ce
este semnificativ pentru individ în situaţiile, evenimentele şi experienţele sociale. Ca urmare, el se
manifestă numai în asemenea împrejurări. De aceea, dezvăluirea trăsăturilor de caracter este incomparabil
mai dificilă decât a celor temperamentale.

2. Teste pentru cercetarea caracterului

1. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC (H. Leonhard, H. Schmieschek)
Chestionarul determină manifestările caracterologice dominante. El este alcătuit din 88 de întrebări care, fiind clasate
în 10 grupe (I -X), permit evidenţierea unor trăsături „accentuate" ale caracterului.
Grupa I, cu 12 întrebări, se referă la demonstrativitate.
Grupa a Il-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperexactitate.
Grupa a IlI-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperperseverenţă.
Grupa a IV-a, cu 8 întrebări, se referă la nestăpînire.
Grupa a V-a, cu 8 întrebări, se referă la hipertimie.
Grupa a Vl-a, cu 8 întrebări, se referă la distimie.
Grupa a VII-a, cu 8 întrebări, se referă la ciclotimie.
Grupa a VIII-a, cu 4 întrebări, se referă la exaltare.
Grupa a IX-a, cu 8 întrebări, se referă la anxietate.
Grupa a X-a, cu 8 întrebări, se referă la emotivitate.
Instrucţiuni: Vi se prezintă un şir de afirmaţii referitoare la caracterul dvs. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi
răspundeţi prin „da ", dacă ceea ce conţine ea vi se potriveşte, sau prin „nu", dacă nu vi se potriveşte. Nu lăsaţi nici o
întrebare fără răspuns.
Chestionarul poate fi utilizat individual sau în colectiv. Subiecţii nu sînt presaţi sau invitaţi să lucreze repede. Timpul
de lucru este liber, dar, în general, variază între 30 şi 60 de minute, în funcţie de rapiditatea gîndirii şi de gradul de înţelegere
al fiecărui subiect. Se citeşte fiecare întrebare şi se răspunde imediat, la rînd.
1. În general sînteţi un om vioi şi fără griji?
2. Sînteţi sensibil la jigniri?
3. Vă dau uneori repede lacrimile?
4. După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întîmplă, totuşi, să vă îndoiţi că aţi făcut bine şi nu aveţi
linişte pînă nu vă convingeţi încă o dată?
5. în copilărie aţi fost îndrăzneţ ca şi ceilalţi copii de vîrsta dvs.?
6. Dispoziţia dvs. este schimbătoare - de la mare bucurie la deprimare?
7. De obicei, într-o reuniune amicală, sînteţi în centrul atenţiei celorlalţi?
8. Sînt zile în care, fără vreun motiv evident, sînteţi indispus şi iritat, încît este mai bine să nu vi se adreseze
nimeni?
 9. Credeţi că sînteţi o persoană serioasă?
10. Sînteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic?
11. Sînteţi foarte întreprinzător?
12. Uitaţi uşor cînd cine va v-a jignit?
13. Sînteţi foarte milos?
14. Atunci cînd puneţi o scrisoare în cutie, obişnuiţi să controlaţi cu mîna, dacă plicul a intrat?
15. Aveţi ambiţia ca la locul de muncă să faceţi parte din cei mai buni?
16. Vă este frică (sau v-a fost cînd eraţi mic) de furtună şi de cîini?
17. Cred despre dvs. unii oameni că sînteţi un pic pedant?
18. Dispoziţia dvs. depinde de întîmplările prin care treceţi?
19. Sînteţi întotdeauna agreat, simpatizat de către cunoscuţii dvs.?
20. Aveţi uneori stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternică?
21. De obicei vă simţiţi apăsat de ceva, deprimat?
22. Aţi avut pînă acum crize de plîns sau crize nervoase (şoc)?
23. Vă vine greu să staţi pe scaun un timp mai îndelungat?
24. Cînd cineva v-a făcut o nedreptate, luptaţi energic pentru interesele dvs.?
25. Sînteţi în stare să tăiaţi un animal?
26. Vă supără faptul că acasă perdeaua sau faţa de masă sînt puţin cam strîmbe şi le îndreptaţi imediat?
27. Cînd eraţi copil, vă era frică să rămîneţi seara singur în casă?
28. Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv?
29. în activitatea dvs. profesională sînteţi totdeauna cel mai capabil?
30. Vă înfuriaţi repede?
31. Puteţi fi, cîteodată, cu adevărat exuberant, voios?
32. Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină?
33. Deobicei, spuneţi oamenilor în mod deschis părerea dvs.?
34. Puteţi distra o societate, puteţi fi sufletul unei companii?
35. Vă impresionează dacă vedeţi sînge?
36. Vă place o activitate cu mare răspundere personală?
37. Sînteţi înclinat să interveniţi pentru oamenii cărora li s-a făcut o nedreptate?
38. Vă este teamă să intraţi singur într-o pivniţă, într-o cameră întunecoasă?
39. Preferaţi activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact celor care pot fi făcute repede şi fără
migală?
40. Sînteţi o persoană foarte sociabilă?
41. La şcoală vă plăcea (vă place) să recitaţi poezii?
42. Aţi fugit vreodată de acasă cînd eraţi copil?
43. Vi se pare grea viaţa?
44. Vi s-a întîmplat să fiţi atît de tulburat de conflicte sau necazuri, încît a fost imposibil să mai mergeţi
la lucru?
45. S-ar putea spune despre dvs. că, în general, nu vă pierdeţi prea repede buna dispoziţie atunci cînd
aveţi un insucces (cînd nu vă reuşeşte ceva)?
46. Dacă v-ajignit cineva, faceţi primul pas spre împăcare?
47. Vă plac animalele?
48. Vă întoarceţi uneori din drum ca să vă convingeţi că acasă sau la locul de muncă totul este în regulă
şi că nimic rău nu se poate întîmpla?
 49. Sînteţi cîteodată chinuit de o frică inexplicabilă că dvs. sau rudelor dvs. li s-ar putea întîmpla ceva
rău?
50. Credeţi că dispoziţia dvs. depinde de starea vremii?
51. V-ar deranja cumva să vă urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în faţa unui public?
52. Cînd cineva vă necăjeşte tare şi cu intenţie, aţi fi în stare să vă ieşiţi din fire şi să vă încăieraţi?
53. Vă plac mult petrecerile?
54. Vă simţiţi adînc descurajat cînd aveţi decepţii?
55. Vă place o muncă unde dvs. trebuie să organizaţi mult?
56. In mod obişnuit urmăriţi insistent scopul pe care vi l-aţi propus, chiar dacă întîmpinaţi obstacole?
57. Poate să vă impresioneze într-atît un film tragic, încît să vă dea lacrimile?
58. Vi se întîmplă să adormiţi cu greu pentru că vă gîndiţila problemele cotidiene sau de viitor?
59. Fiind elev le-aţi suflat colegilor sau i-aţi lăsat să copieze după dvs.?
60. V-ar displace să treceţi prin cimitir noaptea?
61. Vă îngrijiţi în mod deosebit ca acasă la dvs. fiecare lucru să aibă un loc al lui?
62. Vi se întîmplă dimineaţa să vă sculaţi prost dispus şi necăjit, stare care durează cîteva ore?
63. Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi?
64. Aveţi uneori dureri de cap?
65. Rîdeţi des?
66. Faţă de oamenii pentru care nu aveţi consideraţie, vă puteţi purta foarte prietenos, încît ei să nu
observe adevărata dvs. părere despre ei?
67. Sînteţi o persoană vioaie, plină de viaţă?
68. Suferiţi mult din cauza nedreptăţii?
69. Sînteţi un prieten al naturii?
70. Aveţi obiceiul ca atunci cînd plecaţi de acasă sau mergeţi la culcare să controlaţi întotdeauna starea
unor lucruri (de exemplu, dacă e stins aragazul, dacă sînt scoase din priză aparatele electrice, dacă sînt încuiate uşile
etc.)?
71. Sînteţi sperios?
72. Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului?
73. Colaboraţi sau aţi colaborat cu plăcere în trecut la cercuri teatrale de amatori?
74. Vă este uneori foarte dor de depărtări?
75. De obicei priviţi viitorul cu pesimism?
76. Vi se poate schimba atît de puternic dispoziţia, încît să aveţi uneori un mare sentiment de bucurie,
pentru ca apoi să cădeţi într-o stare de amărăciune?
77. Vă este uşor să creaţi bună dispoziţie într-o societate, reuniune?
78. De obicei, rămîneţi multă vreme supărat?
79. Sînteţi foarte puternic impresionat de suferinţa altor oameni?
80. în mod obişnuit, în caietele de şcoală scrieţi încă o dată o pagină, dacă se întîmplă să faceţi o
greşeală?
81. Se poate spune că, în general, cu oamenii sînteţi mai mult prudent şi bănuitor decît încrezător?
82. Aveţi deseori vise cu situaţii de spaimă?
83. Sînteţi deseori terorizat de gîndul că, fiind pe peronul unei gări, vă puteţi arunca înaintea trenului
împotriva voinţei dvs.?
84. în mod obişnuit, deveniţi vesel într-un loc plăcut?
85. In general, vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi nu vă mai gîndiţi la ele?
 86. Cînd consumaţi alcool deveniţi, de obicei, impulsiv?
87. In discuţii sînteţi mai degrabă zgîrcit la vorbă decît vorbăreţ?
88. Atunci cînd trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală, aţi putea să vă însuşiţi atît de bine rolul,
încît pe scenă să uitaţi complet că sînteţi un altul?

Analiza rezultatelor
Analiza se efectuează în două etape. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la întrebări pentru fiecare dintre cele 10 grape
de trăsături (I-X), conform cheii prezentate mai jos, aflîndu-se, astfel, valorile brute individuale.
1. Grupa I - Demonstrativ
Da: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88.
Nu: 51.
2. Grupa a Il-a - Hiperexact
Da: 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83.
Nu: 36.
3. Grupa a IlI-a - Hiperperseverent
Da: 2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81.
Nu: 12, 46, 59.
4. Grupa a IV-a - Nestăpînit
Da: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.
Nu:-
5. Grupa a V-a - Hipertim
Da: 1, 11,23,33,45,55,67, 77
Nu:-
6. Grapa a Vl-a - Distimic
Da: 9,21,43, 75, 87.
Nu: 31,53,65.
7. Grupa a VII-a - Ciclotim
Da: 6, 18,28, 40, 50, 62, 72, 84.
Nu:-
8. Grapa a VIII-a - Exaltat
Da: 10, 32, 54, 76.
Nu:-
9. Grupa a IX-a - Anxios
Da: 16, 27,38, 49, 60,71,82.
Nu: 5.
10. Grupa a X-a - Emotiv
Da: 3, 13,35,47, 57, 69, 79.
Nu: 25.
La etapa a doua în Tabelul de sinteză se notează valorile brute pentru fiecare grupă (I-X). Aceste valori se multiplică
prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupă, obţinîndu-se astfel un rezultat care poate varia de la 0 la 24. Cu cît acest rezultat
este mai mare (adică se apropie de 24), cu atît este mai mare şi gradul de semnificaţie a trăsăturii respective, marcîndu-se astfel
direcţia de „accentuare" a personalităţii.

Tabelul de sinteză
 Grupa Nr. Valorile Coeficientul Rezultat Procentaj
de brute de înmulţire
întrebări
I 12 2

II 12 2

III 12 2

IV 8 3

V 8 3

VI 8 3

VII 8 3

vin 4 6

IX 8 3

X 8 3

Coeficientul ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor, întrucît, prin înmulţirea efectuată, se obţin valori standard
comparative. Valoarea 24 indică un procentaj simptomatic de 100%; valoarea 18 indică 75%; valoarea 12 indică 50%; valoarea
6 indică 25%. Cu referire la interpretarea rezultatelor, autorul chestionarului promovează ideea că se poate vorbi de o
„accentuare" în cazul în care numărul de răspunsuri semnificative depăşeşte 50%.
Personalităţile „accentuate” nu sunt patologice. Ele se caracterizează prin evidenţierea unor trăsături pregnante de
caracter.
Descrierea accentuărilor după Leonhard
1. Tipul demonstrativ, egocentrism, teatralism şi demonstrativitate comportamentală, autoapreciere
neadecvată.
2. Tipul hiperexact: punctualitate, acurateţe şi pedantism exagerat.
3. Tipul hiperperseverent: sensibilitate la obide şi supărări, spirit răzbunător, implicare emotivă de lungă
durată în tot ce i se întîmpla.
4. Tipul impulsiv: impulsivitate sporită, control scăzut asupra imboldurilor şi tentaţiilor.
5. Tipul hipertim: dispoziţie preponderent bună, spirit întreprinzător, activism înalt.
6. Tipul distimic: deprimare accentuată, centrarea atenţiei asupra aspectelor sumbre ale vieţii, inhibiţie
ideomotoră.
7. Tipul ciclotimie: alternare a fazelor hipertimice şi distimice.
8. Tipul exaltat: trăire intensă, uneori nemotivată, a stărilor de bucurie, fericire, satisfacţie şi alternarea
frecventă a acestora cu stările de tristeţe şi disperare.
9. Tipul anxios: predispunere spre fobie, timiditate şi anxietate exagerată.
10. Tipul emotiv: sensibilitate, profunzime şi fineţe a trăirilor spirituale.

2. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC (T. V. Matalina) ,

Chestionarul caracterologic a fost elaborat în baza binecunoscutelor teste de personalitate (Eysenck, Cattell, Leonhard
etc). El cuprinde 60 de itemi ce determină două caracteristici ale personalităţii adolescentului: extraversiunea/introversiunea
şi nevrotismul. Comportarea acestora permite o eventuală tipizare a caracterului şi elaborarea în baza ei a diverselor
recomandări. Testul poate fi aplicat persoanelor între 12-17 ani şi îşi găseşte o arie largă de utilizare şi în orientarea şcolară şi
profesională.
Instrucţiuni: Răspundeţi prin „da" sau „nu" la afirmaţiile ce urmează. Scrieţi aceste răspunsuri în dreptul
afirmaţiei respective.
1. Vă place să fie gălăgie şi agitaţie în jurul dvs.?
2. Deseori aveţi nevoie de prieteni care v-ar putea susţine?
3. Reacţionaţi prompt întotdeauna cînd sînteţi rugat să faceţi ceva?
4. Vi se întîmplă deseori să fiţi iritat de ceva?
5. Vi se schimbă deseori dispoziţia?
6. Vă simţiţi mai bine şi mai plăcut în lumea cărţilor decît în societatea semenilor?
7. Deseori diverse gînduri vă împiedică să adormiţi?
8. Procedaţi întotdeauna aşa cum vi se spune?
9. Vă place să faceţi glume pe seama altora?
10. Vă simţiţi vreodată necăjit, fără vreun motiv serios?
11. Puteţi spune despre dvs. că sînteţi o persoană veselă, plină de viaţă?
12. Aţi încălcat vreodată regulile de conduită?
13. Sînteţi o persoană iritabilă?
14. Vă place să le faceţi pe toate cît se poate de repede?
15. Vă frămîntă gîndul că s-ar putea întîmplă anumite lucruri îngrozitoare?
16. Vi se poate încredinţa orice secret?
17. Vă vine uşor să învioraţi o petrecere plicti sitoare?
18. Aveţi vreodată palpitaţii sau senzaţia de greutate pe inimă?
19. Cînd vă împrieteniţi cu cineva, manifestaţi primul iniţiativa?
20. Aţi minţit vreodată?
21. Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă?
22. Deseori glumiţi şi povestiţi istorii hazlii prietenilor?
23. Deseori vă simţiţi obosit?
24. Mai întîi vă pregătiţi temele şi apoi le faceţi pe toate celelalte?
25. De obicei sînteţi vesel şi satisfăcut de toate?
26. Sînteţi supărăcios?
27. Vă place mult să comunicaţi cu semenii?
28. Dacă cei apropiaţi vă roagă să-i ajutaţi în gospodărie, o faceţi întotdeauna?
29. Aveţi deseori ameţeli?
30. Se întîmplă să-i jenaţi pe alţii prin acţiunile şi faptele dvs.?
31. Vă simţiţi plictisit?
32. Vă lăudaţi din cînd in cînd?
33. Cînd vă aflaţi în societatea unor persoane necunoscute, sînteţi, de obicei, tăcut?
34. Cînd sînteţi emoţionat, vi se întîmpla să nu puteţi sta locului?
35. De regulă, vă este uşor să luaţi o decizie?
36. Cînd lipseşte profesorul de la ore, niciodată nu sînteţi gălăgios?
37. Deseori aveţi coşmaruri?
38. De obicei vă puteţi destinde şi vă distraţi foarte bine cînd vă aflaţi într-o companie veselă?
39. Puteţi fi cu uşurinţă jignit?
40. Bîrfîţi cîteodată?
 41. În general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a ezita pentru a reflecta asupra lucrurilor?
42. Dacă nimeriţi într-o situaţie banală, vă simţiţi intimidat mult timp după aceasta?
43. Vă plac mult jocurile vesele şi zgomotoase?
44. Mîncaţi întotdeauna tot ce vi se oferă?
45. Cînd sînteţi rugat să faceţi ceva, vă este greu să refuzaţi?
46. Vă place să mergeţi deseori în ospeţie?
47. Aveţi momente cînd nu vă e dragă viaţa?
48. Aţi fost vreodată brutal cu părinţii?
49. Prietenii vă consideră vesel şi plin de viaţă?
50. Vă sustrageri deseori în timp ce vă pregătiţi temele?
51. Preferaţi, de obicei, să priviţi cum se distrează o companie veselă fără a vă implica activ?
52. De obicei adormiţi cu greu cînd vă chinuie diferite gînduri?
53. Sînteţi absolut sigur că veţi duce la bun sfîrşit lucrul ce vi s-a încredinţat?
54. Uneori vă simţiţi foarte solitar?
55. Vă simţiţi vreodată timid, cînd sînteţi nevoit să intraţi în vorbă cu o persoană necunoscută?
56. Vă daţi seama de o eroare, cînd e tîrziu deja să mai întreprindeţi
ceva?
57. Cînd cineva ridică vocea la dvs., răspundeţi în acelaşi mod?
58. Vă simţiţi uneori vesel sau trist fără motiv real?
59. Consideraţi că este imposibil să vă distraţi din plin în societatea semenilor?
60. Cînd acţionaţi fără a reflecta asupra lucrurilor, vă neliniştiţi frecvent?
Prelucrarea rezultatelor
I. Extraversiune (E):
Da: 1, 3, 9, 11, 14, 17, 19, 22, 25, 27, 30, 35, 38, 41, 43, 46, 49.
Nu: 6 , 33, 51, 55, 59.
II. Nevrotism (N):
Da: 2,5,7, 10, 13, 15, 18,21,23,26,29,31,34,37,39,42,45, 47, 50, 52, 54, 56, 58, 60.
III. Minciună:
Da: 8, 16, 24, 28, 36, 44.
Nu: 4, 12, 20, 32, 40, 48.
Coraportarea celor două caracteristici de bază (extraversiune şi nevrotism) permite o clasificare în 32 de tipuri
caracterologice.

Tabelul tipurilor caracterologice

Tipul Rezultate
E punctajul Npunctajul
1 0-4 0-4
2 20-24 0-4
3 20-24 20-24
4 0-4 20-24
5 0-4 4-8
6 0-4 16-20
7 0-4 8-16
 8 4-8 0-4
9 8-16 0-4
10 16-20 0-4
11 20-24 4-8
12 20 -24 8 – 16
13 20-24 16-20
14 16-20, 20-24
15 8 – 16 20-24
16 4-8 20-24
17 16-20 4–8
18 4-8 • 16-20
19 4-8 4–8
20 16-20 16-20
21 12-16 8-12
22 8-12 8-12
23 16-20 8-12
24 12-16 4-8
25 8-12 4-8
26 4-8 8-12
27 4-8 12-16
28 8-12 16-20
29 12-16 16-20
30 16-20 12-16
31 8-12 12-16
32 12-16 12-16
Norma pentru adolescenţi de 12-17 ani:
Extraversiune (E) - 11-14 puncte,
Nevrotism (N) - 10-15 puncte,
Minciună - 4-5 puncte.
Mai jos urinează descrierea verbală a particularităţilor fiecărui tip.
Tipul 1. E: 0-4; N: 0-4
Calm, paşnic, imperturbabil, răbdător, stăpîn pe sine. în grup este modest. Nu-şi impune prietenia, dar nici nu o respinge
pe a altcuiva, îndărătnic şi ambiţios, cînd înţelege că are dreptate.
Tipul 2. E: 20-24; N: 0-4
Optimist, crede în succes. Impresionabil, vesel, sociabil, vorbăreţ. Superficial, impasibil. Preferă să fie în centrul
atenţiei. Iartă uşor ofensele, conflictele le transformă în glumă. îl tentează tot ce este nou. Se bucură de simpatia tuturor.
Tipul 3. E: 20-24; N: 20-24
Activ, ironic. Tinde să fie cu toată lumea „pe picior de egalitate". Foarte ambiţios. Fiind în dezacord cu părerea adulţilor,
se plasează în opoziţie. Nu suportă indiferenţa faţă de propria persoană.
Tipul 4. E: 0-4; N: 20-24
Neliniştit, încordat, neîncrezătorul sine, nesociabil, susceptibil. Se adaptează greu. Solicită susţinere şi protecţie. Nu
preferă modul activ de viaţă. Contemplativ, predispus spre cugetări filosofice. Dramatizează uşor orice situaţie.
Tipul 5. E: 0-4; N: 4-8
 Contemplativ, calm, docil, impasibil. Nu manifestă interes faţă de lumea înconjurătoare şi, în consecinţă, nu obţine
succese deosebite. Predispus spre colizii interioare, deseori imaginate.
Tipul 6. E: 0-4; N: 16-20
Visător, sensibil, stăpînit, echilibrat, timid în situaţii necunoscute. Evită anturajul aglomerat. Nu crede în propriile
puteri. Nu face panică, nu dramatizează lucrurile.
Tipul 7.E:0-4;N: 8-16
Modest, sfios, activ. Preferă să rămînă neobservat. Prieten devotat şi corect. Ajutor de nădejde, lipsit însă de capacităţi
organizatorice. De regulă, nu este membru al unor grupări sau companii. Preferă prietenia în doi. Acordă multă atenţie relaţiilor
interpersonale.
Tipul 8. E: 4-8; N: 0-4
Calm, sociabil. Fire predominant contemplativă, mai puţin întreprinzătoare, indiferent faţă de succese. Preferă să
trăiască „ca toţi". In relaţii este cumpătat, echilibrat. Evită conflictele.
Tipul 9. E: 8-16; N: 0-4
Activ, plin de viaţă, sociabil, credul. în relaţii nu este pretenţios. Manifestînd rezistenţă redusă în condiţii dificile, este
uşor influenţabil şi se lasă atras în grupuri asociale. Curios, predispus spre tot ce este nou. Nu este apt de apreciere şi
autoapreciere adecvate.
Tipul 10. E: 16-20; N: 0-4
Tip artistic. îi place să distreze o societate. Lipsit de suficientă perseverenţă. Sociabil, superficial, echilibrat.
Tipul 11. E: 20-24; N: 4-8
Activ, sociabil, rafinat, ambiţios. Acceptă lesne distracţiile însoţite de risc. Uneori nu alege prietenii şi mijloacele de
realizare a scopurilor. Deseori manifestă egoism. Are aptitudini organizatorice.
Tipul 12. E: 20-24; N: 8-16
Impresionabil, activ, lider înnăscut. Bun organizator. Cu sentimentul propriei demnităţi bine dezvoltat. Deseori se
amorezează. Se pasionează uşor de oameni şi evenimente.
Tipul 13. E: 20-24; N: 16-20
Tip complex. Vanitos, energic, plin de viaţă. De regulă, este dominat de necesităţi materiale. Se dedă plăcerilor
cotidiene. Prin orice metode tinde să obţină succes, să aibă profit. Detestă rataţii. Sociabil, demonstrativ.
Tipul 14. E: 16-20; N: 20-24
Autoritar, pedant, suspicios. Tinde spre poziţia de lider. Savurează orice situaţie în care deţine întîietate. Ironizează pe
seama celor mai slabi. Despotic, răzbunător, sfidător. Predispus surmenajului.
Tipul 15. E: 8-16; N: 20-24
Morocănos, pedant, supărăcios, invidios, mereu nesatisfăcut. Deseori excitat, posac, ursuz. în activitate este neîncrezător
în sine. In relaţiile cu oamenii preferă să fie subordonat. Cedează în faţa greutăţilor, în grupă, în clasă se izolează. Răzbunător,
nu are prieteni.
Tipul 16. E: 4-8; N: 20-24
Sensibil, suspicios, supărăcios, tăcut, stăpînit. Pesimist, independent, cu spirit critic. Predispus spre o gîndire
generalizatoare. Deseori lipsit de încredere în sine.
Tipul 17. E:16-20;N: 4-8
Emotiv, entuziasmat, sociabil, plin de viaţă. In relaţiile cu cei din jur nu este selectiv. Naiv, copilăros, nestatornic,
fantezist. Serbucură de simpatia celor din jur. Nu pretinde spre poziţii de lider. Preferă relaţiile intim-amicale.
Tipul 18. E: 4-8; N: 16-20
 Tip empatic, predispus să-i susţină pe cei mai slabi. Preferă relaţiile intim-amicale. De regulă, are dispoziţie neutră,
tinzînd spre tonalităţi minore. Timid, calm, modest, neîncrezut în sine, contemplativ. în condiţii dificile devine suspicios şi
încordat.
Tipul 19. E: 4-8; N: 4-8
Liniştit, tăcut, raţional, meticulos, independent, consecvent, modest. Deseori detaşat de realitate.
Tipul 20. E: 16-20; N: 16-20
Tip practic, demonstrativ, deseori fals. Sărac emoţional. Incapabil de compătimire. Dispus spre confruntare. Perseverent
în satisfacerea intereselor personale.
Tipul 21. E: 12-16; N: 8-12
Dotat, plin de viaţă, energic. Tip artistic. Preferat al publicului, persoană „plină de noroc". Uneori însă aceste calităţi
provoacă efect negativ: obişnuit din copilărie să le obţină pe toate relativ uşor, adolescentul nu-şi formează deprinderea de a
depăşi prin efort unele obstacole pentru a-şi atinge scopul propus. Superficial. Abandonează uşor lucrul început.
Tipul 22. E: 8-12; N: 8-12
Pasiv-indiferent. încrezut în sine. în relaţiile cu cei din jur exigent şi dur. Pedant, raţional, răzbunător. Deseori
încăpăţinat. Indiferent faţă de opiniile altora. Rigid, preferă activităţile monotone, cotidiene. Vocea inexpresivă.
Tipul 23. E: 16-20; N: 8-12
Activ, sociabil, vioi. Cu spirit de iniţiativă. Se pasionează uşor, dar ştie să se autodirijeze. Ambiţios, preferă să fie lider.
Manifestă capacităţi organizatorice. Se bucură de respectul celor din jur.
Tipul 24. E: 12-16; N: 4-8
Activ, energic, echilibrat. Sociabilitate moderată. Are un cerc restrîns de prieteni. îşi poate fixa sarcini pe care mai apoi
le realizează. Nedispus spre confruntare. Vulnerabil.
Tipul 25. E: 8-12; N: 4-8
Activ. Uneori exploziv, alteori vesel, mai frecvent nepăsător. Lipsit de iniţiativă, acţionează după indicaţii. Inert în
stabilirea contactelor sociale. Incapabil de trăiri emoţionale profunde. Preferă activităţi monotone.
Tipul 26. E: 4-8; N: 8-12
Calm, echilibrat, răbdător, pedant, ambiţios. Are scopuri bine definite. Respectă principii riguroase. Vulnerabil.
Tipul 27. E: 4-8; N: 12-16 /
Sensibil, melancolic-moderat. Devotat, apreciază mult relaţiile intim-amicale. Preţuieşte simţul umorului. Uneori intră
în panică, alteori este deprimat. Mai frecvent însă este calm şi visător.
Tipul 28. E: 8-12; N: 16-20
Melancolic, ambiţios, suspicius, grav, perseverent. Predispus spre stări de tristeţe şi anxietate. Are un cerc
restrîns de prieteni. Independent în luarea deciziilor principale, dar în viaţa emoţională subordonat persoanelor apropiate.
Tipul 29. E: 12-16; N: 16-20
Exigent faţă de cei din jur. Mîndru, încăpăţînat, ambiţios. Energic, sociabil. Predominat de o dispoziţie „combativă".
Camuflează eşecurile, îi place să fie în văzul tuturor.
Tipul 30.E: 16-20;N: 12-16
Mîndru, răzbunător, tinde să domine. Energic, perseverent, calculat. Ferm în realizarea succeselor.
Tipul 31. E: 8-12; N: 12-16
Timid, indiferent, devotat. în anturajul celor apropiaţi manifestă mult spirit de observaţie şi umor rafinat. Predispus
către relaţii confidenţiale. Evită situaţiile periculoase. Nu suportă tempoul impus din exterior. Ia decizii prompte. Deseori
regretă unele fapte şi acţiuni. De regulă, se acuză numai pe sine.
 Tipul 32. E: 12-16; N: 12-16
Ambiţios, răzbunător, energic, îndîrjit. Eşecurile nu-i reduc încrederea în sine. Conflictogen. Nu cedează nici atunci
cînd ştie că nu are dreptate. N-are remuşcări. Lipsit de empatie. Pune preţ pe aspectul informativ al comunicării. Sărac
emoţional.

Capitolul V. Diagnosticul intereselor şi aptitudinilor

Aptitudinile desemnează un ansamblu de însuşiri psihice şi fizice, relativ stabile, care permit
obţinerea unor performanţe în unul sau în mai multe domenii de activitate. [1;4]
Aptitudinile sunt sisteme organizate de însuşiri ale proceselor psihice care asigură performanţa
(succesul, reuşita, randamentul, eficienţa) în activitate. Prin însuşiri psihice înţelegem toate
caracteristicile proceselor psihice (senzoriale si cognitive) care facilitează realizarea cu succes a activităţii
în diferite domenii (matematice, literare, artistice, tehnice, sportive etc):
- acuitatea senzorială vizuală, auditivă, tactilă etc. (proprietăţi ale proceselor psihice senzoriale); -
rapiditatea memorării, engramare rapidă, precizia şi durata memoriei, trăinicia păstrării informaţiilor,
viteza şi acurateţea reactualizării (calităţi ale proceselor mnezice);
- fluiditatea, flexibilitatea, elaborarea, originalitatea, viteza de procesare a informaţiilor, ritmul de
restructurare cognitivă, perspicacitatea şi profunzimea gândirii; noutatea, originalitatea construcţiilor
imaginative (atribute ale proceselor cognitive);
- fluenţa verbală, cursivitatea, elaborarea, flexibilitatea limbajului etc.
Clasificarea aptitudinilor:
1. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în aptitudini simple şi aptitudini complexe.
Aptitudinile simple au la bază un singur tip de fenomen psihic sau un singur fel de operaţii;
operează omogen, influenţând un singur aspect al activităţii. De exemplu:
- proprietăţi ale simţurilor (acuitate vizuală, tactilă);
- caracteristici ale memoriei (rapiditatea întipăririi, fidelitatea reactualizării);
- atribute ale atenţiei (concentrarea, distributivitatea, mobilitatea, volumul atenţiei) etc.
Aptitudinile complexe sunt sisteme organizate şi ierarhizate de aptitudini simple.
2. După gradul de generalitate, aptitudinile se clasifică în două categorii: aptitudini speciale şi aptitudini
generale.
Aptitudinile speciale asigură eficienţa acţiunilor într-un domeniu de activitate ( de exemplu:
aptitudini matematice, aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive).
Aptitudinile generale facilitează obţinerea performanţelor în mai multe domenii de activitate (de
exemplu: aptitudinile intelectuale, inteligenţa, creativitatea, capacitatea de învăţare, calităţile memoriei).
Aptitudinile generale sunt sisteme de însuşiri psihice care condiţionează succesul persoanei în aproape
toate tipurile de activitate; se bazează pe viteza de procesare şi restructurare cognitivă a informaţiilor.
Aptitudinile, deşi îşi au originea în procesele psihice, nu se identifică cu acestea şi nu reprezintă
doar simple însumări ale însuşirilor proceselor psihice. Nivelul aptitudinilor individului reflectă modul
de dezvoltare, structurare, integrare şi funcţionare al tuturor proceselor şi funcţiilor psihice. Aptitudinile
de care dispune omul sunt demonstrate prin rezultatele deosebite obţinute în activitate, sunt relativ stabile
şi permit predicţia performanţelor superioare viitoare.
Testele de aptitudini se administrează într-un interval de timp standardizat tocmai pentru a evalua
performanţa subiectului în condiţiile limitei de timp, precum şi pentru a identifica diferenţele
interindividuale sub aspectul performanţei.
Rezolvarea probelor la testele de aptitudini presupune mobilizarea subiectului pentru a atinge un
nivel de randament cât mai înalt. [2;3]
Sub aspectul dotării aptitudinale există diferenţe interindividuale semnificative: unii oameni au
predominant aptitudini matematice, alţii aptitudini tehnice, alţii aptitudini literare etc. În limbajul curent
se folosesc termenii „apt” sau „inapt”, "dotat" sau "nedotat" pentru a desemna înzestrarea aptitudinală a
unui individ. Nivelul de dezvoltare al unei aptitudini se manifestă prin rezultatele concrete obţinute în
activitatea profesională. „Dacă activitatea stiinţifică, tehnică, socială, artistică a cuiva este deosebit de
eficientă, de originală, presupunem pe drept cuvânt că şi procesele psihice care sunt implicate în realizarea
respectivei activităţi şi se exprimă în produsele ei se realizează la un nivel superior. Psihologic vorbind,
prin aptitudini se caracterizează, din punct de vedere calitativ, activitatea psihică” [1;4]
Întrucât prezenţa aptitudinilor este evidenţiată şi demonstrată în cadrul activităţii umane, analiza
produselor activităţii constituie o sursă valoroasă de informaţii, care ne permite să apreciem tipul şi nivelul
aptitudinilor individuale. Pe lângă administrarea testelor de aptitudini, metode de evaluare eficiente sunt
interviul, observaţia si metoda analizei produselor activităţii.
Examinarea aptitudinilor la elevi

Nr. Denumirea metodelor Scopul metodelor

1. Testul Holland Determinarea orientării intereselor.
2. Harta intereselor Determinarea preferinţelor pentru profesii din
diferite domenii.
3. Chestionarul COS Determinarea aptitudinilor comunicative şi
organizatorice.
4. Chestionar de delimitare a intereselor Determinarea intereselor profesionale.
profesionale (E. Klimov)
5. Chestionarul valorilor profesionale (D. Determinarea valorilor profesionale.
Super)
6. Matrici Progresive Standard (J. Rawen) Determinarea nivelului intelectual.

Măsurarea intereselor. Aceste scale au apărut din necesitatea de orientare şi selecţie şcolară
şi profesională, în măsura în care s-a conştientizat că reuşita într-un domeniu nu depinde, în exclusivitate,
de aptitudinile subiectului pentru o sarcină anumită, ci şi de interesele lui vizavi de aceasta. Pentru a
caracteriza un subiect conform intereselor sale, acesta poate fi supus observării sau i se poate cere să le
descrie. Abordarea cea mai frecventă constă în a evalua interesele cu ajutorul chestionarelor.
Chestionarele de interese cele mai frecvente utilizate astăzi sunt cele descrise în continuare.

Testul Holland
Conform teoriei lui Holland, prezentată în anii 1960, postulează existenţa a şase mari dimensiuni
care ne vorbesc nu numai de interese, ci şi de personalitate în general. Ea postulează, de asemenea, că
există şase mari categorii de medii profesionale, care corespund tot atâtor dimensiuni de interese. Indivizii
caută mediile care corespund intereselor lor şi se adaptează cu atât mai bine, cu cât corespondenţa este
mai puternică. Interesele determină alegerea activităţilor, însă aptitudinile fixează nivelul reuşitei în
activitate. Iată o scurtă descriere a acestor şase orientări de interese:
 - orientare realistă – atracţie faţă de activităţile fizice, viaţa la aer liber, însărcinări
concrete etc. .
- orientare investigaţională – atracţie faţă de judecată, interesul faţă de profesiile
ştiinţifice.
- orientare artistică – exprimarea eu-lui şi relaţiile cu alţii prin expresia artistică.
- orientare socială – interes pentru relaţiile interpersonale şi profesiile sociale.
- orientare antreprenorială – interes pentru puterea politică, aspiraţii de a deţine comanda.
- orientare convenţională – corespunde gustului de ordine, autocontrol.

Instrucţiune: „să admitem că după o pregătire profesională corespunzătoare puteţi îndeplini orice muncă.
Citiţi cu atenţie fiecare dintre cele 42 perechi de profesiuni ce urmează. De fiecare dată alegeţi doar una
dintre ele (nu pe cea mai prestigioasă, ci profesia pe care o preferaţi şi vi se potriveşte mai mult),
încercuind în fişa de răspuns varianta aleasă (a sau b) alături de întrebarea corespunzătoare"

Nr. Varianta a Varianta b

1. Inginer-tehnolog Inginer-constructor
2. Bijutier Medic-sanitar
3. Bucătar Broşator
4. Fotograf Manager magazin
5. Inginer-proiectant Designer (dizainer)
6. Filosof Medic-psihiatru
7. Savant-chimist Contabil
8. Redactor revistă ştiinţifică Avocat
9. Lingvist Traducător literatură artistică
10 Medic-pediatru Statistician
11 Director adjunct în liceu Sindicalist
12 Medic în sport Umorist
13 Notar public Agent aprovizionări
14 Constructor Caricaturist
15 Politician Scriitor
16 Grădinar Meteorolog
17 Şofer de troleibuz Asistentă medicală
18 Inginer-electric Secretar-dactilograf
19 Zugrav Designer de metal
20 Biolog Medic-oftalmolog (oculist)
21 Cameraman Regizor
22 Hidrolog Revizor (inspector)
23 Zoolog Manager zootehnician
24 Matematician Arhitect
25 Poliţist inspector pe minori Operator telefonist
26 Profesor Comandant unitate militară
27 Educator Pictor pe ceramică
28 Economist Şef de secţie
29 Corector Critic
30 Administrator Dirijor
31 Tehnician-radio Specialist fizica nucleară
32 Reglator Montor
33 Agronom Preşedinte asociaţie agricolă
 34 Croitor - modelier Decorator
35 Arheolog Expert
36. Colaborator muzeu Consultant
37. Savant Actor
38. Logoped Stenograf
39. Medic Diplomat
40. Contabil-şef Director
41. Poet Psiholog
-----------
42. Arhivar Sculptor

1. Tipul real: 1, 2, 3, 4, 5, 16, 17, 18, 19, 21, 31, 32, 33, 34 – toate cu a.
2. Tipul intelectual: 1b, 6a, 7a, 8a, 9a, 16b, 20a, 22a, 23a, 24a, 31b, 35a, 36a, 37a.
3. Tipul social: 2b, 6b, 10a, 11a, 12a, 17b, 20b, 25a, 26a, 27a, 36b, 38a, 39a, 41b.
4. Tipul convenţional: 3b, 7b, 10b, 13a, 14a, 18b, 22b, 25b, 28a, 29a, 32b, 40a, 42a, 38b.
5. Tipul întreprinzător: 4b, 8b, 11b, 13b, 15a, 23b, 26b, 28b, 30a, 33b, 35b, 37b, 39b, 40b.
6. Tipul artistic: 5b, 9b, 12b, 14b, 15b, 19b, 21b, 24b, 27b, 29b, 30b, 34b, 41a, 42b.
Se acordă câte un punct pentru fiecare corespundere.

Fişa de răspuns
1. A B
2. A B
3. A B
4. A B
5. A B
6. A B
7. A B
8. A B
9. A B
10. A B
11. A B
12. A B
13. A B
14. A B
15. A B
16. A B
17. A B
18. A B
 19. A B
20. A B
21. A B
22. A B
23. A B
24. A B
25. A B
26. A B
27. A B
28. A B
29. A B
30. A B
31. A B
32. A B
33. A B
34. A B
35. A B
36. A B
37. A B
38. A B
39. A B
40. A B
41. A B
42. A B

Harta intereselor
Instrucţiune: încercuiţi numărul afirmaţiilor care denotă o activitate pe care o preferaţi, notaţi, cu
X pe cele ce nu vă plac iar cele care nu va induc un răspuns corect (nu puteţi decide dacă vă place sau
nu) lăsaţi-le fără de a nota ceva îmi place, aş vrea...
1. Să rezolv exerciţii şi probleme, să fac calcule
2. Să pregătesc soluţii, să produc reacţii chimice
3. Să cunosc particularităţile proceselor fiziologice la diverse organisme
4. Să adun o colecţie de minerale
3. Să confecţionez modele de avioane, nave maritime, automobile
6. Să realizez activităţi cu instalaţii de măsurare şi experimentale
7. Să citesc opere din literatura clasică şi contemporană
8. Să citesc cărţi despre activitatea poliţiei, romane detective
9. Să cunosc istoria artelor în ţara noastră
10. Să citesc cărţi despre problemele tinerilor şi adolescenţilor, despre educaţie
11. Să citesc despre munca medicilor, publicaţii cu conţinut medical
12. Să aduc în ordine lucrurile din casă, să amenajez cât mai comod o cameră
13. Să citesc cărţi despre acţiuni militare

14. Să ascult muzică clasică

15. Să citesc despre pictori

16. Lecţiile de matematică

17. Să rezolv probleme la chimie
18. Să studiez structura anatomică a plantelor şi animalelor
19. Să citesc despre diferite ţări, economia şi organizarea lor statală
20. Să citesc reviste tehnice
21. Să citesc articole despre realizările în domeniul radiotehnicii
22. Să analizez, să compar şi să apreciez opere literare
23. Să ştiu multe despre legislaţia diferitor state
24. Sa studiez istoria oraşului, satului, ţării mele
25. Să le ajut colegilor care au dificultăţi în asimilarea materialului
26. Lecţiile de anatomie
27. Să alcătuiesc şi să completez cartoteci, liste ale unor obiecte
28. Să examinez arme, tehnică militară
29. Să ascult muzică contemporană
30. Să vizitez muzee, expoziţii
31. Să învăţ multe lucruri cu conţinut matematic, să fiu elev al unor clase cu orientare matematică
32. Lecţiile de chimie
33. Să citesc cărţi despre plante şi animale
34. Să petrec o vară într-o expediţie geologică
35. Să aflu lucruri multe despre realizările tehnico-ştiinţifice
36. Să frecventez un cerc radiotehnic
37. Să citesc articole de critică literară şi publicistică
38. Să studiez despre politica şi organizarea social-politică a statelor din lume
39. Să citesc cărţi istorice
40. Să fac lecţii în clasele primare
41. Să citesc despre descoperirile din domeniul medicinii
42. Să fiu cel care este responsabil de alimentare în marşuri turistice
43. Lecţiile de cultură fizică
44. Să învăţ la şcoala muzicală
45. Să învăţ la şcoala de pictură
46. Să rezolv probleme la algebră
47. Să fac experienţe chimice
48. Lecţiile de botanică, zoologie, anatomie
49. Să aflu despre descoperirea unor zăcăminte noi
50. Să analizez scheme şi desene tehnice
51. Să repar obiecte electrice de uz casnic
52. Să scriu versuri, proză

53. Să comunic colegilor ştiri politice curioase

54. Să privesc filme despre istoria diferitor ţări

55. Să alcătuiesc referate, comunicări şi să Ie prezint în faţa elevilor din clasele mai mici
56. Să îngrijesc şi să ajut persoanele bolnave
57. Să-i ajut colegului să-şi aleagă în magazin o haină care-i stă mai bine 58 Să particip
la jocuri, marşuri, manevre militare

59. Să recit, să cânt în scenă

60. Să pregătesc un panou , o expoziţie, un ziar de perete
61. Să rezolv probleme la geometrie
62. Să scriu formulele reacţiilor chimice
63 Să privesc prin microscop la ţesuturi, să observ microorganismele
64. Lecţiile de geografie
65. Să montez şi să repar diverse mecanisme (bicicleta, maşina de spălat etc.)
66. Să montez şi să repar aparatură radiofonică
67. Să studiez geneza cuvintelor, a aforismelor
68. Să prezint referate, comunicări în faţa unui auditoriu
69. Să cercetez cultura antică în expediţii arheologice
70. Să fiu învăţător în clasele primare
71. Să fac un pansament, să acord ajutor medical în cazul unei traume
72. Să prestez servicii oamenilor
73. Să mă ocup cu sportul
74. Să cânt la un instrument muzical
75. Să fac desene în creion, carioca, acuarelă
76. Să citesc literatură popular-ştiinţifică despre descoperirile în matematică şi matematicienii vestiţi
77. Să mă ocup într-un cerc la chimie, să particip la olimpiade de chimie
78. Să am grijă de plante, animale, să observ cum cresc

79. Să particip la marşuri dificile şi pe termen lung, în cadrul căror se îndeplineşte un program complex de
acţiuni

80. Lecţiile de muncă

81. Să mă ocup de descifrarea unor scheme electronice complicate
82. Să analizez texte literare cu dicţionarul, indicele bibliografie
83. Să citesc în ziare şi să privesc Ia televizor programe despre evenimentele politice
84. Să studiez legile dezvoltării istorice a omenirii
85. Să mă ocup cu copii mici, să le povestesc şi să le citesc cărţi
86. Să fiu atent cu oamenii
87. Să dau dovadă de tact, tărie de caracter în comunicare cu oamenii
88. Să studiez istoria diferitor ciocniri militare şi biografia conducătorilor de oşti
89. Să privesc spectacole televizate, să merg la teatru
90. Să fac cunoştinţă cu opere de artă - pictură, sculptură etc.
91. Să frecventez un cerc de matematică, să particip la olimpiade matematice
92. Să aflu ştiri despre realizările în domeniul chimiei (din reviste, de la televizor)
93. Să frecventez un cerc la biologie şi să fac experienţe cu plante şi animale
94. Să desenez hărţi geografice şi geologice
95. Să conduc un automobil şi să-l pot repara
96. Lecţiile de fizică
97. Să scriu texte literare
98. Să discut pe teme politice
99. Să compar obiceiurile şi tradiţiile diferitor popoare, să studiez istoria culturilor
100. Să-mi analizez faptele, comportamentul în comunicare cu alţi oameni
101. Să citesc dicţionare şi îndrumare medicale
102. Să mă preocup de ameliorarea condiţiilor de muncă şi perfecţionarea instalaţiilor tehnice
103. Să mă ocup cu sportul, să particip la competiţii sportive
104. Să particip la diverse activităţi artistice (dansuri, muzică etc.)
105. Să fac incrustaţii în lemn
106. Să realizez o rnuncă care-mi cere cunoştinţe matematice
107. Să realizez o muncă care-mi cere cunoaşterea principiilor şi legităţilor chimice
108. Să realizez o muncă în aer liber, fizică
109. Să mă aflu mai mult timp în condiţii de campanie, de expediţie
110. Să realizez activităţi complexe tehnice, cu exactitate
111. Să lucrez în încăpere, realizând o sarcină cu efort fizic
112. Să realizez o activitate ce cere analiză, cugetare, capacităţi de exprimare a gândurilor
113. Să realizez o activitate care cere cunoaşterea psihologiei omului, analiza comportamentului lui "la rece"
114. Să realizez o activitate de analiză şi comparare a cărţilor citite
115. Să realizez o muncă care cere tact, tărie de caracter, voinţă
116. Să realizez o activitate, ce cere dragoste de oameni, afecţiune şi comportament uman
117. Să mă ocup permanent cu anumite categorii de persoane, fără a obosi
118. Să realizez o activitate în care este nevoie de disciplină, capacitate de decizie, voinţă
119. Să realizez o activitate în care trebuie să te pregăteşti permanent de repetarea aceloraşi acţiuni
120. Să văd în viaţă frumosul şi să le ajut oamenilor să-1 vadă.
 Chestionarul de delimitare a intereselor profesionale (E. Klimov)

Oferiţi câte 2 puncte pentru răspunsurile notate cu "+ " (cu încercuire), câte - 1 puncte pentru cele
care nu vă plac (notate cu X). Calculaţi punctajul pe coloane. Preferinţele vor fi denotate de puncta/ înalt
pe anumite coloane.
In coloane simt prezentate preferinţele pentru profesiile legate de:
1 - matematică
2 - chimie
3 - biologie
4 - geologie, geografie
5 - modelare tehnică
6 -fizică, electronică
7 - psihologie, jurnalistică, sociologie
8 - drept
9 - istorie
10 -pedagogie, psihologie
11 - medicină, asistenţă socială, psihologie clinică
12 - economie, marketing, comerţ
13- mi li tărie
14 - artă muzicală
15 - artă plastică

Rezultatele celor două teste harta intereselor şi chestionarul de delimitare a intereselor profesionale (E.
Klimov)
Om - natură Om – tehnică Om - om Om - sistem Om -artă
tehnic modern
Cadastru. Pedagogie Programare. Design
Matematică Programare. panificarea calculatoare
\ calculatoare. landsaftului computerizat. arhitectură
Chimie \Ecologie,
inginerie Inginerie, Pedagogie C ercetare. Industrie
agricultură tehnologii utilaje chimice cosmetică
modernă chimice moderne.
farmacologie
biologie Ecologie, Inginerie Pedagogie, Unele Desigh
landsaft agricolă, silvică psihologie. specialităţi al landsaftului
floristic. medicină medicale
agricultură moderne
modernă btomedicină.
genetică ele.
geologie, Geologie, Inginerie Pedagogie. Planificare Mineralogie.
geografie ecologie geologică economie economică landsaft natural
 computerizată
modelare Inginerie Pedagogie, Calculatoare. Design tehnic
tehnică activităţi telefonie
de dirijare modernă
a cercurilor
tehnice
Fizică, Microelecronic Pedagogie Programare, Operatori de
electronică ă electrficare calculatoare lumini, sunete,
fotograf,
cameraman
Psihologie, Psihoterapeut Psihologie. Critic de artă şi
jurnalistică, netradiţional, jurnalistică, literatură,
filosofic, eseist comunicare lingvistică
sociologie. publică,
filosofic,
Filologie sociologie,
filologie
drept Ecologie, drept Criminalistică Jurisprudenţă, Autor de
ecologic Relaţii romane
internaţionale detective,
(diplomaţie) scenarist
istorie Arheologie Pedagogie. Muzeografie,
cercetare etnologie,
istorică etnografie,
istoria artelor
Pedagogie, Instructor Pedagogie Pedagogie, Pedagogie Pedagogie arte,
psihologie la turism, discipline reale. psihologie, discipline reale. critic de
ghid turistic Tehnice asistentă socială tehnice jurnalism

Medicină. Veterinar. Inginerie Medicină Farmaceutică, Psihoterapii cu

asistenţă socială fitoterapeut. utilaje practică, cercetare utilizarea
alte forme ale medicale psihologie în domenii artei
medicinii clinică. medicale (arlterapie)
netradiţionale asistenţă moderne
Economie. Ecologie Specialităţi socială
Marketing. Programare Marketing
marketing. economice: managemen în economie .
comerţ contabilitate t publicitate
. audit f/c.
Militărie Domenii
militare
artă muzicală Operator Critic muzical. Muzică Muzicant.
de sunete. jurnalistică. computerizat coreograf
regie muzicală actorie ă i cântăreţ
Lanclşafi Design tehnic. i Critic în Design Pictor, sculptor
artă plastică floristic. desen tehnic, arte. computerizat. ele.
Arhitectur modelare jurnalistică, grafică
ă tehnică, computerizat
sculptură ă
avangardistă
Fişa de răspuns

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75

76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105

106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

CHESTIONAR DE DELIMITARE A INTERESELOR PROFESIONALE ( E. A.

Klimov)
Prezentul chestionar vizează cinci direcţii de interese profesionale proiectate conform
tipurilor de profesii clasificate de E. A. Klimov: 1) om - natură; 2) om - tehnică; 3) om - om; 4)
om - semn grafic: 5) om - imagine artistică. Chestionarul, care poate fi administrat atît individul
cît şi în grup, conţine 20 de perechi de afirmaţii care servesc la delimitarea direcţiei de activitate
profesională pentru care subiectul testat manifestă cel mai mare interes.
Instrucţiuni: Admitem că după o pregătire profesionala corespunzătoare veţi putea îndeplini
orice muncă. în cazul în care vi se va oferi posibilitatea să alegeţi între două activităţi propuse,
pentru care dintre ele veţi opta? Citiţi cu atenţie fiecare dintre cele 20 de perechi de afirmaţii
ce urmează. De fiecare dată alegeţi doar una din alternative, punind semnul „x" în spaţiul
respectiv din fişa răspunsurilor.
Îmi place:
1. a. Să îngrijesc animalele.
b. Să deservesc maşini, aparate.
2. a. Să le fiu de ajutor celor bolnavi.
b. Să compun scheme şi programe pentru tehnica de calcul.
3. a. Să urmăresc calitatea ilustraţiilor, picturii de afiş, a discurilor.
b. Să controlez procesul de dezvoltare a plantelor.
4. a. Săprelucrez diverse materiale (lemn, stofă, metal, masă plastică).
 b. Să fac reclamă la mărfuri, să vînd mărfuri.
5 a. Să discut despre articole şi cărţi ştiinţifico-populare.
b. Să discut despre literatură artistică (piese de teatru, concerte).
6 a. Să cresc animale de diferite rase.
b. Să-i ajut pe cei mai mici în realizarea diverselor activităţi (instructive, sportive etc).
7 a. Să reproduc desene, să acordez instrumente
muzicale.
b. Să conduc diverse mijloace de transport (maşină, macara, tractor).
8 a. Să comunic şi să explic oamenilor informaţia ce-i interesează (într-un birou de informaţii
sau de excursii).
b. Să fac prezentarea grafică a expoziţiilor, vitrinelor, a unor carţi sau spectacole.
9 a. Să repar obiecte, locuinţe.
b. Să corectez greşeli în texte, scheme, desene.
10. a. Să tratez animale bolnave.
b. Să fac calcule.
11 a. Să selecţionez noi specii de plante. .
b. Să construiesc şi să proiectez noi modele de mărfuri industriale.
12. a. Să examinez disensiunile dintre oameni, să conving, sa explic, să stimulez şi să
pedepsesc.
b. Să descifrez scheme, proiecte, să le analizez şi sa le pun în ordine.
13. a. Să urmăresc şi să studiez activitatea artistica.
b. Să observ şi să cercetez viaţa microbilor.
14. a. Să deservesc şi să reglez utilaj medical.
b. Să acord oamenilor ajutor medical.
15. a. Să descriu artistic evenimentele şi fenomenele (reale sau imaginare).
b. Să fac descrieri-rapoarte despre evenimentele şi fenomenele cercetate.
16. a. Să fac analize de laborator în spital.
b. Să examinez bolnavi şi să-i tratez.
17 a. Să zugrăvesc obiecte şi lucruri, interiorul locuinţeloi.
b. Să asamblez şi să montez maşini şi aparate.
18. a. Să organizez marşuri turistice şi excursii la muzee, teatre
b. Să joc în spectacole, să iau parte la concerte.
19. a. Să confecţionez după un plan piese, articole, produse finite, să construiesc clădiri.
b. Să execut desene tehnice, să reproduc schiţe de lucru, harţi.
20 a. Să protejez plantele de boli şi vătămători.
 b. Să lucrez la maşini cu taste (maşini de dactilografiat, computere etc.).

Timpul de aplicare a chestionarului nu este strict limitat. Subiecţii testaţi sînt rugaţi să nu
mediteze prea mult asupra afirmaţiilor. De regulă, testarea nu durează mai mult de 20-30 de
minute.

Fişa răspunsurilor este concepută astfel ca să se poată realiza un calcul rapid al semnelor „x"
din toate cele 5 coloniţe ce le cuprinde. Fiecare colonită reprezintă o anumită direcţie de interes
profesional dispuse în următoarea ordine:
1. om - natură - toate profesiile legate de cultura plantelor, silvicultură şi vitărit;
2. om - tehnică - toate profesiile tehnice;
3. om - om - toate profesiile din sfera de deservire a populaţiei şi cele care solicită comunicare
intensivă;
4. om- semn grafic - toate profesiile ce ţin de calcule, cifre, litere, precum şi profesiile din
sfera muzicii.
5. om - imagine artistică - toate specialităţile ce ţin de creaţia artistică.
Subiectului testat i se recomandă să practice activităţi profe
sionale care corespund tipului de profesii care a acumulat cele mai
multe semne „x".

Fişa de răspuns
1. 2. 3. 4. 5.
1a 1b 2a 2b 3a
3b 4a 4b 5a 5b
6a - 6b - 7a
- 7b 8a - 8b
- 9a - 9b -
10a - - 10b -
11b 11b 12a 12b 13a
13b 14a 14b 15a 15b
16a - 16b - 17a
- 17b 18a - 18b
- 19a - 19b -
20a - - 20b -
DIAGNOSTICAREA APTITUDINILOR COMUNICATIVE ŞI ORGANIZATORICE
COS (V.V. Sineavski, B. A. Fedorişin)
Aptitudinile comunicative şi organizatorice sînt factorii care asigură succesul în activităţile de
tipul om – om. Diagnosticarea nivelului de manifestare poate fi făcută cu ajutorul probei COS,
elaborată în baza principiului de autoanaliză şi autoapreciere a comportamentului subiectului
testat într-o situaţie sau alta. Conţinutul probei preia o serie de situaţii din experienţa cotidiană
a adolescenţilor. De aceea răspunsul la ele va implica reproducerea comportamentului lor şi
manifestarea unor atitudini deja trăite.
Pentru studierea aptitudinilor comunicative sunt proiectate întrebări din următoarele sfere:
interesul adolescentului pentru comunicare; acomodarea la un nou colectiv; reacţia la
rugămintea prietenilor şi cunoscuţilor; atitudinea faţă de munca; contactul cu persoane
necunoscute. În corespundere cu aceste direcţii, au fost elaborate 20 de întrebări.
Pentru studierea aptitudinilor organizatorice sunt utilizate întrebări ce vizează urătoarele sfere:
capacitatea de orientare în situaţii dificile; iniţiativa, spirit întreprinzător, perseverenţă,
exigenţă; predispunerespre muncă organizatorică; independenţă, spirit autocritic; stăpînire de
sine, fermitate. Aceste sfere au generat 20 de întrebări. Astfel, chestionând COS cuprinde 40
de întrebări dispuse într-o anumita consecutivitate.
.Chestionarul COS
Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi determinaţi-vă propria părere sau atitudine în
raport cu ea. Răspunsul trebuie sa fie „da” sau „nu”. Dacă răspunsul exprimat la întrebarea
respectivă este afirmativ, atunci în căsuţa corespunzătoare acestei întrebări pe fişa răspunsurilor
puneţi semnul (+), dacă este negativ - semnul (-).
1. Aveţi mulţi prieteni cu care comunicaţi intensiv?
2. Deseori reuşiţi să convingeţi prietenii să accepte propria dvs. părere?
3. Mult timp sînteţi necăjit din cauza ofensei care v-a adus-o cineva dintre prieteni?
4. Întotdeauna vă orientaţi cu greu într-o situaţie critică?
5. Tindeţi să stabiliţi relaţii de prietenie cu persoane noi, mai puţin cunoscute?
6. Vă place munca social-utilă?
7. Este adevărat că e mai plăcut şi mai simplu să petreceţi timpul în lumea cărţilor decît în
societatea oamenilor?
8. Dacă intervin dificultăţi în realizarea intenţiilor dvs., vă deziceţi uşor de ele?
9. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane mult mai în vîrstă decît dvs,?
10. Vă place să inventaţi şi să organizaţi împreună cu prietenii diferite jocuri şi distracţii?
11 .Vă adaptaţi cu greu la o nouă companie?
12. Deseori lăsaţi pentru altă zi lucrul care trebuie făcut azi?
13. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane necunoscute?
14. Tindeţi ca prietenii dvs. să acţioneze conform părerii care o exprimaţi?
15, Vă acomodaţi cu greu într-un colectiv nou?
16. Este adevărat că nu apar disensiuni în relaţiile dvs. cu prietenii atunci cînd aceştia nu-şi
respectă promisiunile sau obligaţiile?
17. Într-o situaţie favorabilă tindeţi să faceţi cunoştinţă şi să discutaţi cu o persoană
necunoscută?
18. Deseori preluaţi iniţiativa în rezolvarea unor probleme importante?
19. Vă enervează oamenii din jur şi aţi vrea să rămîneţi singur?
20. Este adevărat că, de regulă, vă orientaţi cu greu într-un anturaj necunoscut?
21. Vă place să vă aflaţi permanent printre oameni?
22. Vă enervaţi dacă nu reuşiţi să terminaţi lucrul început?
23. Încercaţi o senzaţie de incomoditate şi disconfort atunci cînd trebuie să daţi dovadă de
iniţiativă pentru a face cunoştinţă cu noi persoane?
24. Este adevărat că vă oboseşte comunicarea cu prietenii?
25. Vă place să participaţi la jocuri colective?
26. Deseori daţi dovadă de iniţiativă în rezolvarea problemelor prietenilor dvs.?
27. Este adevărat că vă simţiţi nesigur printre persoane necunoscute?
28. Este adevărat că doar foarte rar încercaţi să demonstraţi că aveţi dreptate?
29. Consideraţi că nu trebuie să depuneţi mare efort pentru a înveseli o companie puţin
cunoscută?
30. Aţi muncit pe tărâm obştesc în clasă sau în şcoală?
31. Tindeţi să reduceţi cercul de cunoştinţe la un număr mic de persoane?
32. Este adevărat că nu încercaţi să vă argumentaţi părerea sau decizia, dacă aceasta nu este
imediat acceptată de prieteni?
33. Vă simţiţi liber, degajat nimerind într-o companie necunoscută?
34. Vă ocupaţi cu plăcere de organizarea diferitor activităţi pentru prietenii dvs.?
35. Este adevărat că nu vă simţiţi calm, sigur pe sine, cînd sînteţi nevoit să vorbiţi în faţa unui
mare grup de oameni?
36. Deseori întîrziaţi la întîlniri?
37. Este adevărat că aveţi mulţi prieteni?
39. Deseori, comunicând cu persoane necunoscute, vă jenaţi şi vă simţiţi incomod?
40. Este adevărat că nu vă simţiţi sigur pe sine aflându-vă într-un grup numeros de persoane?

Fişa de răspuns
întrebările Da (+) Nu (-)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

Aptitudinile comunicative:
Da la itemii: 1,5, 9, 13, 17, 21, 25, 29, 33, 37.
Nu la itemii: 3,7,11,15,19,23,27,31,35,39.
Aptitudinile organizatorice:
Da la itemii: 2, 6, 10, 14, 18, 22, 26, 30, 34, 38.
Nu la itemii: 4,8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40.
Coeficientul de evaluare (K) a aptitudinilor comunicative şi organizatorice se exprimă prin
raportul dintrenumărul de răspunsuri ce au coincis pentru fiecare compartiment în parte şi
numărul maxim de coincidenţe posibile – 20. Poate fi aplicată formula: K=m:20 sau K=0,05m,
unde K este mărimea coeficientului de evaluare, iar m-numărul răspunsurilor ce au coincis cu
tabelul de descifrare.
Coeficientul K comportă caracteristica cantitativă, primară a rezultatelor. Pentru standardizarea
calitativă a rezultatelor testării se utilizează scalele de evaluare în care unui anumit diapazon al
coeficientului K îi corespunde o anumită notă Q.
Rezultatele obţinute în urma testării indică nivelul actual al aptitudinilor comunicative şi
organizatorice ale subiectului concret. Dacă acestea sînt inferioare nivelului mediu, încă nu
putem considera că vor rămîne neschimbate. În condiţiile unei activităţi special orientate
dezvoltării lor se poate obţine un progres evident.

Scala notelor aptitudinilor comunicative

Q Nivelul de manifestare a aptitudinilor

comunicative
0.10-0.45 1 foarte scăzut
0.46 - 0.55 2 scăzut
0,56 - 0.65 3 mediu
0,66 - 0,75 4 înalt
0,76- 1,00 5 foarte înalt

Scala notelor aptitudinilor organizatorice

K Q Nivelul de manifestare a aptitudinilor

comunicative
0,20 - 0,55 1 foarte scăzut
0,56 - 0,65 2 scăzut
0,66 - 0,70 3 mediu
0,71 - 0,80 4 înalt
0,81 - 1,00 5 foarte înalt