Aristotel- (Stagira-Macedonia, 384 Chalkis-Atena, 322 .e.n.), filozof grec care a
studiat la Academia lui Platon din Atena. n 335 .e.n. a nfiinat la Atena vestita coal numit Lykeion (Liceul). A scris circa 400 de lucrri (pstrate n ntregime doar 47).
Are cercetri de logic cunoscute sub titlul
deOrganon, de filozofie, reunite nMetaphisika, n domeniul tiinelor naturii, n lucrareaPeri uranu, despre societate, stat, drept, moral, arte. A considerat Universul fr nceput i sfrit n timp, dar finit n spaiu, n centrul cruia se aflPmntulimobil - idee ce a dinuit pn laN. Copernic(1493-1543).
Nu a scris n mod special lucrri de
matematic, dar n opera sa exist referiri de valoare pentru aceast tiin. A expus principiile fundamentale ale construirii unui sistem deductiv, analiznd esena axiomelor, a postulatelor, definiiilor, demonstraiilor; a descoperit tipul de eroare logic cunoscut ulterior sub numele depetitio principii(cercul vicios); este ntemeietorul logicii formale ca tiin.
I se datoreaz compunerea primei lucrri de
istorie ageometriei. A cercetat conceptul de continuitate, de infinit matematic; a dat definiiile unitii,punctului,liniei,suprafeei i corpului. A folosit literele alfabetului pentru a nota mrimile; cunotea c suma unghiurilorexterioare ale unuipoligonconvex este egal cu patru unghiuri drepte; a introdus unele denumiri matematice precum: perimetru, teorem i silogism. A inventat dicionarul i penia de metal.