Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Consideratii generale
Considerata o excepie de la caracterul inviolabil al dreptului de proprietate , dar i
de la caracterul absolut al acestuia , expropriera a fost i este analizat ca fiind cea
mai important i mai puternic limitare (din punct de vedere al efectelor
juridice ) , cea mai sever restricie adusa dreptului de proprietate2 . Aceast
caracteristic i-a fcut pe unii autori sa afirme c exproprierea nu este doar o
simpl ngradire a dreptului de proprietate , ci se prezint ca un veritabil mod de
ncetare a acestui drept3 .
Teza mai sus expus nu este viabil , avnd in cedere caracterul perpetuu si
transmisibil al dreptului de proprietate . ,, Dreptul de proprietate se perpetueaz
transmiandu-se1 , afirma cu puterea unui principiu un autor francez .
Cu alte cuvinte , <<viaa>> dreptului de proprietate se prelungete prin
transmiterea lui dintr-un patrimoniu n altul , de la o persoana la alta . Perpetuitatea
dreptului de proprietate nseamna c acest drept real dureaz atta timp ct exist
bunul. El nu se stinge prin neuz.
n aceast situaie, exproprierea apare cu eviden o modalitate de transmitere a
dreptului de proprietate dintr-un patrimoniu in altul, sau mai degrab ca o
transformare calitativ a proprietaii, din proprietate privat in proprietate public2.
2.Reglementare legal
Odat cu abolirea regimului dictatorial comunist i cu instaurarea statului de drept
i a democraiei i instituia exproprierii a cunoscut modificri de esena .
,,Niciodat la care au putut da natere exagerat caracterului exclusiv si absolut
al proprietaii, aa cum o organizase Codul Civil, nu se pot compara cu
dezordinea nenchipuita, cu dezorganizarea far precedent i cu mizeria social
cumplit pe care le-a pricinuit suprimarea proprietaii individuale , nfptuit de
comunism2 .
Dac exercitatea in mod absolut a dreptului de proprietate a fost limitat prin
dispoziii legale ,cuatt mai mult ,restrictiile aduse acestui drept trebuie
controlate ,pentru c o atingere grav , exagerat, a proprietaii private reprezint o
primejdie grav pentru ordinea social i prosperitatea general.

Pe aceast linie de gndire au fost ,,reabilitate dispoziiile art. 481 C.civ. ,


conform cruia ,, nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa , afar numai pentru
cauz de utilitate public i primind o dreapt si prealabil despgubire .
Astfel , art. 44 alin. (3) din Constituie statueaz cu for imperativ c ,, nimeni nu
poate fi expropriat dect pentru cauz de utilitate public , stabilit potrivit legii cu
dreapt si prealabil despgubire. Legea care stabilete condiiile necesar a fi
ndeplinite pentru a se face declaraia de utilitate public , precum i modalitatea de
stabilire i acordare a despgubirilor este Legea nr .33/1994 , lege care la ora
actual reglementeaz att procedural, ct i pe fond, expropierea.
Exproprierea pentru cauz de utilitate public const ntr-un ansamblu de acte si
operaiuni jurisdicionale , prin care statul si unitile administrativ-teritoriale
impun, n mod forat , transferal proprietaii unor bunuri imobile aflate in
proprietatea persoanelor fizice sau juridice (private) cu sau fr scop lucrativ ,
precum i cele aflate in proprietatea privat a comunelor, municipiilor, oraelor
sau judeelor , n scop de utilitate public i n schimbul unei indemnizaii juste i
prealabile.
Apariia Legii nr.33/1994 a fost impus de faptul c exproprierea reprezint o
atingere grav adus dreptului de proprietate [declarat inviolabil prin Constituie
art. 136 alin.(5)],i tocmai de aceea se impune cu necesitate existena uni asemenea
act normativ , prin care cei vtmai de aceast msur s poat beneficia de toate
compensaiile reparaorii , iar aceast msur s fie luat ntr-adevr n spiritul i cu
respectarea legii .
Tocmai pentru a gsi o medie ntre interesul individual si interesul social este
nevoie de o reglementare minuioas i strict a acestei instituii i acest lucru il
face Legea nr.33/1994.
Acest act normativ , ca de altfel si textul constituional care l-a generat ,este
expresia gndirii moderne a legiuitorului contemporan , gndire in accord cu
reglementrile legale internaionale care consfinesc drepturile fundamentale ale
omului i restriciile sale.i

i1 I. Mihu , Probleme de drept civil (drepturi reale ) din practica Tribunalului Suprem , pe
semestrul II al anului 1978 ,n RRD,nr.11/1979,p.46; I. Albu , Privire general asupra raporturilor de
vecintate , n RRD ,nr.8/1984,p.32.2 C. Hamangiu , I. Rosetti Blnescu , Al. Bicoianu , op. cit.,
vol. II ,p.60.
3

I. Filipescu , Drept Civil . Dreptul de proprietate (), op. cit , p.191.

S-ar putea să vă placă și