INSTRUCTION | DE PROITECTARE CENTRALE $I STATID PARTEA ELECTRICAMINISTERUL ENERGIEL ELECTR ICE INSTITUTUL UE SPUDEL ST PROTRCTART ENERGETECE APRLIRRUL BUONO MIG CONDUCTORI NEIZOLATI FLEXIBILI fag, 6. SEGRE ANG Sef de proivet EDITAT DHE SERV. TIHNIGC 1S, PLE.CUPRINSUL 1. Domenial de apliewe a 2 4 . Legislafia tehnica ho 2 4 3, Dutcle nevesare pentru profetlare . | 4, Blomentele solutict LL. Calculal elect 4.2. Caleulul meeante 5, Continulul projectalui 6. Bibliogratie . ’ Anexe § Conductor’ de ofel-aluminiu coustructie normalise (STAS GOU0-H1), Sareini_ de durata adinisibile ta temporada duetorului de 70°C. 2 Calenlul tensimnii er ve de ele eorony 6 5. Harta zonelor meleurologice din Romania (intre yas. 50—81) 4. Conditii meleorolngice kanita wm Roniinin oes 5, Conductor’ neomogeni, Modul de olasileiiate evbivalont,. re- rtifia clortului, eoelieientul de dilatare tenmiva echivalent, stenfa admisibila totala oe 6 Conductor’ de ole-aluminin constrictio normal Ye (SPAS 8000-64), Caracteristiey tehnive Conductor de ofebaluniniu cousteix lic murmekt Ya (STAS SCO0-B1). Saretut suplimentare amine . 8, Comdictori funte de otek zineal, Cates, C — Rezistenta la rupere 120 kg? (STAS 3734-60). sareint suplinicntare ininine 1 9 Elemente pentru lanturi de icoti Caravteristich lehniee 2 : 10, Lanjuri de tzolatori de suspensie cu capi. Caracteristict Leh Nice si sareini. supliniealare minine —, jeme de derivatie si de ley sareini suplimeuilare iniivine 5 12. Determinarea putsrii de trangit a huretor coleclowre. Exemplu 13, Lanturt de izolatori in \ . ¥ I. Exemplu de cakul =. . Poe 15. Tema pentru proieclaren eadreliy de sustinere, Exempla, | 16. Conductor faseteutafi c fot Ke eS 17. Ctilizarea miaginilor elestronice’ pentru ealeulud imecauie wwleristicy tehaiee y) att de Susperisie. et rapa turd. Caracteristie! Lehinice si be 9 16 35 36 61 62 64 68 98 100 108CONDUCTORI NEIZOLATI FLEXIBILIE 1. DOMENIUL DE APLICARE Se aplicé in cazul stajiilor de conesiuni $i transtormare dle orice tensiune, inclisiv in cazul statiflor aferente centralelor elee triee. 2.1. Standarde STAS 3000-64 Linii aeriene de energie elecirica, Conductori de ofel-alluming, STAS 8784-60 Lint elect aericne, Conductori funie de olel STAS 6272-60 Izolatori de portelan pentru linit electrice. Con- ditt generale. STAS 9865-59 Linii aerione de inalla terisiine, [zolator de sus- pensie cu capa. Dirnensiunt. AS G80-61 Linii aerietic de inalla tensiune., Cleme de tr fiune pentru armalurt de susper 574-54 Stalii si posturi de traustormare, Cleme terminate cu con. Dimensiuni. STAS 682-60 Linij aeriene de inalta tensiune, Clome = fitine pealru conductorul de pratectic. Forma si imensuni aeriene de *nalld lensiune. Nui cu o iru_aruiilurl de suspersie. STAS 674-61 Linti aeriene de inalla tensiume. Ochiiwi pentru armaturi de suspenste. STAS 676-50 Linti aerkie de Inala tensiune. Juguri pentru rmaturi de suspensie, Dimensiuni STAS 678-40 Linii aeriene de inalta tensiune. Picsa de dis- tanfare pentri armaturi de stspensie. Dimen- siuni. STAS 677-60 Linii aeriene de inalld tensiante. Tia en dowd rotule pentru arnaturi de suspensie. St STAS STAS pen-STAS 8356-59 Linit aeriene de inalta tensiune. Tija cu rotula si Jocasul rotulei pentru izolatori de suspensie eu capa, Dimensiuini. STAS 1566-36 Linii electrice aeriene. Gleme de legatira. STAS 296-00 Linii electrice aeriene peste 1 kV. Cleme de te- gatura clectricd cu plaei de contact. Dimen- sina. STAS 4171-64 Staiii de translormare electrics exterioare, Cleme de logdturd la borne si de detivatie pentru con- dictori de aluminin si olel-ahiminin. STAS (489-61 Retele electnice peste | kV. Coordonarea izola- lic, Nivele de izolalie si de prolectie, Prescriptii, normative | MMEE-DEE 12:61, Preseripti? pentru profectarea st construirea instalatiitor de distribulic cu tensiuni mai wari deci! 1000 WV. 2. MEEBIE 10-34. Constructia fnstalaliflor electrice. Vol. 1. Preseriplii eu privire la proicctarea sistemelor elecirice. MEE-DEE 7-61 Preserip(il pentru alegerea aparatelo ofectrice sia conduetorilor, jy funictie de solicitarea in caz de senrt-cireuil 3 | MMEE-DEE 4-1964, Preseriptif pentru constructta liniilor clectrice geriene de energie electric peste 1000 V. CSCAS 7. Normatiy pentru. proiectarea, executa rea si recepfionarea Iucrayilor de instalatfi electrice cu tensiuni pind te WK) Vy, ta constructit civile si industriale. 8. Instructiuni 1, MBEIE (1954). Instruciiunt pentra verifieare la stabi- lilate termicd si clectrodinamicd a instalatiilor din stati eleetricn 3. DATEL NECESARE f ENPRU PROTEOTARE, 1, Destinatia conductoruluid (cfreuitil din care face parle saul aparatele atimentate). 9, Tensinnea nominala si lensiunea maxima de funejionare {ultima nimai in cazul lensinnifor nomtnale de 35 kV san mai mult). Conform STAS 648! este : -61, terisiumea maxinad de funeflonare Feusiunea noniinala ‘Teasimea maxima de funefionare kV kV 35. 42 60 72,5 110 128 290) DAS 400 420, 3. Curentul nominal, La barele colectoare este egal en cue reniiu! maxim de durata, 4. Curental maxim de durataé. Corespunde capa fi de supratnearcare de durata 4 masinilor electriee sia aparatelor de pe elreuii. In circnitele generaloarelor si trarsformatoarelor bloc se considera cd mn exist posibiliséli de suipratneareare de duraté. In cireuitele celorlalte transformatoare, suprainearearea de durata se considera cea indicati de fabriva constructoare pentru durala de 2 ore. Fabrica constructoare trebuie s& indice de use- menea termperatura aerulul ineonjuraior pentru care este (a- rantala suprainedrearea de 2 ore. In fipsa indicafiilor fabricit constructoare, se va admite 9 supraticdreare de duratai de 25.80% peste sarcina nominal. In cazul barelor colectoare say de transfer, curenitui mastn de durata corespunde puterii maxime de tranzil. Penten ore minarea acesteia, este ulild stabilirea cireulaliei de puteri in diverse situatil de finetionare, alegindu-se situalia cea mai de- favorabila miorm anexei 12). Se recomanda adoplarea unvi valori acoperitoare, care fine seama de perspectiyele de viitor. 5. Tinpul de declansare tolal (de la apariia defeetului pina la fhireruperca cureniului) al protectiei de baza. Tn cazul exis- lenfel KAR. componen|a ciclild si duratele corespanzéioare ale perioadelor in care circuitul este inchis. Daca protectia de hazi are zone moarle, precum si in cazul elementelor de cireuit care necesita o mare siguran(a (de cxemiply bare colecloare), se va indica de asemenea timpul de declansare total al protectiet de reverva. 6. Curenlii de scurt cirewit cei inai Tavorabili si rapor- tu) R/X: “aIpo = Valoarea effeace inifiali a compoventet periodice a curenlului de scurtcirenit trilazat (fgpo)+ bilazal (apo) fazat (lipo)» Teo valoarea effcace a curentulit stabilizat de seurt- cirenil t (Fyo0), bifazat (Io) sl monofazat (J 1.0). RIX, unde Rosi X repreziulé rezistenla si reaclanja de scurkeircuit. Dac& se cunoagte a priori care dintre tipurile de seurt- circuit (trifazat, bifazat sau monofazat) este cel mai defavo- rabil din punct de vedere termic, se vor indica mumai valorile Ino Si fe corespunzatoare, Cunoasterea valorii /ypo este insa recomandabila in orice eaz pentru caleulul mecanie (vy. sl 41.3.1), far a valorit dopo pentru ealculul efortulu’ suplinentar de soe in cazul conduclorilar fasciculati, conform anesei 16. Valorile de mai sus vor fi indicate pentru defeetele pro- diise fn diverse puncte ale selemei, urmind a se alege punctul care corespunde solicitarii celei mai defavorabile. Daca acest punet este evident a priori, se vor indica tumai valorile eo: respunzatoare. Pentru dimensianare se stabileste 0 putere de seurteircuit de perspectiva. Se reeomanda deci sa mui se porticasedé de la 9 configuratie dala a retelel, ci de la o putere de seurtetrenit plaion, pentri care s&@ se dimenstoneze intreaga inslalatie sau cel pulin partile care sint mai eren de inlocuit in viitor. fr eazul portiunilor dintr-o inslalalie, care funclioneazd f mod harinal separale electric una de alta, la stabillrea puleri de seurteircuil plafon pentru fieeare portinne va line seama de aeceasti separare. In eazul interconectarii inevitabile de scurti duralé a acestor porflunt (de exemplu la trecerea unui consumator de pe o sectie de bare pe alla), se admile depa- sired pulerii de scurteireuit plafon. In acest eaz se ial masuri de sigutan(i pentru prevertirea eventualelor accidente de per soane, 7. Zoua geoyraflivd i altiludinea 8, Condiltile meteorologice, conf. 4.2.2. (pentru caleulil mecanic), De asemenea, temperatura maxima a aerului, conf. 1.1.2.2. (pentru caleulul electric) 9. Compontenta ftanjurilor de tzolateri, conform, instrue- liunilor de proieclare pentru alegerea izolatarilor. 10. Elermentele geometrice ale desclifderti si distanja ttre laze. mono- 8 4, ELEMENTELE SOLUTIEL 41, Caleulul electric ALL. Criteritle de dimensionare 1. Se folosese de regula conductor’ de ofel-alumiaiu 2, Se alege secliunea minima standardizata corespunza- toare curentulut maxim de duraté (4.1.2.) si solicitarit lermice la sourtcireuit (4.1,3.), Ea se verilica apoi la condifia privi- fodre la efectul corona (4.14.) si daed este necesar se aleg eonductori cu diametru mai sare sau conduetori fasciculati. In eazul eurent{ilor foarte mari se recomanda alegetca unei scefiuni ceoromice, dacd aceasta nu conduce la supra- dimensionarea construciiilor de sustinere. Se recomanda reducerea la minimum a sortimentelor de conductor! utilizati tn cadrul unei cenirale sau slajii elec irice. Tn acest scop, se poale renun{a la sortimentele neeesare fn cantitali mici, in fayoarea unor secliuni superioare, 4. Caracteristicile conduetorilor de olel-aluminiu standar- dizali in Romania sint indicace in anesxa 5. Rezullatele calewlulud se prezinta in project sub forma unor breviare. Pot fi Inate ea model breviarele anexale exem- plului de caleul (anexa 14). AQ. Cerentul maxim de durata |. Temperatura maxima de regimr a conductorilor: 470°C. 2, Temperatura maxima « aerului se determind pe baza dalelor meteorologice slalistice ale regiunti de amplasare, Se ia in considerare iemperatura maxima care apare cel pufill o dati la 10 ani pentru stalile de 110 kV sau mai mult st cel pulin o daté la 5—10 ant (dupa imporianla sta(iei) pentru sta(iile cu tensiuni mai mici. Nu se yor adopta tnsa in caleul vatori mai mici decit cele mentionate in aliniatul urmator, — Dued pentru instala(ii stluale in Romanta nm se curiose datele meteorologice statislice ale regiunii de amplasare, se yor adopta urmatoarele date limita *) : Attitudial pind la 700 ms 4. 40°C Allitudinit peste 7000 m: + 30°C %) Valorile indicaie menfin diferenfia de 10°C tntre restuntle de mite sf mare allitudine prevazata tu presceipiile de dar valorile peniry) alliludint nici sint conforime cu presertDaca inedrearea la plina sarcina a conductorului fatr-un interval de timp situat la mijlocul zilei (cind temperatura aeru- lui este maxima) este foarte palin probabil, valorile de mai sis pentru femperalira maxima a aerului pot it reduse. Redu- cerile vor fi aprobate in prealabi) de Comisia Tehniea Interna (C.T.l.) a orgaviizatioy de proiectare, pe baza unei documen- ialii justificative. 3, Curentii de duraté admisibili la temperatura vorduclo- rului de 470C si la. lemperaturile maxime ale aerului de +80°C si +40°C sit indicali in an Dacdi se cunoaste curentul de durata admisibil Zq la tem- peratura 0, a aertilui inconjurator, se poate deduce curentul admistbil fq le o alta temperatura 04 a aerului prin retalia: 4—1,)2 Gy 70 — Oy Acoast# relalie se bazeaza pe ipoteza simplificatoare cA debilul caldurii produse si disipale esie proportional cu dife- renla inire temperatura conductorulii si cea a aeridut ineen- jurator. Pentru interior se {ine seama de temperatura maxima a aerului inconjurator si se aplica i plus cootic eritu! de ea- reelie 0,85. Pe baza datelor de mai sus, se determina sectiunea minima care permite trecerea curentulai maxin de dirata, 1 in cazurile in care cyrenin! maxim de durala nu poate fi suportat de un singur conductor, se prevad conductori tasel- culajl. Aceasii solulic poate it determinala si de atte conside- rele (eleclul corona, existenta separatoarelor de lip pantogral ele), Se presupune o repariijie egal a curentului inte condue lori fascicolului. ALB. Stabititatea termied fa scurt-circwit [. Pentru caleutul stabilitatt termice, esie deierminant curentul de seurl-cireuil trifazat, bifazat sau monotazat, preci si punctil de defect care condue ta solicitarea ferintes maxima Daci impedania retelei este mai mare deeit reactant sinerond a genieratoaretor, este determinant in general curental de scurt-circuil trifazat. La delecte in apropicrea generatoa- relor, poate fi determinant cureatul de seurt-elrenit bifazat. Tn relelele cu neutrul legat direet la pamint poate fi dete: minant wneori curentut de seurt Teil 1/9.62,§ 4 b). cult monolazal (VDE O12 10 2. Curentul mediu echivalent fm al scurt-cireuitulni (care are acelasi efect termic in timp de 1s) rezulla din relatia: volar A In= unde : In9 = valoarea offeace initials a componente’ periodice a curentului de scurtcireuit trifazai (Igpo)s bifazal (Iepo) sr monotazal Cspo)+ (A) 2) 18 2 ghee Ctl! the {ee ie IS h cy Lt a ia wes < Vas ah _\r iz oe ye faa, : @ CM — Zs Hr rf A fl a7 |" [> 4% | as —- 2 Ce tS LL ue 4} S = ft 3} +4 = Z a SENT ast | HI bee L cy ie SC tos Fg. 1 a) Deterusituren coeficientutit 2 at componenter continne b) Determinarea cveficiontulut i ai) componente) alternativem = un coeficient care fine seama de aportul compo- nentei aperiodice a curentului de scurt-cireuit. jt = un coeficiont care fine seamia de variajia in timp a valorii eficace a componentei periodice, h timpul de declansare total (de la aparifia defec- tulul pina la intreruperea curentului) (s). Valoarea coeficientului mi este indicaté tn figura l-a, in funefie de timpul total ¢ al defectului si de factorul de soc x. Valoarea acesiuia dit urma este indieata in figura 2. i unelic Pn g2 eM ew N e Fig. 2 ireuit, unde R si X repreziabi imaginare a bnpedaniet com- de raportul R/V al eail de seurt-c partea real si coelicientul partii plexe a cali de scurteircuil, Valoarea coeficientulul a este indicata in fig. 1-b, in fune- {ie de timpul de deelarsare total ¢ si de raportul Lgo{ Too 8. Thupul de declauyare tulal este delerminat de proiectia de baza. Daea prote fia de baz are zone moarie, se va tua it considerare protectia de rezervi care aclioneazai la defecte in zonele moarte ale protectiel de b De asemerica, se va lua in considerare proteetia de rezerva in cazul eircuitelor care necesita o mare siguranti (de exenplu bare colectoare) . 12 4 In eazal cireuttelor cu reanclangare automata, cnrentul mediu echivalent total este dat de relatia : Pasting oct inn (AY Unde Tpa> Zp e+ lym Sint, curerbii medi echivalenyi pentru in+ fetvalele de timp ale ciclului de reanclangare, in care conduc torul esie strabatut de curentul de detect. Valorile dma ++ fine se calenicazd eu relalia indicatt la pet. 2 precedent, 5. Bfectul aparatelor Imitatoardé de curent (de exemplu siguranje fuzibile) poate fi lunar in considerare la delerminarea curentulii meditr echivalent- al seurt-efreuilulul. 6. Temperatura maxima admisibila a conduetorului ta stir- situl scurt-circuttulud Ose este urmatoarea : Tne Conductori Sunie supigi unei tensiuni << L ku/min?: At 180°C ou 200°C oO! 200°C Conductor] iunie supusi unei tensiuni > | kg/mm? : Ol—AL si Aldrey 1609 Al 130°C Ou 7a ol 200°C 7, Sectinea reeesara pentru stabilitate lerruicé s¢ este : ste Gum it unde jp este densitatea de curent admisibila la seurt-cireuit (Ajmm?). In cazul cireuitelor eu reanclansare automata, curenttl Jy se inlocuieste cu line» 8. Densitatea de curent admisibila jf, rezulta din fig. 3, in functie de temperatura inijiala a conductorului G¢ $i de tem- peratura maxima admisibilé la sfirgitul scurt-circuitului Oe indicata mai sus. La conductorit de ojel-aluminiu, valoarea fy se refer’ Ja partea de aluminiu. 139, Temperatura initial a conduetorului Ge poate fi cal- culaté eu relatia 8, = 04 + (70 — (Cc) = unde: . 0, = temperatura maxima a avrului, cont, 4.1.22, CC) 8 : : J = curentul maxim de ducata (A) @ T, = curentul de dittata adimisibil la temperatura 0, @ 27s ! aerului (A) By Acvasté relalie se bazeazé pe ipoteza simpliticaioare ci 8 debilu) c&ldurii produse si disipate este proporlional cu dife- aS onfa inte temperatura conduetorulul st Gea a aerutut incon 7 g jurator ae 10. Metoda expusd mai sus pentru dimerisionarca conducto- a rilor La slabililate termica in caz de scurt-circuit este exirasé ae din. preseriptiile VDE 0(03/ 1.61. LL. Nu se dimensioneaz’ la stabilitate fermicd in caz de \ ls eciiri-cirenit conductoril care alimenteaza transiormaltoare de tensiune, conderisatoare de cuplare sau desearedtoare. Pontru conductorii care alimenteazd desearcdtoare, se vor respecta indicaitile cuprinse in instruetiuinile de profectare pon- 2 tru alegerea descéiredtoaretor. i | . ALA, Bfectul corona te 1 Acest erileriy se ia fn considerare ta caval tenstunilor | of 8 \ nominale de 35 KY sau mai mult | 8 2. Conductorul va {i astiel ales, icit tensiunea critics de = aw efect corona Upp pe timp frumos sé fie mai mare decit tensitunea ace 8 inasima de funelionare ae Ue Ons | _ a8 3. Tensiunea critied de elect corona pe timp frumos in a cazul a 3 conductori (sistem trifazat) dispusi in acelasi plan 4B rezulta din relalia a Ug = 938d logy, ra (kv) *) Coelicientul 83 rezulié din ipotezele: 4, = 082 (woel, referitor ta | starea Suprafefel condusorutul), a= [limp kumos). Pentra eondiygtorul din mijlor Cg = 0,96 % 84 082% 10 : log" = 838 d log a (5). ‘ @unde = 820 donsitatea retativa a acrului) 273 +94 b = presiunea barometrica in em col. He 0 m altitudine 8 = 76 cm*) 500, * Bio og 1000), 675 1500, i 635 ; Yo— temperatura maxima a avrifui, conf. 4.1.2.2. (C) a distanla inire axele conductorilor (em) ad = diametrul conductorulud (em) 4, © metodé de ealerl mai exacia, valabill si in eazul con- duclorifor fasciculali, este indicata fn anexa, Prin folasirea con- ductorilor faseiculayi, se reduce diametrul minim neeesar 4.2, Caleulul mecanic 4.2.1. Critertite de calcut 1. Se iaw in considerare tn calent sarcinile care actioneaza asupra urmatoarelor elemente : eonductori, izolatori, legAturi la aparate, cleme ele, = 2, Se consider’ urmiloarele categorii de sarcini : — Greulatea proprie - vom aol — Sareinile suplimentare de maturé atmosiericd (elit- cinpa si vint} las Sarcinile electrodinamice Ja seurt-cirenit. 3. Calcul se exeeuta pentru urmatoarele stiri | 6 | * Starea | Temperatiira Vilesa Chiciura Scurteireuit | ‘vintuluti - _| I minémé = = | Din \ nae | — FG maxlind cd = | 4 Urar \ oan EE ve f da | = Vv +c | = = _ Vv =sC ea maim | 5 ‘ *) Hiitte, vol. Pd. AGIR, Bue. 1917, pag. 515, 1b De asemenea, in vederea execularii operaliunilor de mon- tare, se vor calcula labele de eforturi si sageli pentru urma- toarele condifii : lipsese chiciura si vintul, legalurile la aparale nu sit montate (eu exceptia celor nedemontabile), temperaturi din WW’ in 10°C jntr-tun domeniu de temperaturi in care se pre- supune ca se pot executa luerdrile de montare. In jara noastra, se adimite c4 montarea se poate execita intre —20°C si +40°C inclusiv. Indic. 4.2.2. Tn eazul zonelor geografice din afara {arii noastre in care condijiile meteorologice sint mult diferite de cele din R. S. Romania, se vor Ina in corsiderare alte stari de caleul, adec- vate situaliel. Ble vor fi aprobate de forurile eompeiente, 4, Caleulul se intoemeste fixindu-se tn prealabil o valoare maxima pentru sageata sau pentru efortul de tracitune, valoare atinsa efectiv la una din stari, Se recomanda ca sageata inaxima masurata pe directie ver- ficald sA fle cuprinsa in interyalul ¢ \) din deschidere. 5, Rezisten{ele in conductor la starile 1, HI, U1 si TV nu rebuie si depiscased 1/4 din rezistenta de rupere. In cazul conductorilor neamogeni, condijia se aplied fiecdruia din vle- mentele componente in parte, finindu-se seama de ascmenea de solicitdvile suplimentare datorate diferentelor de dilatare ler- mick (presupuse nule la +16°C). Repartitia ciorturilor in con- ductorii neomogeni este ardtata in anexa 5, iar rez! stenla admi- sibilé in atiexa 6. Eforturile in izolator si IV nu trebuie s& depa 4 sub tonsitne electricé. Pentru izolatorii la care nu este detinita sarcina de ineercare sub tensiune electricé, se va stabili de la caz la caz sarcina corespunziéitoare. Rezistentele in conductor si cforturile in izolatorii de sus- pensie la starca V nu vor depasi de doua ori valoarea adimisibila ja celelalte stiri. In cazul conductorilor neomogeni, conditia se aplicd fiecdruja din clementele componente tn’ parte, conform auexelor 5 si 6, In condifiile meteorologice din alte {ari se mentin coefi- cien{ii de siguran{a men{iona{i in aliniatele precedente, 6. In calcul se admite de regula ipoteza construeliilor de suslinere perfect rigide. Se poate lua ir constderare flexibili- tatea_acestor construetii in eazul eforturifor importante. 7. Conducerea caleululut este aratata la 4.2.5. si urma- toarele. asupra condifiilor meteorologice sint dale la pet. de suspensie ta strife 1, 11, TI din sareina de incereare 2 — Inserwetin (vol. Dp 178 Nu este neeesara [uarea tn considerare in calcul a Ga turilor eleetrodinamice la scurt-circuit, decit dacé purerea de scurt-cireuit trilazat depageste o anumita valoare minima. In funclie de tensincea nominala a rejelel, se re a loarele valori minime ale puterti iniliale de scurt-cireuit trilazat: 110 3000 MVA 220, 6000 ,, Oo ,, 12000 ., La valori mai mici ale puterti inifiale de scurt-cireuit tri- fazat, nu este necesar caleulul mecanic la starea V, 9, Caleulul mecanie expus th continuare permite calcularea deplasarii laterale a conductorilui sub actinnea vintului sau a torlelor electrodinamice de scurt-circuil, considerate ca tore statice, [rd a line scama de efectul dinamie, care conduce la balansarea conductorilor. . Pind la elaborarea unei metode de cateu! pentru fenomenul dinamic, caleulul static poate contribui la determinarea distaniiei tinime inire laze sau fala de piesele legate la pamint. tn pozilia deplasata a_conductorilor, se recomanda qiematoare le distanle minime, in funefie de tensiunea nominal (dupa | tab. I! — 5 — 13, pag. 197): 35 kV 20 em 10, 45. 220 95 AOD qe EOL Ultima valoare este interpolata. —_ 10. Tn cazul conduelorilor faseieulal, apare 1a seurL-civentt un efort suplimentar, in afara celut caleulat cus metoda expuse la 42.5, si urmatoarele. Acest cfort suplimentar comport 8 yaloare ini{iala de soc gio yaloare mai mica de durata (pina if inireruperea curentului de defect). In anexa 16 sitt indicate de- {alii suplimentare asupra aceslei probleme. 4.2.2. Condilii meteorelogice Pentru caleulul mecanic se vor folosi datele meteorologice islice ale regiunii de amplasare. a) . Greutatea depunerilor de chiciura, viteza maxima a yin- {uli Umax Viteza vintului o, cind exista chiciura 9h tempera- turd minima Omi» vor ficele mai defavorabile care apar staplion saul pu, cel pulin o data fa 1) ani pentru staltile de 110 kV sau 18 mai mult $i cel putin o daté la 5—10 ani (dupa fmportanja siajiel) pentru slatile eu tensiuni mai miei, Pentru fara noastra, datele considerate in caleul mi vor fi ai favorabile decii cele cuprinse ti anexele 3 si 4. 2. Daca pentrii instalalii situate in Romania cu se eurios dalele meteorologice siatistice ale reginnit de amplasare, se vor adopta datele limita din anexele 3 si 4. Daca ins specilicul regiunit respective indica posibilitaten unor conditii meteorologice deosebit de defavorabile, se vor adopla alle date de ealeul, avizate de Comisia Tehnica Interna (CTI) a unitajii de proiectare (eventual de Consiliul Tehnico- Stiinjific al minisieritul), pe baza unet documentatit justitiea five. Se recomanda coordonarea aeestor date cu cele ‘adoplate pentru liniile aeriene de fnalla tensiune care se racordeaza la stalia electrica respectiva. 8. In toate cazurily, temperatura maxina a conductorilor se considera de +4. 70°C, 42.3, Elementele geometrice ale deschiderti I. Linigimea deschiderii este determinata de ochiurile elr- ligelor atasate de suporli, de care se prind laniurile de izolatari. 2. Lungimea lanturilor de izolatori este definiti ca d fanja dinire ochiul cirligului de tractiune atagat de suport si asul de rotire al elemei de tractiune sau terminafe. Lungimile elomentelor componente standardizate in Romania sint indicate in anexti. Pentru fanurile uzuale, sint indicate in tabelele anexate lungimile totale. 8. Intreaga deschidere se linparte in intervale omogenc. Puntele de soparatic ale fntervatelor se pasese in focurile in care marimea sarcinil sau proprietatile materialului preziata © discontinuitate, de exemplu in dreptul sareinilor concentrate (legaluri fa aparate ote.), la fegttura conductomulut eit lantul de izolatori ete. Lanturtte de izolatori de suspensie cu capa constitute jiecare cite un singur interval, iar cele formate din clemente de tip tija constituie cite un interval pentru fieeare clement, 1. Intervalele se numeroteazd de la stinga la dreapta, ineepind eu numarul |. Forjele concentrate se numeroteazii cu acelasi nimmir ca intervalul adiaeent din stinga, De exempli daca intre iniervalele 4 si 5 existé o forf® concentraia, ea se marcheaza cu indicele 4. 19Marearea intervalelor si forlelor concentrate este ardtala 4, ; 5. Se determina lungimile ta metri ale intervaletor si cea a intresii deschideri, masurate in luagul liniei care tumeste I tn fi cele doua punete de suspensie ale conduetorului, In eazul des- Fig. 4 chiderilor fra denivelare, fungimile se mAsoara pe orizontala. Lungimile intervalelor se noteaz& cu Ly (é flind rumarul infer- valuiui), iar lgimea iolala eu L. , Fl ni Se airage atentia ca in cazul Jan{urilor de izolaiori in V lungimea intervalului diferé de Iingimea lanturilor (anexa 13). 1 1, Pentru fieeare interval se determina trmatoarele sar- cini uniform distribuite : Sareini. — Greutatea proprie i g kg/m — Greutatea proprie, inclusiv ehiciura fe ke/m — Sarcina data de vintul eu viteza maxima cind nu exista chiciura p kg/m — Sarcina dat& de viniul cu vitezi medic cind exista chiciura Pe kg/m — Sarcina dat& de vintul cu vitezd medie cind existi chiciura, inclusiv efortul elec- trodinamic ta scurl-circuit Pre kam 2, Pentru flecare sarcina concentrata se determina urma- toarele valori : > — Greutalea proprie , Fo okg — Greutatea proprie, inclusiv chiclura Pe ke — Sareina dati de vintul cu viteza maxima cind nu exista chiciura . B ke -Sareina dala de vintul cn vitez’ medie eind exista chiciura Ps 20 3, Grewtatile proprii ale conductortlor, izolatorilor si cle- melor standardizate sau uzuale in Romania sint indicate ta ante Sareitia corespunzdtoare greulal izolalori (kg/m) rezulla din tului (izolatori plus clem i propria lan{urilor de partirea greutatli totale a lan- si armaluri) ta lungimea lantutui (de- Finila la 4.2. ys 4, Greulalea proprie inclus'y chiciara rezulta din refutiile : (kg/m) (sg) unde gi si FL sint sareinile date de chieiura, care realli dint grosimea slratului de chictura si din groutalea specified 9 acos- tela, conform condifiilor meteorologice corespunzatoare. ieina dal de chieiura pe conductori este : , 3,14 (d+ 2d' a Be 1 unide : d — diametrul conductorulni (em) d’ = grosimea stratwlut de chiciura (em) Ye — greutatea specifica a chiciurei (ke/dm) Sarcina dati de chiciurd pe lanturile de izolatori se poale determina cu formula aproximativa : ’ 3,14 (D +- 2d’)? 3,14 DP), g.= 5 £ (kg/m 4 4 io ! elm) unde: D = diametrul umbrelet tvolatorulud (em). Goelicientul 1.5 fine seaima de forma neregulata a suprafolei izolatorului, In cazul izolaloriler de tip tija se va folosi relalia inulicata pentru conductor, ¢ fiind diametrul izolatorului. Sarcinile date de chiciura pe conductorii, izolalorii si cles mele uzuale in Romania sint indicate in arexa. 5, Sareina daid de vint reaila din relafiile aproximative : a) Pentru conductori si ivolatori de tip tif Fe tkejm) “ (kg/m)b) Peotru lanturi de izolatori cu eapa: D vt p + (kg/m) 100, 16 D+2d' pes . (kg/m) 100 16 unde e = viteza vintului (m/s) k = un coclicient acrodinamic, ayind urmatoarele valori: 1.1 — pentru conduciori activi si de protectie cu diametrul de 2 om-sau mai mult, ira chieiura. 1,2 — pentru conductori activi si de protectie cu diametrul mai mie de 2 em si penirit conductorii de orice diametru, aco- periti eu chiciura 7 — pentru fanturile de izolatori lip j4, cu sau fart chiciurs. ¢) Pentru cleme si alte elemente similare : 2 P=kS ; (kg) penitu tolatorii de une S = supratala expusd vintulii, th proiectie pe un plan ver- ical (m*), Coelicientul aerodinamic are yaloarea k | Sareina Pe data de yint cind exista chiciura se caleuleaz ou aceeasi rolafie, in care supratata S include siratul de cl ciura, Sarcina data de vint, (1 diverse condilit meteorologice, asu- pra conductorilor, izolatorilor si clemelor standardizate sau uguale in Romania este indicata in anexa, G. Eforturile electrodinamice la seurt-ecireuil se caleuleaza pentru scurt-efreuitul bifazat. Se presupune cA fazele afectate sint alaturate, Se face tpoteza simpliticatoare cd cfortul se aplica minal pe conductorit orizontali, legilurile la aparaie netiind afectate, Efortul rezulta din relalia = 2,04 10-8 (g/m) unele : Igo = valoarea eitcace inijiald a componente’ alternative a curentulii de scurtscireuit bilazat (kA) a distan(a tntre axele fazelor aldlurate (m). In cal ecorductorilor fasciculali, efortul astfel calculat se aplicd asupra intregului fascico!. Se-adinite utilizarea relajiei aproximative : 3 Teja taps, C2) 2 unde valoarea eficace initiala a componenici alternative a curentului de scurt-cireuit irifazat (IA). Tn cazul conductorilor fasciculati, tn afara efortului, deter- minat ecu relajia de mai sus, este necesara caletlarea efortutui suplimentar de soc datorat forfelor electrodinamice intre conduc- torii faseicolului, Caletlele se execula separat, conform anexei 16. 7. Sarcitia dati de vintul cu yitezd medie cind exista chi- Topo cit, inclusiy efortul electrodinemie la scurt-cireuit, rezulia din relatia : Pse= Per — (kg/m) 4.2.5, Delerminarea elementetor auxiliare pentru calout fi de influen(a : byes be & 2 Le i = x Le unde Ly este lungimea intervalului 4 iar £ fungimea totala a deschider'Nu este necesaré calenlarea coefielentiter de influen{a in | cazul deschiderilor cu incadreari sirnetrice. 2, Sareinile intervalelor, in plat: vertical st in plan ori- zorttell — In plan vertical, pentru interval ¢ Stirile 1, I si IV: G =e Ly (ke) Starile I si V Ga geil; (he) — In plan orizontal, pentru intervalul i: Starea ll: Gi aa Ly (ke) Starea HH] i =Pea Le (ke) Starea V Goi = Poet Li (se) Caleulele se executd pentru toate intervalgle (i 1... a). 8. Componentele verticale si orizontale ale reactiunilor la capete Componenta vertical’ ; Starile J, 1 si IV: a] Y= b; 0, — x cP, (ke) v= kot NPV (ke) Slarile TT si V vaa—¥o, Gur Ba Fe (ke) a Vo -% Gat BFuaVa (kg) Pentru montare (tabele de eloriuri gi sdgeyi) sint valabile rela(iile corespunzatoare siarit I, in care sareinile Fy sint nile (cul excep{ia acelor legtituri la aparate care tu siut demontabile). — Componenta orizontala : st IVs Was Wp Starile | Starea IT Ws v= Sud Be Py, (kg) nl 2=SG45 rw, (kg) Siarea I]: mi Wy— SoG — her Por not i Ves Dut E Pa + Wy (se) Starea Vi; al fi Wa=— Me Ga Meg Pa (be) T 7 W =3 Gre + i PatWa (kg) Tn cazul deschiderilor cu fnear simetrice, se folosesc relatiile : v, v Le Gk SB) A= (wary | (kg) yh, es Wes —Wo=— (NGF Pe] tke) 24 to} in care G, G", F si P au valow tive, iar pentru montare { rea corespuny bele de efort Aloare starii respec- igeli) Lia. ad Ya=—Va=—a (Get YF] Che) introducindu-se in calcul numai forjole F corespunzatoarea lega- turilar nedemontabile, 4. Componentele verticale V si orizontale WW laietoare la extremitijile interva ale for|vlor (se noteazi cu Vy si Ws 2bAs 7. Ecuatia de stare Marimile ® necesare pentru determinarea ecuatiel de stare: nai B=y fate (kg?m) Wie — We o,= 8 x Pi Caleulul marimii ®) se intocmeste pentru starile [—1T—1V INV, precum si pentru montare (tabelele de viorturi si geli), inlocuind V si g cu yalorile corespunzatoare starilor respect (pentru montare intervin valorile starti [). Caleulul marimil @, se intoemesie pentru starile HI, HI si V. La starile I si IV, precum si pentru montare, )=0. La caleularea marimii ©, pentru moritare, se va observa cA tn lipsa legalutilor la aparate, in suma respectiva se pot face in general unele reduceri de termeni. In intervalele corespunzatoare izolatoarelor de tip tja, tn loeul expresiilor : ‘ (g*m) ; WW Vis gg ‘ a Pi se vor uliliza expresiile : Git 3% | si 3 2. Coeficientii ecualici de stare: CCikg (Cg?) uride : modulul de elasticitate echivalent al conductorului (kg/rmim?) % = coelicientul de dilatare termicd echivalent al con- ductorului (C—) ‘ seejiunea total& a conductorului (mm?) L = lungimea totala a deschiderii (m) Tie = lungimea totali a intervalelor corespunzatoare izo- latorilor (im) Yaloarea coeficientului A este consta valoarea co ermtuui A variaz. 3. Eeuatia de stare: KH + (0 + C) HR =A nla pent toale sta cu siarea. unde + il componenta 1 AB care uneste rului (fig. 4). 0 = temperatiira corespunzatoare sidrii de caleul (°C). 2 © constamta care se determina pornind de la starea inifialé, dup& cum se aral& mat jos (°C). efiunit in punctele ductor pe directia dreptet : suspensie ale corducto- Exprimind pe 4 in tone, se obline © formé mai comoda a ecuatiel : yep OEE ye AL 10° K 10° 4.2.8. Determinarea eforturitor in conductor si a siigefilor la diverse steri 1, Dacd se porneste de la principiul stabilirii unor vatori maxime ale eforturilor (conf. 4.2.1.4.), se stabileste efortul ma- xim Hy fly ¢0,895=14,7 kVfem 3. Cimpul real la suprataga nerala) Govficien|ii de potential : conductorului (metoda ge- 2h, 2 Gy, = Cyy = Ogg = 2,3 logy ; = 2,3 login hae iy Gy= Oh = 2308p || LS a, 5 ; =23 logy |! 4 a J 1 0,805 [AX4008 asa =23 toe | wg t= 28logy | bl = 0,345 Valorile determinantilor : Fan ae ae) | 63 0805 0,845 D=[ 4, a dm |—| 0805 63 0805 | = 219 aii sy ee 0,445 0,805 6,3 en Bd 080% | An | Ose ty D805 6,3 |” wn ds |_| 0805 0805] Aan | oo || ads 63 | ee 63 A tor hoa eae |- 1,52 an ee 80846 4 [om me] (68 0 | gos Gg | | 0845 630 Aga —|% |_ _] 83 _ 9805) _ sag = | ae digg {| :0,345 0,808 | Coeficien|ii K pentru conductorut | : (89 —4,79 + 1,52) = 0,144 1 ree Gy, +A, tA ds Ky B (Aut A+ Ais) 249 «4,79 = 0,0192 ‘ L | =—+4,=——_ x it — 0,000 ' po* ag Coeficientul Ky trebuie marit cu cea. 5% : A= 1,050,144 =0,15 1 Coolicienfii K pentru conductorul 2: Ky= ‘ (Aa) + Ae: Fabs 4,79-439,7—4,79) = 0,121 R= — a, ——- x 4,79 = ose D 249 Reais a= 1 4.79 =0,0192 D 249 Covficientil Ke trebuie marit eu cca, 5%} + Ky = ),05X0,121 =0,127 Coeficienitul B pentra conductorul 1 (faza R) [42 0(p2.1 v2. LP php ph. FG -+8 (KP KY? KEK, Ky + Ki Ki) == = |/0,1512-3 (0.01928 0,00617 + 0,151 >< 0,0192 — 0,151 X 0,0061 — 0,9192 x 0,0051 = 0,172 Covticientul pentru eondeetorul 2 (faza S) : B= R43 (KEE PERLE I+ KL) = 0,197 X 0.0192 = |/ 0.127? + 3 (0.0192 + 0,019 {- 0,127 X 0,0192 -|- 0,0192 & 0,0192) = 0,185 Cimpul electric la suprataja conduetarilor + 24 0,178 , By _ 288 OTE ep repent 1,46 iy 18% we Yn, Ba PAB O88 = 7.9 kevfem (a 7 73 146 Se constala c4 diametrul conducioculut 4. Tilizind metoda siinplificala, se abjine prea nie. a A00 BF loge oe = 68 1,46 = 2.3 logy, a a= ce {Ugg t ety) = t (0,805 + 0,345 + 0,805) = 0,651 Coelicienlit tye. Gq $i aap ati fost calculafi ta pel. 8 precedent. Coclicienlul Bs b= Oy a =0177 Valoarva determinata wrebuie marili eu ceca 5%, : 50,177 =0, 186 faya conductorului : Os1B6 ne: bye 146 Se constata ca rezultatiil este sulicient de oxact, 5, Neglijind influenta pamintului, rezulia : 3 Cinpul elecirie ta a= lays Gyp tgp = 400 X B00 X 400 = 608 em ee =0,171 t 503 2,3 login 2,3 logy 2 146Valoarea determinata trebuie marité cu cea 5% B=),05 0,171 =0,180 B_ 245 0,180 146 = 17,4 kV/em. Rezultatul este prea mic pentru eonductorul dar diferenla esle redi special Ja conductorii tanlele dintre ei. din mijloe, Influenia pamintulut se resinte fn iiilali la mica inaltime in raport cu dis« emplul de caleul Th 1. Se considera un sistemy de bare colectoare de 220 kV. Se folosese conduciori dubli de G1—AL 400/50 mm? Condue- lorii se géisese in acelasi plan orizonital. Datele necesare sint urmiatoarele : Numerotarea conductoritor : Yaza R—-1 Distanta dintre faze: yg Ugg = 4,25 yg = 8,50 m Inallimea fata de sol: W=11,5 m Distanfa intre conductorii fascteohului: a’ = 20 em Raza conductorilor: ry = L2t em Altiludinea. insialajiel : 500° m Temperatura mayima a aerului: @ = +40 ‘ipl electric admisibil la supratata conductorutii are véloatea calenlata fn exemiplul 1: Ee = 147 kV/em 3. Cimpul real la suprafata eonductorului, caleulat eu me- loda simplitieata, jinind seama de influerta solului. Raza echivalenia a fascieolului : e ee | Coeficienlii de potential : 2h, 2x1150 = 28 logy py = 28 logy = =6,15 [ae Mig =A = 2,8 log | AE + 12,8004 ae ES 1 day = 2,3 login ) : aig 1 Mie P eae 1 ca) tg = 4741054 17) = 149 Coeficientul B : I Gy — My f= ——__ = 0,214 B15 —1,49 Valoarea de mai sus trebuie maria cu cca 30% 4 B=1,08X0.214= Cimpul electric la supraiaja eonduetorulut : (im —1) sin * py 2 . — |~ = 13,6 kV. =F | 13,6 kV, 4, Cimpul real la LREOEE meloda siimplifieata, fa 20° conductorwui, eateulat eu a fine seama de influenta solutui, 3 a= V bigy Ogg tiyy = /425 9 850 X 425 = 535 om R=49 cm (valoare caleulata mai sus) 1 1 B= = 0,214. 2,3 logy Bom 2,3 logy @ Sie 4 — Tusteuephimi Gok 1) 19Valowrea de mat sus trebuie maril& cu cea 8%: B=1,03X0,214=0,22 Cimpul electric Ja suprafala conductorului are valoarea gasit a mai sus: 3,6 kV¥/em Se constata cd in acest caz influenla solului este ne- glijabila. Anexa 4 Romania Zone de et 3 e Zona aerul Temper vilexa vin 4, cu greutatea spec le -L40°C se reduce la +30 C,“iuexaa | HARTA ZOHELGR METEOROLOGICE BIN ROMANIA “at : fe R veape LEA, MAR aay RES" tie < He no reahi a: ° Fest ae agQRESIUHER oh XK, Baca RES ALUTOOMA macnn ‘ak RS 9% a he BNA ws Cinpior, i ‘Birt ya a ace aS ( He GAME A \ ROWE DOARA / (sey cy hie ade Pelee Le SET Zona 16 ue op Sphere as sitAnexa 5 Conductori neomogeni Modulul de elasticilate echivalent, repartitia cfortului, coclicientul de dilatare termica echivalent, rezisienfa admisibila totala Se considers conductorul constituit din dowd elemente di- jerite (de exemplu aluminia si olel). Se notea: $1 = sectiunea clementului | (mm?) $3 = sectiimea elementului 2 (min?) S§ = S, +S seciiumea tolala (mmr?) a =» raporiul seetiunitor Se 1. Modutul de etasticitate echivalent ab unde: E = modulul de elasticitate echivalent (kg/mm?) Ey = modulul de elasticitate al clementului 1 (kg/mm?) £, = moduhil de elasticitate al elementului 2 (kg/mm?) I. Repartitia ejartutut a unde: 6 = tensitinea r portata la seciitinea totala (ken) o, = tensiunea in elementul | (kg/mm?) 6, = tensiuinea in elementul 2 (kg/mm?) oy & Tntre oforturi si tensiuni (rezisienya) evista relajiile : T gi Ss opel Sy Fat +t unde: 7 = tractiunea totald in conductor (ke) Ty = tractiunea in elementul 1 (ke) Tz = tracliimea in elementul 2 (ke) INE, Coejieientut de ditatare termica echivalent unde; % = coelieientul de dilatare termic’ echivalent CC) a, = covlicjortul de dilaiare termica al clementutui oe a = coelictentil de dilalare termed al clementulut 2 cory WV. Rezistenta adutisthila tolala 1. Rezistentele suplimeniare datorate dilatarilor lermice Se presupune ea temperatura la care se face torsadarea coo duetorilyi compus este de +15’ C. La alle tempera apar ieasiuni suplimentare th clemmeniele contpontente, din eatiza di- teron{elor de dilatare lermiea + 6 = Ey (2 ty) (9 — 15) 0, = Ly (a uy) (8 — 15) unde: 4 = istenla suplimentara tn elementul 1 (Isefmmey of = rezislenia suplimentard in elemental 2 (legen?) 9 = temperatura ("C).qun/8y #2 = 20 i +t B 2uw/dy e'o| = 79 ae =I ulin /By Br = Fo ef ROS Fl 21 zu /By ge *O ip gluBingys ap jo09 09 rppejon gylaisrumpe e}uaysizew sum] By 9g = "79 ainuay p= PD 2 (p eluesnars ap ty09 na) glyqrsttsae etuysiz99 100 s-OLXT1 = 2°) 1-50 o-0rXez =F? PRSTULIa] ALEPELIP ep TNWaIONACD ray/Sy 900°08 = 7 zulu/34 gose = raye|ousel? 9p INPOW | est Te2t | let | 460 | 920 | 19'0 | igo | ze0 | 280 7ozo | way Fl prdoid wayeine5 | asl | ret | ver ger | ver |g'sr | esr | Sst | rat | got I-Des-O1) ® | quayeayyaa BO -puio} 22n/e[IP 29 yWo}yeeD 0892 @GL | OS9L | OSL | oes | owaz | oxee osed | 0922 | 0992 3g |pmeqearqoo eqeuonsey> ap IMPoW woe | zea | es | 2c | er eter | et RT | OTT 96 Pp In|royoApUOD [SHEL ae iss | 09 | 6g [ee | 6g tog prs sogpunifoas [npodey | sc 0'8 lez 09 = 2 stozs| store) Mere] 1920) SSIS) sipet| c'erT osor| size | e'9o quit | s eyejop gybar wouNyE{aag riot | o'oz | ter | tor | ztte | F'9e | 6'0e ee gtr | 08 uu JO Bees woUNTeag repr] B6E Fez | 0°98 | ze | 6 | g'eet | 0°06 | igo | ear au yy Bees BaUNt}IIg 3 ezjost | oy ne nce se/set jactoct |12/081 s1/c6 atlos| gog | anseu | . | | \ ap |joquis) esa) TOHST9;9RI2-) (un) Ppeujwom eauni}e9§ eae, | | Bouya} 12198149 }98IeD (p9—o008 SV¥LS) g/] Ryerson ayjonsysu0o mupwinye-jojo ap foynpuoy 9 pxauy g % 2 ES 2 sane 8 2g 5 Bees 2 % = 32h e 2 * 2 #e2= 2 2 S SSS = = 3 aN = ao tex e Sens Ber es ‘ew DEEEE 2 Be 25 Bai @ 2 ZES= ge = 2 Bee ee FE: § Bow ow Fsze8 s2 6 £€ ¢ 2 2 BSEs 5h B = a | g. Ze 8 2S = SS a | seu vs we Se 2 c sl|* oS yg eS Ses a ae = Ie 25 = sf mine oh Be S. 8 Sa 2 il meee ee eS. Be 2 = Be S87 SLE ule ale Sf LS BS Beneg 42ee 5 B a 5 Age ~~ = PGeseh 2s => 8 = S 8M Gey Ess SB = SA9 95 Be eee: 2 B8e88 oe sz? = BeBe BSs Be S Be ois BSS 2 E 5 SHERS SSE we 2 Zee es Ba. O° 2 4 rl gee a & a SS Es ao Bes Ea pees se ov Z z & F2.2) 5 = 5*y 18 § solexaue w0OD (, S 1-20 e-0IXIT=2 # poyutiey azeieNp ap jmyua!eHI90;) zuw/34 000° = 7 F aqBHONSe]> 9p IHINOW [we | te ]ec0 | £20 | wO | 0 | I _ [oor |orr | ot | eet | sel | cer OL oe ernie no Yruadose oT | 19T | Bet rat ee | a Hsoyonpuos ad mpmujA emrseg sso | ae'o | 6z'o | gz'o | £20 | O20 ei ——|——_—--- 20 | 690 | 690 | FO (geo w ies a Banioty> pie} ot [660 | je0 | 1z'0 T | et qaopApuoa ad injmutA BiNdIEs (sez | oer | 69 | oF I jie | S| HS a | wyBy 7B yo Asa|sty ‘aLidoad apenas | | 27% | set 8 7 lent | veo | g2'0 | eo = way a ‘apidoid 2a}RINa1p, | rar ze | ear | Sor | = wu P injniojonpwo> mappa’ | VivT| C9it| ees | S99 | eS = ull s gees eauny}2ag | — \ ost | oat | 96 | oz | og | gg | piso pansy sup oseyuauTydas | [ -stospur | Tap | toms | ypouse 8 Sonash ones) | Guu) “gjeurwou Beunipag | = Peqeyy) | (, aurquzur areymamyydns puyoses 48 aoquyay [ayS}1e] IVI] (r9—PELe SVLS) swu/3y ogi ssednx ap eluassizey — “9 “Hope> yeourz jajo ap aun] Woyonpuod § prauy = OE Ee . “y 8 g wopyeuR uOjMOD (, | FO | Iho | Reo seo | ve | evo | Te0 | o¢’o | 820 | 23'0 n | | ost | est] ca't | 9°t | oot ye rT | ait | er | 18 2 as | oy | Eimng me hued , Bell gear loesepall ear « . x w/3y | 2d | -09e woponpuos ad sie ra eet lest | aun | gett ee tot j set | ert | a | tnimuts eurazes | 90°C o'r g6'D | F6'o | Oso | ze'0 | ps'o | os'o | 220 | +0 YE | si cil wl eile ao tee lem tena =\ ae [ SBF) 1a | torr) 60’) Osta | Te'0 | Hx0 | gota | vata | s¥'0 | j _Banyony pagy < ‘ melee : A m/s | od yJojonputos ad } TRT | #2'T | O9't | ven | oe'l lie 90T | 160 | ¥z'o | co’ T ‘ i} | i in euroEg Le al | yi ug | gate | GA . é anal i =| Bee | FE | ad's wee [ret | er [ae vet | et | | n | 09% tY Ile | eee 16% we az | gat | so’ | 281 ay 21/85 ag enon AISnpouy « . : i ; udosd eajejnasr 80 | Gee | ore | 88's | 08% | ace | 80's | ext | s9°r eel ore YT | ait aap Lazio nrg aeiseties/OSi |1/Ost| S196 Stl 2| 0g | Bssoy: | yinsgur | 2 | I ~ | ° oe | Boe 010970 . ap , 2 SWI are} uy etewruou vauniiaas OZ | VNB) jdns suroieg ss | (,2uruju aseuaun|das puysueg : (F9—0008 SVS) gf] Ryewiou ayfonsjsuod nyurumye-fajo ep rojonpuoa L pxany - 3Anexa 9 cu capi de susperis 3 = 2 3 a = 2 3 Q Caracteristici tehnice Denumirea 3565 — 59 3565 — 59 880 — OL 580 — 5) BRO — 6 680— 61 680— 61 457 — 34 457 — 54 Boee sek" Bl le pees mae 457-54 | 457 od ae 674-61 674—61 o74—61 B 240 OLAL b71— 61 BBSEE5 Prat EEESER Bests de talui vole care deter: vondue, sala de fupers a fost eonsiderata Anexa 10 Lanluri de izolatori de suspensie cu capa Caracteristici tehnice si sareini suplimentare minime*) imbol Uuitalea Nuniral izolatorilor care compun Jan{ul | Denumirea { | Lanfurt cu izotator’ 10-170 Lungines Greulatea proprie el telen'| — | Greutaten proprie, incl. chiciara ge | kein: |La si le Li om = 0.93 1,10 [efeirhe 0) 1,45] 69 1,80) ai asl sal ol 88) " 53 *) sel wl 60) BL 5750) 60 a2) G4) 65 «| 40) sm) oe | | 1 td | tanfurt ew izntatort 10-190 12q 1,40, ied 10 2,00) | Lungimea Llom — | 1,00, | Greutaten proprie aie — | 38 37, a8) 39) 41) 49 Girettalen proprie, inet ; P| | | | | chiciura ge ketin jlasi le! 87) 60) 60) 61) 63, ‘| | fi | i 6a 65] 67 68! | | | ul | oh 54) 58] 57| ss} Sea consideral urmatoarea couponentiy vw lanturilor le izolatort : Ws f ~ Cu tzolatori {pentru 34 izolatori) ©) Conform anexelor 3 3i 1 16, 16-170, NOr-i6, TC (IT 120-150 O1-AL olatori) san TOLL 185-210 OAL (penteu 78“p18 € sojexoue wuoytEg (. 61 eo Jit | st foo | at | vt | ri | O@1 | SIT |e ~ OOF-0FE [VIO € DdaT | 0 60 | so | So | so | at re | ge | oe leo~ O0€ IV-IO € Dds | so | 20 | 80 | #0 | 90 | 6D | OF | Oe | He [er~ OFES3E [VIO 6 OdTT ta | so | go | eo | Po | gO | ee | se | ste jse~ ost VIO @ Oda la | $0 | So | 30 | 60 | So | ve | 9% | ge jet~ 081-86 WO OdST vo (so | Va | eo | eO | go | or | OL | ZT ist~ OL-08 TWO 6 DdaT i | (09-988 S¥LS) ppeyuoo ap jox[d no goujop BanyeSo] ap aw9]:) —_ | 1. — sr = zo | ot | ett | 90 | sa | er ots | ee | of lote~ tee vao vo | so | 90 | 0 | 90 | zo | re | 9% | 9% o~) ive vad | (9-T2th SVS) AIYUNTE-a!9 BB nURIALE op | | | oynpuos nuywad Pueriae al}eatap ap au) | | un] ajaluj oul: ala lawl ed “ag Ente a f “25 ES amis e424 — punjoiy> arsnjour | FS rawe;o jadig TAREE Bape alidosd a}RyNOIF) (BH) eo1Fojosoapaus akoz Sssaajp uy pnd[ed ap juPIEG | i (euyuqw aseyueurpdns juyoses 18 e9yuyaz pouisti9}22169 eBinjede] op 1s arvarop ap away) ID oxouy i =F ae ge 22 3 Se po & a z gee -¢ = Sy 2 ga a $25 a soo 5 25 2 14 3 SES6 i «pease f= Ban y SSPE in a 3 yee Qo cd 3 2 mee og 8 gz 2 3 2 g° 2 2 jpAsoquT asiaarp UL ar | eaeuotjoun) ap afozaiod) | aeqlaqid pineinau> 2:8)me asiaayp up sojeseq miesaN asemna | VALE? Haid Of any POEL FOMEL yp DHT njdwmaxg auwo}IajoOI soOjeivg v IZ ap oind PoseUNUJE}Ed GI vxouy 3Anesa [3 Lanturi de izolatori in V Pentru a reduce deplasarea lateralaé a conductorilor la vint si seurt-cirewit, se pot folosi lanturi duble de izolatori montate in V (fig. 6 si 7). Caz 1: un singur conducior pe taza. Daca se realizeaz4 logarea lanturilor AC si BC (fig. 6) intr-un singur punet C (lara jug intermediar), fa nasiere i triunghi ABC nedeiormabil, care nu se poate deplasa’ lateral, AC Fig. 6 Cind nu existé for{A Jaterala (vint sau seurt-cirenit), trac- tiunea 7 in conduclor este: THV Hee VAL eV sing 64 unde H, V si sin @ aut semnificatiile aratate anterior in cadrul insiructiunilor. é Componentele 7, si Ty ale forjei T dupa direclia celor doi izolatori sint egale: - Tr * 2eos 0 unde @ are semnfficalia din fig. 6 La aparilia fortel Jaterale W, rezulianta R are yaloarca : Raw i WV sing Componeniele reztiltantei R dupa directia izolalorilor stint: Dnpa directia AC ; LT, os 2cos® 2sin8 — Dupa directia BC: Tt a 2 cos 0 2 sin 6 h= Intrucit izolatorii nu pot prelua compresiuni, imghiul @ tre- bute s@ tic suficient de mare, pentru ca 71 sa rimind pozitiv : tg g> a > SO T Nolind : AB=d; AC=BC=1 veaulta : " a>uit Daca legarea laniurilor de izolatori in punetul C se face printr-un jug intermediar, se va vedea cazul urmiitor. Cazul 2: doi contuctosi pe taza, Lanurile de izolatori AC si BD (tig. 7) se leaga inire ele prin jugul CD. Se formeaza un patrulater delormabil, dar defor- Marea esie cu alit mai mica, cu cit unghiul este mai mare. 5 — Instaucliumi (vel. Ly 65Intrucit jugul CD este o piesa cigida, iar tractiunile {1 cet doi conductori sint practic egale, se poate considera ea ambele se apliea in punetul median &. nd mi exista forja laterala (vint saw seurk-circuil), trace (lunea totala 7 se caleuleaz# cu relatia aralata in cazul pre- FE Pig. 7 cedert, unde 7 si V reprezinté suma eomponeritelor respective peritr cei doi conductori. Este valabila de asemnea relajia aratata pentru 1) si 72. La aparifia forjei laterale W ia nastere rezullania 2, apli- cat# fot in punctul quedian al jugului, Palrulaterul ACDB se detormeazd si ia o noua pozilie AC'D'B, asticl ca rezultanta R aplicata tn E” (si pastrindu-si vechea direclie) sf fie concu- renitd intr-un punet oarecare O eu dreptele prelungite AC" $i BD". Deseompunind pe & dupa direetille tzolatorilor, se oblin traciiunile in izolatori Ty st 7. Cea mai simpla rezalvare se obline pe cale graficaé, Se alege arbitrar pozilla unuia dintre lanjurile de izolatori, Pozifia eelti- lall rezult@ ugor. Daed se constaté ca dircefiile izolalorilor si a rozultaniei nusint coneurenite, se reiace construciia pentru alta pozilie a izolatorilor. Sint neve: va incercari. 66 Obsereatit + 1. Th cazul J, valoarea minima a unghiului 0 este determi- nata de forjele 7 $i W. Tn cazu marirea uuphiulul @ reduce deplasarea laterala pentru aceleasi forte 7 si WW. ; Odata cu unghiul @ crese si componentele eforturilor in izolatori . 2. Se va {ine seaina de faplil ed thelinarea lan{urilor de izolatori (feduice distanja parfilor sub tensitine fafa de cadru. La fevole, lanturile vor avea hingimi mai mari decit cele obisnuite. _ 8. Cind se exectil® calewlitl meeanie conform prezentelor instructiuni, lungimea intervalelor corespunzatoare izolatori- lor in V este: L=1cos @ unde: f este lungimea lan{urilor.Anexa 14 Exempla de catcul Datele necesare pertra proiectare (cont. cap. 3) Destinatia conductortdui: celula de finte . Tensiinea nominala 110 kV Tensiimea maxima de funclionare : 128 kV 3. Curentul nominal : 100 A 4. Curentul maxim de durat B00 A 5. Timpul de declansare total al protectlei de baza : 0)3 6 ees urune cA proteciia de hazi nu are zone moarte. ixista RAR cu ciclul 2-0,85 s—AD, Prima declansare se produce la timpul corespunzétor protectiel de bazd, iar a doua declan: la O15 8. G. Datele de scurt-cirenit. Punetul de defect cel mai defayorabil este pe o linie, in imediata ioe a staliel. Din puvet de vedere termic, se considera in cazul de fala CA seurt-circuitul trifazat este cel mai defavorabil. Valorile plafon, care lin seama si de perspectivele de vittor: — Seurteireuit trifazal : Preco = 6000 MVA Tapp =O _ 31.5 kA V3 x 10 Paseo 5000 MVA —— Tgco = Fao x — Seurt-cireuit bifazat (pentri caleilal mecanic): Paseo = 3000 MVA 68 7. Zona geogralica ; se presupune cd slatia se gisesiv la sud-vest de Bucuresti, lao alita ne de cea 200 m. 8. Conditiile meteorologice : se adopta conditiile: meteorala- gice limita din anexa. Temperatura maxima a acrului 4 YC, 9, Componenta lanturilor de izolatori: se previd lanyard simple cu cite 8 izolatori de suspensie cu eapa tip IC—190, avind componenta indicata in anexa 10. 10. Elementele geometrice ale deschiderii : — Lungimea totala a deschtderii intre axele -cadrelor ; » 80m — Lungimea deschiderii intre ochiurile citligelor de traclfune : £295 m — Lungimea lanjurilor de izolatori: Ochi de suspensie simplu OSS 20 74 mm Izolatori IC—190 8x 190 = 1520 mim Nuea cu ochi rasucit NOr 20 142 mm Clema de tractiune cu con TC TV 300 O1—A1 280 mm Total 2016 mm Lungimea laritulul poate fi Iwata direct din anexa 10; my Pom, — Lungimile intervalelor : (lant de izolatort) (lant de izolatori) — Distan{a intre faze: a= 2,2 m. — Existd legdturi la aparate ti dreptul punetelor 1 si 2 CALCULEL, SLECTRIC Curentul maxim de durati (conf. 4.1.2) 1. Temperatura maxima a aerului: 6, 2. Curentul maxim de durata : 6 3. Sectiunea necesara : O1—A1 300/50 mm? Stubilitatea termicé fa scwrt-eireutt (conf 4.1.3.) » Se ia in considerare timpul de declangare total al pro- de baza si ciclul RAR. Be considera determinant curentut de scurt-cireuit trifazat. hg2, Determinarea coeficientitlai iz: — Valoarea raportulul R/X: RX = 01 Din fig. 2 rezulia: 4= 175 — Timpul de declansare total la prima declansare ; tf =03 5 — Timpul de declarisare total Ja a’ doua deelansare (RAR); . ty = 015 5 Din fig. 1 — a regula: La prima declansare: rt = 0,15 La a dotia declansare ; “ 3. Determinarea coelictentului w : —- Raporttil Zpo/F eo: Tein ONS She Tye 26,2 Din fig. | — b rezulta: La prima declansare; 2) = 0,97 La a doua declansare : ty = 10,98, . 4. Determinarea curentalui medi echivalent: La prima declansare : Ta =lapo | Gy 15) fy = 31.500 | O15 + 0.97) 0.3 = 18.250 A La a doua declansare : Tua =Tapo | (ita > ta) fa = 81.500 J (0.3--0,98) X 0,15 = 13.800 A Curentul mediu echivalent total : Tye = | Fea Bia | 182508 + 13.8008 — 22.858 A 5. Tentporatura maxima admisibilé a conduetorulul la stir- situl scuri-circuttulut : Result cont. 4.1.3.6, pentru canductori funie de Ol—AL supusi unei tensiuni > 1 ke/mm?: Oe = 160°C 6, Temperatura inijialé a conductorului : Se considera provizoriu aleasa seeyiunea de 300 mine, de- toriminata pe eriteriul curentului maxim de durata, — Temperatura maxima a aerului: Og == 440°C Curentul maxim de durata: J = +500 A — Curentul de duraté admistbil ta temperatura avril! Gg = 40°C: re Rezulta temperatura iniliala a conductorului : ie 500? 984 + (70 — 8a) r= 40 +0 —40) 63°C 7. Densitatea de curent admisibilé la scurt-cireult rezulia din fig. 3 —- b: je=77 Af? 8. Seetiunea necesara : 22.850. he —— = 297 mm? Sveliunea de 300 mim aleasa inilial este satisfacatoare, Efectul corona (cont. 4.1.4) 1. Terisiunea maxima de funelionare: Uy = 123 kV 2, Presiunea barometrica la 200 m altitudine : b= 74,2 em col. Hg 3. Termperatura maxima a aerulut: 6. = +-40C 1. Densitatea relativa a aerutui: 3920 _ 392X742 _ s= we NE 003 2734-0, - 23-+40 5) Diamethil condiictorulutde 300 nim®: d= 942 ar 6. Dislanfa futre axele conductorilor : d em 7. Tensiunea critica de efee: corona: Up = B88 10gyy 4 = 83 0,93 X 2.42 logy = xe = 168 kV Um 0). Punctul de elongatie maxima se gasesie la distanta xo de capa- lil din stinga al tntervalului; ee ea Xp — fa 1,21 -=127 m Momentele forfelor verticale situate ta stingw punctilui de elon: gafie maximd (cont. g |, Starile 1, IL si IV: Ma —Va (lit t)—0,( +1]- bs 15,5 = 112,7 (2- 15,5) — 86, (S +158) —188 > _ —6 K 15,5 = 307 kom 2. Starile IT si Vs ls “ 1 Mn —=—Va lab) — Ges Sb ty] — Fete — 2 tea = 2 I 2105 (24153) — ww7ra(> | 153) 18% 15)3— yp KROL 15,8 704 ken 80 Vey = 0,7 ke > 0), 3. Pentru. mortare (tabele de cforturi gi sageli) : 1 2 My=—Va lla +) — GE tn) Mey = ( = 1078 1D) - -86.4[5 j 22) — 6% 1 — 121K 12,72= 210 kem Calewiul marimilor @ (cont, 4. 2.7. 1) 1, Marimea a) Slirile I, IT si TVs o, = VeVi, 4 Vie — Vis + Vie— Vi, Vila — Vis . & fs & & — 26,39 112,79 | — 1,59 + 20,99 | 22,69—10,5° =e oo t t 43,2 121 121 4-108 = 22,69 28.090 kg2m 43,2 by Starile Il si Vs =73,39210,5% | 0,79 -+ 553° OS 68,8 3,61 198. — 60." _ 16-200 ke’ 68,6 c) Pentru montare (tabele de efortur! si siigeli) : = 214 E1078 | 3 5A 15,58 BP t= 43.2 424 121 _, 101,9°— 16,5" 2 59.100 ke? 7 Se observa ca in acest caz se pot face tunele reduceri de termeni, » ss 6 — Instruetiuni (vol2, Marimea @, a) Starile 1, IV si pentru montare: @,=0. b) Starea Il: ¢,— Me Wie Wie Was) Wau — WS, ak Wha — Wis " P| te Pa _ —29;79-4.51,72 ) 14--22,98 | 24,79 — 9,78 = i 1,5 1,5 + 894.79 + ET = 94.650 kgtm e) Starea TIL: bp SLAG | + 28,28 | 91,08 12,88 i 5,6 1,93 1,93 131,62 A281 91,6 45.800 kgtm 5,6 dj Starea Vi: _ = 195 |, 130° — 118,89 5.6 = 561.000 kg*m Coeficientit ecuatiet de stare (cont. 4.2.7.2.) 1, Coeficientul A: Modtilul de otasticttate echivalent (cont. anexef) + A= 7660 kefmm? Covticientul de dilatare termiva echivalent (eant. anexel): 18,5 10-8 °G-t Secliunea tolal# a conductorului (conf. anexei) : a 4mm? Coelicientul K qo eee ete aiear = 0,0205 °C)k Eas 7600 x 18,5 x 10-*<344,4 pes 82 2. Coeticii a) Starile I si IV: Lingimea lanjurilor de izolatori : By lagch bg es in — Coetieientul A; — oe 78.030 -- 0 ~ G(L—Lj)a 6095—4) x 185 x 0 = 2755 < 104 °C kg? b} Starea U1: _ 78,080 4 34.850 6 (29,5 — 4) «18,5. 107% ¢) Starea Il: ____846.200 + 46.800 6 (29, d) Starea V: ____ 346,200 4- 561.000 ~~ 6 (29,5 —4) X 18,5 x 10-* e) Pentru montare (tabele de: cforturi si sageti) + am 59.100 4-0 6 (29,5 —4) x 18,5 10-* = 3980 x 10 °C kg* 4) X 18,5 X 10" 7 = 15,900 LOE °C ke? - 5 == 82.000 X 104 °C kg* = 2080 X 104 °C kg® Determinarea efortyeilor in conductor st a sdgotilor la diverse stiri (cont. 4.2.8.) L. Se adimite 54 a maxim& 3% din deschidere : fm = 0,03 L = 0,03 X 29,5 = 0,9 m rturtle la diverse stari, corespwnzAtoare sagetii fm M, or — Slarile 1, I si IV: 307 9 Hy = a = 341 ke BB— Starile UN si V: 704. npg 188 ke H, 3. Valoarea constantei C pentru fiecare stare (conf. 4,2,8,2,): A Ca KH 8 9 Starea 1; C= SDSGXIM — 9020 311-430 250°C 38D >< LDF e —Statea Me Cm SBOXIO _ 9 on95 ad 453406 BAL? seceuaiiae — Starea 111; C— 13200210" _ 90905783 + 5—216¢ 783 2 «104 3a? _ 82000 783? Starea IV, eareia ii corespunde cea mai mica valoare pentru C, este starea iniliala. (Dacd se impune o valoare ma a ofortului, se aloge valoarea cea mai mare}. Valoarea detin peniru foale siarile este : C=min(C;.... Cy) = 159°C 4. Valoarea {7 la diverse siari rezulta din ecualia de stare : — Starea IV: C — 0,0205 x 841—70=159'C O* o0208 x 783.4.5=511C Starea Vi 646 py A He on = Torx — Starea I: yo. 30+ 159 9755 % 108 10° 0,0205 10° x 0,0205 IP+68 FP=1,34 H =0,430 tone 5 — Ma _ 307 ———= 0,71 m H 430 84 — Starea: ll: 5-169 ys __ 3980. 108 Pte x 0, 10" 0,0205. FEATS WH=1,04 H =0,404 ke p = Me BT Lage tn H 494 — Starea III: 5p BE NBI ye 19.900 10 108 <0,0205 10" < 00205 HO4TS IP=B78 H =0,9 tone jp — Mm _ 704 _o7e H 900 — Starea IV (starea i 704.159. jo __ 2755 108 10° 5< 0,0205, 10° X 0,0265 W212 FP=1,34 H =0,341 tone My 307 1 = =an iala) : HP - ——_— — Starea Vi: po bE 180 ye 32000. Lot 10° > 0,0205 10° 3< 0,0205 IPLTS IPS158 H =1,83 toue Mm _. 704 I= 1330 =0,53 m 5. Se verified indeplinirea la toaie starile a condijiet: f 3 = ° Componenia A a efurtului 1 8 4), Fforturt transmise constructiilor de sustinere, Valoarea la diverse stiri 7 ail | 5 Denumirea BB) i | x 3 I | Il Vv 8 153] | | | jt | ssrseuorenata ta toned: | | | | | deschiderii | "| kg |e god |g0o |a4r |1930 aa [12,7] 210,5) Capiilul A 112,7; 210,65) 2 Efort vertical | Capatul B '° | 109 a" 1681 | Ffort orizontal | Capaitul A a | aa 49,1) 0 | 136,6] | Hee eae | deschidere | Capalul 2 | ke | 0 | 46,7' 42,8) 0 | 130 5. Eforturi si sageti la montare *) lve ee te | | Temperatura TLR yamcpeen | Sageli | "C q Tractiunea Ta | Tractiunea Te 7 | Componente H) tq capatul A | la capétul B | 3 nies ! | pee aes | | | 20 376 391 | 839 10 363 | 379 | 378 | 0 352 t 368 367, i) | 344 | 309 | 358 20 335 | 352 H 350 | 30 3265 t 343 | 341 | 10 38 | 338 | 334 #) Se considera existenla sarcina concentrata Fy 7 — Lustenciinni Coal. 1)Anexa [5 Femi pentru proieclarca eadrelor ide sustinere Exemplu Ww 90° 90° +H v , . = Valoarea componentelor Conduc- | Compo- la diverse stiri (ke) toral nenta i - | i | woo} om | ow ; = ow Fat | 900 1330 | vi | 12,7 1127 210.5 | 210.5) | 0 | 81,7 | 9,1 136,6 Not: Jn avons, schentil, condietoril sinl moan ent "ISL se , conduclocil sink reprezeatali conventional ¢ i cogal prezealall conveutional dupe 98 Situalii normale (de lunga durats) < Starea [: Temperatura —80° C, lipsese ehicrura si vintul Starea Il: Temperatura —S° C, vit vintuiui 80 m/s, lip- seste chiciura, Starea Hl: Temperatura — ! exist chicit Situalii exeeplionale (de scurté dural) + Starea Vi: Scurt-cireuit bilazat tn eonditiile st G, viteza vintului 20 m/s, ii II. Fforturile indicate la starea V apar simultar la doud faze alaluraie din fiecare deschidere (aceleasi in toate deschiderile), in timp ce la a ireia faza ramin valabile valorile indicate la starca IIL. Componentele W ale celor doud faze afectaie se comput din efortul electrodinamie fa scurt-circuit si din forfa vintului. Eforturile electrodinamice stint de sensuri comlrare $i se anu- leazd reciproe in rigla, iar forja yintulut are acelasi sens in toale fazele, valoarea sa Hind egal cu componenta WW” pentru cea de a treia fa La slarea 1 se considera in plus urmétoarele sarcini supli- mentate pe consirue|iile de sustinere ale fiecarui cfreutt trifazat + — Greutatea a2 oameni cu unellele respective (lotal 2c 100 kg) in cea mai defayorabila pozitie: — Sareini provenind din ridicarea jinor aparate, atunet cind se folosese dispozitive de ridicare fixate pe consiructiile de sustinere : nu este cazul in exemplul de fala. Nota: 1) Gind planul vertical al conductorilor face 0 unghi diferit de 90° cu planul cadrelor, se va indica in sehi\s acest unghi. 2) Ty cazul conductoritor fasciculali, se va indiga efortul lolal la scurt-eircuit, conform anexel 16, considerindurse itualio exeeplionali. de calAnexa 16 Conductori fasciculati I. Utilizarea conductorilor fascicula\! se face in urmatea- rele scopuri : — Marirea cureniulut admisibil de dura unul singur conductor nu este sufieienta. — Marirea tenstunti critice de efeet corona, — Montarea piesei de contact tixe la separatoarele de tip paniogral. 2. Distanfa uzuala intre conductorii unui fascicol este de 10.40 cm, Daca fascicolul realizeaz’ o legalurai scurta intre doud aparate, se poate adopta distania de 10 em intre con- duciori. Tn cazul fascicotelor suspendate, aceasta distan{a este de 20.40 em. Cind existé separatoare pantograt ale ciror piese de contact superioare sc fixeazd pe fascicolul de con- ductori, distanja intre conductorii jascieolulii este de obicel de 40 cm sau mai mutt. 3, Se presupune o repartifie egala a curentulut intre con- ductor fascieotlu ‘. Curentul de duralé adimisibil pentru intregul fascicot este cgal cu suma curen|tilor de durata adinisibili ai condue- torilor fascicolului. 5. Inlre conduciorii unui faseicol si prevad din loc in toe piese de distanta. Ele an seopul de a impiedica atingerea eon- duetorilor sub aclitnea fortelor electrodinamice dezvoltate prin irecerea curentului de durata admisibil, ceea ce ar mari teal virea conductorilor si ar putea proyeca deteriorarl mecanive prin loviri repetate ta, eind secjitnea 8. In cazul conductorilor dubli si tripli, distanta maxima fmax tre piesele de distanja poate H delerminala cu relajia + Me o aH tnax = K- a (m) unde: a! = distanta normala intre conduetorii fascicotului, do- ierminata de piesele de distana (m), {G0 H =componenta efortulut de tracyiune intr-un singur con- ductor, dirijala dupa Inia care unesie punctele de suspensie ale conductorulul. Se determing pe baza melodei de caleul ex- pusa anterior. In rela\ia de mai sus, se introduce yaloarea cea mai mied dinire cele reaultate la diverse slari (ke). J, =curentul de durata admisibil pentru un singur con- duetor (A). K = coeficient care are valoarea : sa Pie — conduetori dubli: _ K= 500p — conduetori tripli situali la distanje egale (ia triunghi) ; K= 4000 Relatia de mai sus este determinala pe baza condi ca inire dou’ piese de distan{a, forjele clectrodinamice in regim normal s4 determine apropierea conductorilor la o distan\a a’ A cu cca 80% din a’. . 7. La amplasarea cfectiva a pieselor de distan|i se pro- cedeaza astiel: =f [n dreptul oricdror derivaj‘i sau cleme de legdtura se previd plese de distanla. Ii caz contrar, se poate produce deteriorarea la scurt-cireuit a conductorilor prin lovire, — In restul deschiderii, piesele de distanfa se distribuic eit mai uniform, la distante cit mai apropiate de fax » fra a depist tosa aceasta valoa Nu se recomanda distanie prea ici in acest caz creste efortul suplimentar la seurt-cireult. miei, re 8. La trecerea unui curent de scurtcircuit, conduciorti se apropie gi do obieci se ating pe o anumité hungime 2 (cazul conductorilor dubli reprezentat in fig. 8). Aceasta se produce ex Fascicalulsi Fig. 8 101extrem de repade, ir de ile ea schimba apreciabil poz liregul faseicol sa aibe timpuul a. Alungirea care rezulia da nagtere unui efort de tracliune suplimentar, pe baza legit ini Hooke. Cercelarile att aratat cd dupa un timp foarte scurt (cca 0,05 5), acest efort suplimentar de soc se reduce mull, probabil din cauza_ schimbéirii el a thtregului fascieol [7]. Th practicdé este fnsé recomandabil a se considera o durala de cel putin doua ori mai mare decit cea indicata mai. sus. 9, Biortul de tracliune suplimentar (sareina de sec) in caz de seurt-circnit so caleuleaza astfel : a) Se face [poteza alipirit. conduciorilor peo annmiiz porliune ® (lig. 8) si se ealeuleaza forjele de atractic atit in porjiunea a, cil si in dreptul pieselor de distan(a Ee? 107% Ju = 2,04 (3) a (kein) a}ood (f.\?. 10-* ‘ay == 2,04 (42). kein In (7) a (kaim) tinde : d@ —=diametrul condietorului (im) a’ = dislanla intre conductorii faseicolului, deierminata de piesele de distana (m) a numaral de conductor ai fascicolului I, = valoarea eticace a curentului de ircuil de soe al fazel (kA). Se determina cu relalia 1,= Jono IF 2 DF (kA) unde : Typo = valloarea “© inifiali a componentei periodice a curentului de seurt-cirenit trifazat (KA). “ = factoriul de soe, determinat corform 4. 1.3.2. b) Se determin lungimile / de ta eapetele intervaleior, pe care conductorfi nu se alipese (fig. 8), prin rezolvarea ecua- tiei de gradul II]: conduetori dubli: _6@ OT p 5 fart Pn conductori tripli, aseza{i la distan{e egale (in triunghi): ps Ala’ =) TM ,_ 1G Es (a’ = dP 5 far + Em 94 (5 Pa Im) vs 102 tea stl unde: / = distanja intre piescle de distanta s daca ace: 4 amplasaie Ja distanfe inegale, se alege valoarea care se repeti cel mai des in cadrul deschiderii sau se face o medie ponderata a diverselor valori (1m). I = jungimea porliunilor din apropicrea_pieselor de dis- lant®, In care conductorit nu se alipese (m) Ty = tractiumea inifiala in conductor (kg) FE = modulul de clasticitate ochtvalent al conductorulut kg/m?) | , so= se nunes fotalé a conductorului (unm?) 1c, ipoteza tenia la pet. a) precedent este m9 c) Ds just si rezuitA efortul suplimeniar de soe AT fntr-un singur conductor af fascicolutui: conductor’ duit oye AT = e—* Es (ke) conductori triptt: “Es (ke) plesd oe distenté oxel Fascicolule Fig. 9 d) Dac ¢> ipoteza initial nu este just. Conductorii se apropie la distanja a”, fra _a se alinge (lig. 9). In acest cay se deverming distania & din ecuajia de gradu! TT: 108~ condictori dubli: wy BTat yp Bh fa) ge BTO yp Olathe YO Es 16 Bs — conductor’ Lripli, asezali la distan|e egale (tn triunghi) + 9 Tal, 96 Iy + fa) ps7 e 8 128 Es unde: 6 =a’ —a’ (m) Ecua{ia se rezolya prin incercari. Se acorda marimii a” o valoare arbilrard, pe baza cdreta se determina fy ! 7s)? 10 fu = 2,04 (P + (kgm) a Introducind aceasta valoare in ecualia de mai sus, se de- termina 6, apoi a”, care trebuie 54 coincida cu valoarea adop- lata inifial. Sint necesare citeya incercari. Efortul suplimentar de soe este: conductori dubli: AT — eonduetort tripti: 7 Slava 5. : AT = Bs ey (0. Se verifica dacd etorlul de soe este admisibil pentru conductorul insusi, cleme, izolatorl, constructitie de sustinere, ote, In prezent mut existé insa eriterii ferme in aceasta privinja. — Pentru conductori, cleme si izolatorii de suspensie, va- loarea admisibild a cforlului total Ty AT poate fi eventual considerata egalé cu cea corespunzitoare coeficientului de si- guranla 2 sau chiar 1,5. Este recomandabild verificarea ex- perimental a aveslet ipoleze _ , >, L@ bornele de racord ale aparatelor, efortul total Ty--AT nu trebuie si depaseascat tracliunea adimisibila, Con difia este in general greu de satisticut, — In cazul_consirucliilor de sustinere, efortul de soc provoaed oseilalii ale acestora, a céror predeterniinare prin caleul este dificila. Valoarea admisibila a efortului de goe bre- bufe siabilit# in funetie de lipul constructiilor de sustinere, de preicrinla pe cale experimental’ 104 Se poate {ine seama de faptul c& nu tn loate fazele com- ponenta continua a curentului de scurt-cireuit are valoarea maxima. Atunei cind este maxima fotr-nna din faze (fiind ya- labila relalia indicata la pet. 9-a precedent), pentru celelalte faze trebuie folosila relalia : Ji De asemenea, la dimensionarea constructiflor de sus\inere se poate fine seama de faptul ed efortul suplimentar de soe nu apare de fa inceput cu valoarea maximé, ci cresle ireplal de la zero, In acest caz, impulsul este produsul dintre timpul de aclionare o valoare medie a forfel (in Joenl valorii maxim). 11, In timpul seurt-eireuitulai, plesele de distanja sint supuse unui efort de eompresiune din partea conduetorilor, avind valoarea ; a) Conduetori dubli — Dae se produce alipirea conductorilor pe o anunilé Juagime : Is Fee on 2hu ths 3 — Daca nu se produce alipirea conductorilor : 2 fw (kz) (kg) Fest 3 unde: fa are valoarea determina:é prin tneeredri, cont. pet. 9—d precedent. b) Conductor tripli agezaji la distanjé ogala (in triunghi). — Daca se produce alipirea conductorilor ipe o anumita Jungime PSN 2lat (ka) ¢ — Daca nu se produce alipirea conductarilor : F.= 13 Zink a (ke) unde: fyy are yaloarea determinata prin incereéri, cont. pet, 9—d precedent. Forfa Ff, data de fiecare conductor este dirijala spre con- tru) triunghilui format din cef 3 conductori, 106,phe de eateut 1. Datele — Conductor dubiu 2 O1-A1 80/50 moi® — Diametril conduetorutui : Moduli de elasticitate echivalent: - Secfiuriea otal a vonductorului : — Distanta tire conductori: — Curentul de durata admisibil : Valoarea clivace iniliala a tet periodice a curentulut de seurt cuit trifazat:: Factorul de soc + ~ Componenta Ha tensiunii minime in conductor (la starea IV) + Tensitnea in conductor seurl-cirenil (la starea TIM) : Datele pentru un singur conductor corespund exemplulut de ale din anexa I. . Distanfa maxima intre piescle de distanla : aH soo 02U 54 _ 1y 57 3. Piosele de distanta se amplaseazé iu primul rind in drepiul derivajiilor la aparate. Conform exempltului din anexa 14, conductor] se imparte in doud jntervale, en lungimile de 15,5 si 10 jm. Intructt aceste lungimi ou depésese valoarea fmax » TU sini necesare alle piese intermediare, Pentru determinarea efortului suplimentar de soe se poate adopta in cateul © valoare medi b= 12,75m comporen- ir inainie de fivax = 5000 ye: 5 4. Valoarea vficace a curentului de seurt-cirenii de soe T= loys 2 — I= AY 9178 1) 46 KA 5. Se face ipoteza alipirii condueioriler pe o auumits por- {tune 4, in caz de seurteireuit Se determina clortul clectro- dinaiie’; 2 52 jp 2,04 22 « 10-* = 2,04 1 «10-2 = 5 kin 0 4X 0,0242 2 Ts + 10-2 2,04 46 yo-e = Ba kos 4a’ 4X 0,2 Determinarca hungimii (de la capetele imtervalelor, pe care conductor nit se alipese S@—dT, , _ Es (a =a (5 fa tin) 2X 7660 X 344,4 (0,2 — 0,0242)° ~ 2,75 (5 X 445 + 54) 987 a Sin + fo rr 840.2 = 0,0242) 5 926 , 5x 445-454 i — 0,428 ff = Ves LE ms t ee ee nay rgrh . Intruett <>, real eth ipotera alipirii coneuetorilor pe 6 anumité porfiune este justia T. Biortul suplimentar’ de soe intra Singur conductor : om 02 —0,0240)* (a = 4)" 7660 y¢ 344,4 (20.0 ®) = 1870 kg Bie 3 13,75 < 114 AT 8. Efortul de soe total : r. ++ AT = 925 ++ 1870 = 2795 kg Pentru conductor ; TT, 2795 8 344,4 =8,1 kg/mm? < og 10,3 kefinme la —3’°C, cu coelicient de siguran\a 2. Pentru lanlurile duble de izolatori, elementul cu cel mai inie efort admisibil il constituie izolatorul I1C—190: efort ad- imisibil 1125 kg cu coeficient de siguranla 4 (v. anexa 9). Cooficientul de siguran{a in cazul efortului de 2795 ke : 4X U5 1g 2795 : 9. Efortul de compresiune asupra pieselor de distan\a rem ant 2ia Phe Loi, 2S MEE 799 ug, - 3Anexa 17 Utilizarea masinilor electronice pentru calculul mecanic 1, Caracteristicile metodei de calcul !. In afaré de reducerea considerabila a timpulut tiecesar, calculul ei masina electronica ofera o serie de posibilitaji su- plimentare. In scopul punerii in valoare a acestora, meloda de caleul arétata in prezentele instructiuni a fost completata si extinsé, realizindu-se programul de caleul expus mat jos. 2. Ca particularitati ale aeestui program de calcul menfioneaza urmatoarele : a) Se poate fine seama de elasticitatea constructiilor de suslinere, b) Se poate soarle de suspensie turilor de tractiune slari sé xecuta calculul in cazul existenfei umor re- Aceste resoarte permit micsorarea efor- reducerea variatici sigetilor la diversele } Caleulul se poate efectua in urmiétoarele 4 ipoteze : — Se fixeaza un efort maxim, care poate fi diferit la di versele stari, dupa coeficientul de siguranté admis. Rezulté clorturile si sagelile la toate starile. — Se fixeaza o sfigeati maxima pe verticala si pe oi zorala, sau numai pe una din aceste direclii, Rezulta eior- lurile $i sAgejile la toate strile. Se fixeazi altit eforiul maxim (care poate fi diferit la diversele stari}, cit si sageata maxima pe vert! pe ori- voulala (sau stumai pe una din aceste direejii). Rezulta carac teristica resartului mecesar pentru incadrarea in flimitele xate, precum si eforturile si sagetile la toate starile. In ge- neral efortul maxim poate fi mult redus prin introducerea re- soartelor. - Se fixeaza atit séigeata maxim’ pe vertical si pe ort zontala (sau numai pe una din aceste directii), cit i cea mi- nim& pe verticala, Rezulté caracieristica resortului necesar pentru ineadrarea in limitele fixate, preeum si cforturile si 103 sdgejile la toate slarile, Variajia sagefii pe verticala poate fi redusé prin introducerea resoartelor, fapt important in cazul separatoarelor de tip pantograf, d) Metoda de caleul (ine seama de comportarea clastica a inaterialului din care este compus fiecare interval, Se sta- bilese urmatoarele categorii de interyale — Interval flexibil. Exemplu: conductorii, lanturile de izolatori de suspensie cu capa. — Interval rigid deplasabil, Exemplu: izolalorit de tip lija, care stnt rigizi, dar se pot deplasa pe yerticala si pe ori- zoutala, — luterval rigid nedeplasabil. care formeazé un ansambiu rigid pe orizonlal, e) Depasirea anumitor valori admisibile (cforturi, sageti, etc.) este automat semnalala de masina de calculat. f) Progranul de calcul este valabil si pontru lini elec- frice aeriene. 3. Sareinile unitare ale intervalelor la diverse stari, pre- cum si sarcinile concentrate la diverse stari, trebuie iniroduse in masina ca date antecalculate, Aceste date vor fi calculate cu rigla sau — daca este posioil — vor ff luate direct din tabele, 5, Programul nu cuprinde ealculul efortului suplimentar de soe la seurt-cireuit in cazul conductorilor fasciculali, Aeest calcul se efcetiteazd separat, conform anexet 16 Syemplu: izolatorit iu V, i aproximativ nedeplasabil 2. Traascrierea datelor inifiate 1. In vederea execularii caleululut mecanic la masina elec- tronied, datele inifiale se vor prezenta sub forma unui tabel conform modelului alalurat (fr& indiearea pe margine a gru- pelor st a intervalelor). Se anexeazaé de asemenea un inodel de tabel gata completal. 2, In loeul diverselor simbcluri, se yor {rece direct valo- rile corespunzatoare, conform incicalitlor de mat jos. 3. Marimile din grupa 1: numarul programului, dupa care se acestula in biblioteca de programe, Liz=lungimea lolalé a izolalorilor din deschidere (m) 8 ==secliunea folalé a concuciorului (mi?) £ =modulul de elasticitate echivalent al conductorului (kg/mm?) face identificarea toa% coeiicientul de dilatare terruica vchivalent al condue- tori (°C—!) sin ¢ = sintisul unghiutul de denivelare, care esle pozitiv cind capatul din stinga al deschiderii este la un nivel inferior celui din dreapta (tig. 4). R=constanta elastic’ a construe|iilor de sustinere (daca trebuie luala in considerare) sau a resortulul (daca. exista si este stabilité dinainte), in ke. Reprezinia deplasarea con- strucliei de suslinere sau a capatului mobil al resortilui tn m, ciud se aplicd o foria de 1 kg. Dacd se ia in considerare atit elasticitétea canstrucliilor de suslinere, cit si un resort eunos- cut dinainte, 2 reprezinté suma constantelor lor. Cind con sirue|iile de susjinere se considera rigide si mu exisla resort sat coristanta acestuia trebuie determinata prin calcul, se cousidera in cadrul datelor inijiale R= 0. fim = Sdgeata maxima pe verticala (m). In cazul a=0, valoatea fine uu se precizeaza, iar datele urmdtoare de pe acelasi rind se muta cu un spatiu spre stinga, ocupind locul raimas liber. fax = Sigeata inaxima pe orizontala (m). In cazul @=0, aceeasi obseryatie ca mai sus, Daeé in eazurile a=1, a=2 sau a=8, valoarea ff, nl este impusd, se presuputie ca ea nu va depisi 10 m si se ya inserie in tabel yaloarea 10. fain =sayeata ininimaé po vertieala (m). Se precizeazi in cazurile in care se urmaresie reducerea variafiei sagefii pe vertical’, prin introducerea unui resort, a carui constanta ur- meazd sa Tie determinaté prin caleul, Cind aceasta valoare nit esle slabiliZ dinatnte (cazurile a=0, a=1 si a=2), nu se ine serie nimic in tabel, iar yaloarea @ se muta ch un spaliu spre stinga. a=o clira care indied ipateza de caleul si anume : O—se pleacdé de la efortul maxim la diverse start j—se pleacd de la sfigeata imaxiina pe orizontala si pe vertieala. 2 se pleacd de la efortul maxim ta diverse stiri side la sigeala maxima pe orizoniala si pe ver- licalé ; se determina constanta resoriului oecesar peritry respeetarea limitelor THxate, B—se pleacd de la sigeaia maxima pe orivontalé si pe verticala si de la sigeala minima pe verticala; se determina corstanta resortilut neeesar petite respectarea limitelor fixate. esate = abseisete. punetelor fa care trebuie determinate sagolilo pe vertieala, Se mésoard in lungul liniei AB eare uneste pineiele de suspensie ale conductorilul, pornind de fiecare data do la eapatul A al desehiderii (m). Daca sint mai putin de 6 puncte in interlorul deschiderii, in locul celorlalie valori nu s« noteaza nimic, Daca mi exista astiel de punete, grupa | rimine numai cu 8 rinduri. 4. Marimile din grupa Tf ctprind sareinile uniform distei- buite (kg/m) care intervin in calcul, de oxemplit: — Rindul | al grupei: sareinile conductorului, — Rindul 2 al grupei: sarcinile izolatorilor. — Rindul 3 al grupei: sarcinile ucui al treilea material (daca exista). Exemplir: un lant de izolatori situat in mijlocul deschiderii, cu caracteristici diferite de cele alo lanjurilor dela capete, Lanjurile de la capete pol fi duble, far cel din interio- rul deschiderii simplu, sau format din izolatori de alt tip. Daea mu evista al treilea material, graupa Tf ramine numai cu doua rinduri. Se mentioneaza ca se admite inversarea destinaliel rinduriloy Coloatiele vor avea urmatoarea destinatie: — Coloana 1: greulatea prope — Coloana 2 reutatea proprie. (Repelarca este nece saré pentru caleularea tahelclor de eforturi si stge\i pentru miontare) . — Goloana 3: greiilalea proprie + chiciura — Coloana 4: sarcind dala de vintul en viteza maxima cind iu exista chieiura Goloana 5: sarcindé data de vintul cu yiteza o,, cind evista chiciura. — Coloana 6: sarcina dala de virtul cu vileza o., ctnd exisia chiciurd, inclusiv eforiu! eleciradinamic la seurteircuit Schimbarea destinatie’ coloanclor 3...6, neeesara In spe cial in condiliile meteorologice din alle (Ari, este adimisa Daca numérul coloanelor necesare este mai mie (de exemplu iu se prevede apariifa chiciuret), va rauvine fiber rumairut corespunzadtor de coloane. Coloanele libere se vor plasa tot deauna irr pariea dreapti a tabloulut. 5, Marimile din grupa WW: Primele 5 coloane eorespund eclor 5 stiri de caleul sta- biliie prin prezentele instructiunt. Dacd se considera in caleul un qumar mai mie de stari, se ecompleteaza wn muinar cores- punzator de coloane. I acelasi timp, datele din coloana a 6-a (a cdror semuiticalie va if aratat#i mai jos) se deplaseazé spre iitstinga, asifel incit coloanele libere s@ se gaseasca totdeauna in partca’ dreaptd a tabloului. oe. .¢y=numarul eoloanel din grupa U, in care. sint tnserise sarcinile verticale corespunzatoare starii respective. c...cl =numérul coloanei din grupa H, in care sint inserise sareinile orizontale corespunzatoare starii respective. Dac la una din start nu exist sarcind orivontala, m- maul c! corespunzator este 0. Greutatea proprie a fi reprezen- iati toldeauna prin e=1 (valoarea e=2 neffind ulilizalay. Exemplu (eu conditia ea destinatia coloanclor grupei Usa fie cea menjionala la pel, 4 precedent) : & —< sc serie 1—O e ow toa i SB 5 » » 1-0 » » 38-6 Se observa cA cifra 2 nu a fost utilizata, 0... Oy = temperatura corespunziioare stiri respec- five (C), Oy +++ Sg = rezistena adiisibila tolald a conduvioruti (kgfnine), la fiecare stare. Pentru’ conductorii neamogeni, ea se determina conform anexei 5, sau poate fi luata direet din anexa 6, De asemenea, se va (ine seama ca efortil de tractiune total (64) sA nu depaseasead valoarea admisibila pentru izola lori, cleme, coristruc|ii de suslinere etc. Se va alege pentru og la diversele stari, cea ai micd valoare care satistace condifiile de mai sus. Se va fine seama de aceasta recomandare si tn cazul in care se doreste limitarea efortului de tracjiune prin introducerea unor resoarte (a=2). Gein = temperatura minima ta care se admile c& se pot ciectiia lucrari de montare (°C). In (ara qoastra aceasta valoare este de — 20°C (conform 4.9.1.2.). q = numarind trepielor de temperatura (din 10 in 10°C) diferile de 8gegs la care se caleuleazzt tabolele de eforluri sdgeti pentru momtare, Pentru jara noastra domeniul de tem- peraturé este —20 .., +40°C (conform 4.2.1.2,), deci g=" 6. Marimile din grupa IV caracterizeaza fiecare interval. Pentru fiecare interval se prevad 2 rinduri. Impartirea deseh derif in intervale se face confarm é M2 In rindul 1 al fiecdrui interval se inseriu marimile : Ly = lungimea inlervalutut ¢ (m) d; = comportarea elasticd a interyalulut ¢ in plan vertical d= comporlarea elasticd a intervalului # in plan orizontal d; sid) pot avea urmatoarele valori : 1 flexibil (conductor, lant de izalatori de sus- Marini O — interva penisie cu capa etc.) | — interval rigid deplasabi’ (izolatori de tip 11] eie.) 2 — interval rigid uedeplasabil (izolatori in V, nedepla- sabili pe orizontala), Exemple privind marimite dy— ds — conductor : o— 0) — izolator de tip tj: t= izolalori cu capa in V: —ivolalori ij in V. t— b;= numarul rindului din grupa MH in care sint inserise sarcinile uniform distripuite coresounzatoare intervalulul ¢ Tn tindul 2 al fiecdrut interval se inseriu valorile forlei concentrate situate la dreapta intervalulit (kg) gf anume : — Coloana |: greutatea proprie Goloana 2: greutatea proprie, in vederea caleulayii labe- lotor de eforturi si sageti pentru montare. Dacd sarcina con- central respectiva exista si tn fimpul montarii (de evemplu fogdlura la aparate nedomontabil2), valoarea din coloana 2 wa fi identieé cu) cea din coloana 1. Daca sareitia concentrata nu exisla in timpal montarii, se inserie 0 in coloana 2. — Coloana 8: greutatea proprie + chiciura. — Coloana 4; sareina dala de vintul eu viteza maxima cind au exista chiciura. —Coloana 5+ sareina data de vintul eu viteza %,, cind exista chieiura. Coloana 6; sareina data de yitrul cu vileza oe, cind exisld ehieturai, inelusiv efortul electrodinamie la seurteircuit, Tntrucit tnsa, conferni prezertelor instructiuni, mu este tmece- sard considerarea efortului electredinamie de seurteirenit ba fo jele concentrate, iM aceastd co'oand se va iuscrie acceast yaloare ca in coloana 5. Schimbarea destinajicl coloanclor B..6, necesara in special in econdiliile meteorologice din ale ari, este admisa. | roto 8 — Tosiuepinad (vel 1) 113Dacd numarul coloanelor nevesare este mai mie (de exemplu nu se prevede aparilia chiciurei), va ramine liber numarul core: punzator de coloane. Coloanele libere se vor plasa totdeauna in partea dreapta a tabloului. Tn orice caz, pentru rindul 2 al fieedrul interval, destinatia coloanelor va li identied cu cea a grupei I, Rindul 2 al ultinuilui interval nu se conpleteazd, intrucit forja coneentrata /, nu exista. 3. Transerierca datetoy finale de cdtre masinu electronice 1, Dupa efectuarea caleulilui, magina electronica Lranserie pe hirtie doud grupe de date: a Datele initial, grupate in aceeasi forma ca in tabelul anexal. B. Regultatele caleulului, geupate de asemenea ca in tabelul anesat, Aceste valori sin( impartite 18 grupe dupa eum se arata in continuare, 2. Grupa 1 din tabetul B cuprinde rezultatele necesare pentru verificarea conductorilor, izolatorilor si clemolor. Primele 5 coloane corespund celor 5 stari de calen! definite in coloanele corespunzatoare ale grupei IM din labelul A (date inifiale), Dacd jwindrul de stiri este mai mic deeil 5, se reduce corespungator si numacul de coloane. Urmatoarea coloand la dreapta este destinald pentru scmnalarea neindeplinirii anor condi{il de ealeul si verificare. £ = lungimea totalaé a deschidertt: (aceasta data servesie numai ca verificare), (im). R = constasila resoriulut (m/kg) (aceasta valoare se in serie miniai dacd s-a cerut calctlarea of, adic’ in cazurile a=2 $i a3} Ay... Hy = componenta efortului dupa direciia lintet care neste puncicle de suspensie ale conduelorului (ke). Va... Vay = componenta ical a etortului ta capatul A (Ig). Var... Fey — componenta verlicali a efurtulnt Ja capalul B (kg) Wa... Way = componenta orizontala a efortulul ta capatul A, perpendiculara pe linia AB (ke). Wo... Wey = componenta orizoniala a eiortului ta capalul 8, perpendiculara pe linia AB (kg). Ta. + + Tay = cfortul tolal de tractiine Ja ecapatul A (ke). \4 To . . . Tay = efortul total de tractiune la capatul maxima in conductor zistenja tota (kevin?) 0 © + Qy = limita superioard a erorii relative (%) 9 5 i = BG == sigvata pe vertieala (1m) Lt 4 A T ... = Sigeta pe orizontala (m) y gy, = ordonalele in raport cu eapatul din att as etl cisele ei stinga al deschiderii, ale punctelor cu abscisele sy ... x6 tint porilive daca reprezini& nivele superioare capatului din stings al deschiderii. In lipsa acestor puncte, rindurile respective dis- par si grupa If apare inscrisa mai sts. Informalii speciale / X, : Da cazurile & Ia = 20st @ = slata incompatibilitatea datelor initiale, ca inseriind o clfra in easuja A) si anume : 1 — pentru respectarea sagetilor preserise este fecesara depasirea eloriului maxim adiisibil (eazul a — ) 3 cforiul maxim este depasit chiar cind sageata esle maxima, deci solujia resortulut nu este aplicabila (camil G=2)+ varialia admisd @ sagelii este proa mica, astfel ineit efortul minim este Mai mare decit cel maxim (cazul a=); detalii suplimentare in cadrul programului de calcul, expus in continuare. sina con- caleulul, 2 — solulia ulilizarii nui resort este imposibila: timi- tie admise pentru efort sau geal tele de va’ sint prea mici (cazul @=2 a=3). ita rezistenja adimi- Daca apare clira 1, a fost depa sibild cel putin la una din star’. XY, 2 daca apare cifra : / | — relajiile utilizaie fa calenl an sint velabile, unghiul conductorului cu dreapta AB la capete find prea mare (conductorul prea slab intins). ; 2 relaia utilizata pentru caleularea limilei superioare 6 a erori! mu este valabila, conductorul fiind prea slab intins. Inscrierea anibelor de mai sus. Ny: injormalii asupra valorilor f si anime: © roprezinté. cumulacea fiformatiilor 115— a fost depagitd sageata maxima pe verticala (cazul @=1.4 a=3). & —a fost depasita sageata minima pe verticala (cazul a=). Inserierea ambelor cifre reprezinia cumulatea informatiilor de tai sus. informatie asupra valorilor /* si anume a fost depasita sageata maxima pe vertical (cazul a=l,a—2,4a—3). 3. Grupa I] cuprinde eforlurile necesare pentru dimen- sfonarea comstruetiilor de sustinere, definite fi cadrul tnsiruc- liunifar (hy). Goloanele corespund starilor de calen!. 4, Grupa IL cuprinde tabelil) de eforturi si sdeeti pentru monlare (temperaturile in °C, eforiurile in kg, sdgelile in im). in capul fiecdrui rind este inserisd temperatura’ corespunea- loare datelor din rindul respectiv, 5. In functie de postbilitalile masinii de calcul, inserlerea datelor se poate face in alte unitati deeit cele mentionate mai sus. Ele trebuie multiplicate in acest caz cu 10”, unde na difera la fieeare marime $i se stabileste la transerferea programulut pentru masina respectiv 4, Programut de caleul Se ind mat jos algorilimul ealeulului, in vederea tran- seriérii sale pentru’ ma ctronica, Trariserierea propriu- zisi pentru un anumit tip de masind nu face obiectil aeestet Juerari. S-a folosit o metod Herativa, calculele repetindu-se Tden- fic pentrn fiecare interval. In afard de aecasta, inlregul calcul este divizat intr-un numar de blocuri, Rezullatele calentalui se pastreaza in memorie si se inseriu dupa terminarea calculului in tabelul de reziltate, conform modelulni anexat. BloculA Lungimea total a deschiderit, n L= XE, (w= tmmacul intervatetor) Valoarea L se inserie in tabelul de rezultate, 1G Bloeul B Componertele verticale si orizonlale ale reactiuniler la capete. Vig = Views ot Ft (Vie=9) Vig= Viet gi Li LB M, = My — Vig bi 25 (My =0) Caleulele se repeta pentru i= 1, 2 in Ve Caleulil se repeté pentru fiecare coloana a grupei 1 si al). Marimile V4 3i Vg co- CIE] we Cy) se noteazd ins& in tabelul final. cn Wy si We. Marinile Va, Vo. Wa si Wg se inseriu in tabelul de rezultate, grupel [1P (rindul 2 al ficedrui inter respunzatoare sarcinilor orizontale (coloanele notate Blocul G Determinarea clementelor de caleul ale fiecarul interval. Cazul d= 0 sau d=0 Vis View a + Ft (Vas a) Vig Vis + Ge Ly My = Mya Vig by — 2 (My = 0) pve —Ve ‘ & a) Dacd Viewsat Vie <0? Sageata maxinid tn punetil i Minx = Mina by DICE Veeayg (Vane O gi Vegi Ve <0: Sageata maxiina in intervalit i Vis gi x= : me Mina = Mia — Viste — 2 7c) Daci Viers as Vig O Si Vigs Vigr> 0: Sageaia maxima in alt fterval, Verificdrile de la pet. a si 6 mu se fac daci i — 1, Cazul d = | sau i = 4 Vis = Viens a + Fina (Vas = Va) Vie= Vist ali 2 Mi= Ming — Vie ly — a (My=0) = 81; (Yet AY a) Dacd Views a* Vig <0; Sageata maxima in pumetul ie 1, Mow = Mi b) Dacd Virsa Vis 05 Vise Via S05 Vist Via <0: Sdgeata maxima in punetul i. Minx = My c) Dacd Vers as Vis Vis: Vie<03 Vist Via Sageata maxima in punctele 1 si i. Minox = My = My d) Dacé Viers a> Vis>03. Vis Via 03 Vis + Via > 0: Sageata maxima in punetul i-L. Mynax = Mir - e) Dacd Viersa* Vis 05 Vis + Via > 0: Sageata maxima tn alt interval. Caztl d = Dsau d’ = 2 Vis = Viera tia 1s = Va) Via Vist gel M, = %, = 118 Caleulele menfioriate in cadrul acestui blow se repeld pen- tru f=1, 2... Valorile g si PF corespurid primed coloane din dabelnl datelor iniliale. Cav are trebuie sa se obfina M,=0. vieulele se repel apoi penirn celelalie coloane. In aceste caleule, fiecare interval trebuie incadrat intr-unul din cazurile de mai sus si este necesar 5 se slie daca se (ine seama de valoarea d sau de valoarea a’ a intervalului, Crite- riul este urmatorul : Numarul coloanei < max (¢, .. . cy) Se line seama de valoarea d a intervalui. Numarul coloanei > max (e,.. . ¢y) Se fine seama de valoarea a’? a intervalutut Bloeul D Monientele in punetele xy..%6 at a a) Dad Mla si VD Lyx T T Punetil x7 se gasegle intr-umil din infervalele urmateare i b) Daca Yty si Punetul x; se gaseste in intervalul k fa May == Me — Ves {x -¥ 1)| Calculele de mai sus se repeta pentru s—1,2...6 si pentri toate coloanele €. Blocul E Ooeficien|ii ecuaficd de stare. o=Yo, T Lis