Genul deliberativ

Numit adesea si oratorie legislativa, genul deliberativ a fost legat

la inceput exclusiv de modul de vorbire specific mediilor/claselor
politice. Aristotel considera patru topice de inventie speciale
caracteristice , care tin de oratoria deliberativa situate pe axele:
bine, rau, avantajos, dezavantajos. Oratoria deliberativa cuprindea
in perioada clasica orice comunicare situata pe o pozitie pentru sau
impotriva unei actiuni (viitoare) .
Orientarea spre viitor a genului deliberativ reprezenta de fapt
proiectia actiunii unor legi sau actiuni politice11.

Un exemplu semnificativ pentru oratoria deliberativa il constituie

urmatorul fragment din Discursului inaugural rostit de John F.
Kennedy la Washington D.C. pe 20 ianuarie 1961:
Suntem astazi martori nu la victoria unui partid, ci la sarbatorirea
libertatii, care simbolizeaza in acelasi timp un sfarsit si un inceput, o
innoire precum si o schimbare. Am jurat in fata voastra si a Celui
Atotputernic acelasi solemn juramant pe care l-au depus si inaintasii
nostri acum un secol si trei sferturi in urma.
Lumea s-a schimbat mult de atunci. Pentru ca, acum, omul detine in
mainile sale de muritor puterea de a inlatura toata saracia umana
precum si toate formele de viata umana. Si totusi, aceeasi credinta
revolutionara pentru care au luptat inaintasii nostri ne anima si
astazi, credinta ca drepturile omului sunt date nu de generozitatea
statului ci de mana lui Dumnezeu.
Nu putem indrazni sa uitam ca noi suntem mostenitorii acelei dintai
revolutii. Sa lasam cuvantul sa mearga inainte si sa spunem,
prietenilor si semenilor nostri, ca torta a fost predata noii generatii
de americani, nascuti in acest secol, domoliti de razboi, disciplinati
de o pace grea si amara, mandri de mostenirea trecutului si fara
dorinta de a fi martori sau a permite disparitia acestor drepturi ale
omului carora natiunea noastra le-a fost mereu credincioasa si
pentru care si noi, astazi, luptam acasa si pretutindeni in aceasta
lume.
Poporul trebuie sa stie, fie ca ne vrea binele sau raul, ca vom plati
orice pret, vom suporta orice povara, vom face fata tuturor
greutatilor, ne vom ajuta prietenii, ne vom opune oricarui dusman
pentru a asigura supravietuirea si victoria libertatii. Pentru aceasta
si multe altele ne angajam solemn.

Vechilor nostri aliati, cu care impartasim traditii culturale si

spirituale comune, le promitem loialitatea prietenilor fideli. Daca
suntem uniti, putine sunt faptele pe care sa nu le putem realiza
impreuna. Daca suntem dezbinati, putine sunt faptele pe care le
putem realiza, pentru ca nu vom putea face fata grelelor provocari
daca, la nevoie, nu suntem uniti.
Salutam cu bucurie acele state care si-au dobandit libertatea si le
incredintam ca eliberarea lor de sub jugul colonial nu va fi inlocuita
de o alta tiranie de otel. Nu ne asteptam ca ele sa ne sustina ideile.
Dar intotdeauna vom avea speranta ca isi vor sprijini libertatea si nu
vor uita ca, in trecut, cei care s-au crezut, prosteste, puternici
calarind pe spinarea unui tigru, au sfarsit-o in stomacul acestuia.
Celor multi care locuiesc pe aceasta lume in colibe sau sate si se
chinuie sa iasa din mizerie, le fagaduim ca ii vom ajuta, atat cat este
nevoie, si asta nu pentru ca si comunistii ar face acest lucru sau
pentru ca am avea nevoie de voturile lor, ci pentru ca asa este drept
sa fie. Daca o societate libera nu ii poate ajuta pe cei multi si
nevoiasi, nu-i va putea salva nici pe cei putini si bogati/avuti.
Republicilor surori cu noi, aflate la sud de granita noastra, le facem
o promisiune speciala: vom transforma vorbele noastre in fapte
bune, intr-o noua alianta intru progres, pentru a ajuta oamenii liberi
si guvernele libere sa se descatuseze de saracie. Dar aceasta
revolutie pasnica a sperantei nu trebuie sa devina o prada pentru
puterile ostile. Toti vecinii nostri sa stie ca noi le vom fi alaturi
impotriva agresiunii si a subversiunilor, oriunde s-ar afla in America.
Si toate puterile sa afle ca aceasta emisfera doreste sa ramana
stapana in casa ei.