Sunteți pe pagina 1din 4

Seminar 2 comercial

14 martie 2013
Sugestii de abordare a spetelor pentru examen semestrul II
Spete
Tabel legislatie ce se aplica pentru profesionisti/neprofesionisti, principalele diferentieri. Ne uitam
la legi in functie de raporturile juridice dintre parti, scopul aplicarii- e diferentiat. Codul consumului,
Ordonanta 21/1992 si Legea 193/2000 si Ordonanta 13/2011.
Consumatorii sunt persoane privilegiate datorita scopului achizitionarii bunurilor. Profesionistii sunt
in raport de egalitate in ceea ce priveste informatiile, diligentele privind alegerea produselor achizitionate.
Codul civil si legea de aplicare- se aplica in relatiile dintre profesionisti. Consumatorii au cadru special de
reglementare in relatiile lor cu profesionistii. Codul consumului reglementeaza relatiile dintre consumatori
si profesionisti si am si legi speciale de exemplu contractele la distanta, in domeniul bancar, asigurarilor,
valorilor mobiliare, etc.
Partea precontractuala in materia negocierilor buna-credinta in negocieri : buna-credinta se
prezuma, trebuie dovedita reaua-credinta. Relatiile comerciale se desfasoara repede, forta probatorie in
comercial inceput de dovada scrisa.
Codul civil :
-

art. 1.183

(1) Prile au libertatea iniierii, desfurrii i ruperii negocierilor i nu pot fi inute rspunztoare
pentru eecul acestora.
(2) Partea care se angajeaz ntr-o negociere este inut s respecte exigenele bunei-credine.
Prile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligaii.
(3) Este contrar exigenelor bunei-credine, ntre altele, conduita prii care iniiaz sau continu
negocieri fr intenia de a ncheia contractul.
(4) Partea care iniiaz, continu sau rupe negocierile contrar bunei-credine rspunde pentru
prejudiciul cauzat celeilalte pri. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va ine seama de cheltuielile
angajate n vederea negocierilor, de renunarea de ctre cealalt parte la alte oferte i de orice mprejurri
asemntoare.
-

Standardul in negociere este mai strict decat in buna-credinta?? Depinde in ce constau discutiile

avute in vedere de banca- in functie de cum actioneaza banca in fapt- daca a dorit sa aplice alin.2 atunci
am o limitare a bunei-credinte? Discutii bla,bla. Cand se agreaza contractual o clauza speciala- banca ce da
1

credite corpore si se angajeaza in discutii pasive cu viitori, posibili clienti atunci se incadreaza in clauza
prin care se mentioneaza ca se angajeaza in negocieri viitoare, pentru limitarea bunei-credinte- dam
prioritate sanctiunii.
Teoria - cumparatorul trebuie sa accepte oferta (art.1186 alin.1-Contractul se ncheie n momentul
i n locul n care acceptarea ajunge la ofertant, chiar dac acesta nu ia cunotin de ea din motive care nu
i sunt imputabile. )
Violenta, leziune, eroare e importanta eroarea de drept prima data reglementata. Pot invoca
interpretarea gresita a legii, nu pot invoca neexistenta prevederilor legale. Nu pot invoca nestiinta- nimeni
nu se poate prevala de propria turpitudine. Este suficient sa demonstrez ca asa am interpretat eu legea in
contextul educatiei si capacitatii mele de a interpreta prevederile legale (nu am avocat, nu am cunostinte de
interpretare a normei legale solide ).
Cu ce este sanctionata vanzarea lucrului altuia- este valabila independent de buna sau reauacredinta : daca am vandut un lucru pe care nu stiam ca nu era al meu si ulterior am aflat : art. 1683 -(1)
Dac, la data ncheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se afl n proprietatea
unui ter, contractul este valabil, iar vnztorul este obligat s asigure transmiterea dreptului de proprietate
de la titularul su ctre cumprtor.
Art.1230 - Dac prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui ter pot face obiectul unei prestaii,
debitorul fiind obligat s le procure i s le transmit creditorului sau, dup caz, s obin acordul terului.
n cazul neexecutrii obligaiei, debitorul rspunde pentru prejudiciile cauzate.
Art. 1228 - n lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta i asupra bunurilor viitoare.
Art. 1271 - (1) Prile sunt inute s i execute obligaiile, chiar dac executarea lor a devenit mai
oneroas, fie datorit creterii costurilor executrii propriei obligaii, fie datorit scderii valorii
contraprestaiei. se aplica in special contractelor cu executare succesiva- contractul de locatiune cu plata
in euro cand devine excesiv de oneros contractul si creste costul executarii obligatiei, locatarul este in
situatia de impreviziune datorita cresterii excesive a cursului valutar. O schimbare lenta a imprejurarilor nu
constitue impreviziune.
Speta
Art.1664 :
(1) Preul vnzrii este suficient determinat dac poate fi stabilit potrivit mprejurrilor.
2

(2) Cnd contractul are ca obiect bunuri pe care vnztorul le vinde n mod obinuit, se prezum c
prile au avut n vedere preul practicat n mod obinuit de vnztor.
(3) n lips de stipulaie contrar, vnzarea unor bunuri al cror pre este stabilit pe piee organizate
este presupus a se fi ncheiat pentru preul mediu aplicat n ziua ncheierii contractului pe piaa cea mai
apropiat de locul ncheierii contractului. Dac aceast zi a fost nelucrtoare, se ine seama de ultima zi
lucrtoare.
Art.1.233 - Dac un contract ncheiat ntre profesioniti nu stabilete preul i nici nu indic o
modalitate pentru a-l determina, se presupune c prile au avut n vedere preul practicat n mod obinuit
n domeniul respectiv pentru aceleai prestaii realizate n condiii comparabile sau, n lipsa unui asemenea
pre, un pre rezonabil.
Conditiile comparabile privind stabilirea pretului- nu avem conditii comparabile : ce relatie avem
intre A si B nu am pret; conditii generale de furnizare si o clauza de exclusivitate. Livrarea A se duce la
B, termen de livrare mai mare.
In relatia dintre B si C am 20 t de grau cu termen de livrare de 1 luna (mai mic termenul de livrare),
pret de 800 lei/tona. Livrarea B se duce la C conditii relativ defavorabile.
Apararea lui B contractul cu A nu e valabil pentru ca ii lipseste pretulConditii generale se aplica in completare si in masura in care nu intervin in contradictie cu
conditiile speciale clauzele stabilite de catre parti.
a) Cutuma poate fi invocata in contextul in care A si B au incheiat contracte succesive pe o
perioada de timpb) In functie de existenta pietei avem elemente comparabile pentru a stabili pretul.
c) in instanta pentru stabilirea pretului.
Contractul dintre A si B nu este nul pentru ca am remedii pentru a stabili pretul contractului.
Art. 1203 : Clauzele standard care prevd n folosul celui care le propune limitarea rspunderii,
dreptul de a denuna unilateral contractul, de a suspenda executarea obligaiilor sau care prevd n
detrimentul celeilalte pri decderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a
opune excepii, restrngerea libertii de a contracta cu alte persoane, rennoirea tacit a contractului, legea
aplicabil, clauze compromisorii sau prin care se derog de la normele privitoare la competena instanelor
judectoreti nu produc efecte dect dac sunt acceptate, n mod expres, n scris, de cealalt parte.
Nu produce efecte fata de partea care nu a acceptat-o in mod expres. Prejudiciul nu va fi admis cu
succes de catre instanta, pentru ca am clauza neuzuala nu este acceptata in mod expres de catre B.
3

Art. 1274 : (1) n lips de stipulaie contrar, ct timp bunul nu este predat, riscul contractului
rmne n sarcina debitorului obligaiei de predare, chiar dac proprietatea a fost transferat dobnditorului.
n cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligaiei de predare pierde dreptul la contraprestaie, iar dac a
primit-o, este obligat s o restituie.
(2) Cu toate acestea, creditorul pus n ntrziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. El nu se poate libera
chiar dac ar dovedi c bunul ar fi pierit i dac obligaia de predare ar fi fost executat la timp.
Daca s-a achitat factura si bunurile au pierit debitorul obligatiei de predare suporta riscul.