Diabetul zaharat

Definitie
Diabetul zaharat este una dintre cele mai raspandite boli cronice netransmisibile si
cea mai frecventa boala endocrina. Se caracterizeaza prin tulburari ale intregului
metabolism, in special ale metabolismului glucidelor si prin complicatii care afecteaza
ochii, rinichii, nervii si vasele de sange. In esenta, diabetul zaharat este o boala in care
organismul nu produce destula insulina sau nu o foloseste eficient.
Raspandire
Prin frecventa sa, diabetul zaharat intra in categoria asa-numitelor boli cronice ale
civilizatiei. Pe cat de simpla pare astazi determinarea nivelului glicemiei, pe atat de
dificila este totusi determinarea prevalentei diabetului zaharat la o anumita populatie.
Acest lucru se datoreaza in mare masura faptului ca standardele de diagnosticare a bolii
nu sunt inca uniform aplicate.
Se estimeaza ca 2-6% din populatia Europei occidentale si a Americii de Nord
sufera de aceasta boala. Si mai alarmant este ca aproape o treime dintre acesti oameni nu
sunt constienti de existenta bolii. Conform datelor statistice din 1981, peste 3% din
populatia Romaniei suferea la acea data de diabet zaharat. Boala este mai frecvent
intalnita la locuitorii din orase decat la cei de la sate. Statisticile centralizate de
Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca, in anul 2000, existau in Romania mai mult de
un milion de diabetici si se estimeaza ca pana in 2030 numarul lor se va dubla.
Tipuri de diabet
Diabetul zaharat se grupeaza in mai multe forme de boala cu manifestari si cauze
distincte si anume:
Diabet Zaharat tip 1
Diabet Zaharat tip 2
Diabetul gestational (de sarcina)
Cauze
Cauzele diabetului zaharat sunt elucidate doar partial. Pe de o parte, se stie ca
aparitia ambelor tipuri de diabet este legata intr-o oarecare masura de factori ereditari,
genetici. Pe de alta parte, factorii de mediu joaca si ei un rol important.
Unul dintre factorii de mediu despre care se crede ca determina in multe cazuri
aparitia diabetului zaharat de tip 1 ar fi un virus care infecteaza celulele beta,
producatoare de insulina, din pancreas. Aceasta ipoteza este sustinuta de dovezi clinice si
experimentale. Infectia virala poate induce diabet fie prin distrugerea celulelor
producatoare de insulina, fie prin declansarea unei reactii imune.
Un alt factor care pare sa predispuna la diabet autoimun (tip 1) ar fi consumul de
lapte de vaca sau produse de lapte la sugarul mic. Cercetarile sugereaza ca albumina din
laptele de vaca ar duce la aparitia unor anticorpi care afecteaza in cele din urma celulele
beta pancreatice si astfel contribuie la aparitia diabetului zaharat.
In aparitia diabetului de tip 2, cei mai importanti factori modificabili sunt greutatea
corporala excesiva si lipsa de exercitiu fizic, adica sedentarismul.

Un alt factor notabil ar putea fi stresul psihic excesiv. Imediat dupa cutremurul din
1977, diabetologii din Bucuresti au putut constata o incidenta crescuta a diabetului
zaharat.
Printre factorii incriminati este si abuzul alimentar, respectiv excesul de produse
zaharoase. Toti acesti factori ar putea explica de ce diabetul zaharat este mai frecvent in
mediul urban. In functie de cauze, diabetul se imparte in diabet zaharat primar si diabet
zaharat secundar. Atunci cand nu exista nicio alta boala asociata, vorbim de diabet
zaharat primar.
Cand pot fi identificate tulburari sau conditii patologice care cauzeaza sau
favorizeaza dezvoltarea bolii diabetice, vorbim de diabet zaharat secundar. Printre
cauzele care pot conduce la diabetul zaharat secundar se numara: boli care afecteaza
pancreasul (de exemplu pancreatita cronica a alcoolicilor), tulburari hormonale (de
exemplu acromegalia, feocromocitomul, boala Cushing), diabetul indus de medicamente
si substante chimice, diverse boli genetice etc.
Simptome
Simptomele diabetului zaharat variaza de la caz la caz. In general, diabetul se
caracterizeaza prin cresterea peste normal a concentratiei de glucoza in sange
(hiperglicemie), cu sau fara eliminarea de zahar prin urina (glicozurie). Alte simptome
care pot sa apara sunt: setea excesiva cu aport crescut de apa, eliminarea de urina in
cantitati mari si foamea excesiva cu ingestia de alimente in cantitati mari.
Aceste trei simptome, cunoscute in terminologia medicala ca polidipsie, poliurie si
respectiv polifagie, sunt in general cauzate de hiperglicemie. La pacientii care sunt
bolnavi, dar care au ignorat semnele mai multa vreme, nefiind astfel diagnosticati, se
poate intampla ca prima manifestare remarcata sa fie coma diabetica.
Diabetul de tip 1 isi face simtita prezenta de regula inainte de 40 de ani, dar exista si
pacienti la care diabetul de tip 1 survine in mod atipic, tarziu in viata, la varsta de 50 de
ani sau chiar mai tarziu, in cazuri rare. De obicei, pacientii cu diabet de tip 1 aparut la o
varsta mai inaintata nu sunt obezi ca cei care sufera de diabet de tip 2.
Diabetul de tip 1 poate debuta brusc, cu sete, urinare in exces, apetit crescut si
pierdere in greutate. Persoanele cu diabet de tip 1 pot avea greutate normala sau pot fi
subponderale, in functie de intervalul de timp dintre debutul simptomelor si inceputul
tratamentului. De regula, in cazul diabetului de tip 1, odata ce simptomele s-au dezvoltat,
este necesara administrarea insulinei.
Diabetul de tip 2 debuteaza de obicei la mijlocul vietii sau mai tarziu. De regula,
pacientul cu diabet zaharat de tip 2 este obez sau supraponderal. De asemenea, la acesti
diabetici, simptomele apar si se manifesta treptat. Daca pacientul reuseste sa-si controleze
greutatea corporala prin masurile dietetice, respectiv prin administrarea de medicamente
antidiabetice cu administrare pe cale orala, nu este necesara administrarea insulinei.
Exista destul de multi pacienti cu diabet de tip 2 la care se aplica insulinoterapia.
Complicatii acute si tardive
Cele mai grave complicatii, posibil letale, sunt cele acute. Acestea apar prin
scaderea sau cresterea marcata a nivelului de zahar in sange (hipoglicemia cu coma
hipoglicemica, cetoacidoza diabetica la diabeticii insulino-dependenti si coma
noncetonica hiperosmolara de obicei la diabeticii non-insulino-dependenti).

Diabetul afecteaza intregul metabolism si, in lipsa tratamentului adecvat, duce in

timp la aparitia unor complicatii serioase din cauza afectarii vaselor de sange de la nivelul
inimii, creierului sau rinichilor. Diabetul netratat poate duce la orbire, suferinte ale
nervilor, ulcere la nivelul picioarelor etc.
La diabetici, arteroscleroza apare mai extinsa si mai devreme decat la populatia
generala. Bolile cardiovasculare - cardiopatia ischemica, infarctul miocardic
asimptomatic,
accidentul
vascular
cerebral
au
o
frecventa
crescuta.
Retinopatia diabetica apare la aproximativ 85% dintre pacienti si este o cauza importanta
a orbirii. Nefropatia diabetica este o boala care produce leziuni la nivelul vaselor
sangvine ale rinichilor si afecteaza aproximativ 35% dintre pacientii cu diabet de tip 1.
Aceasta complicatie duce deseori la invaliditate si chiar la deces. Aceasta se manifesta
prin amorteli, parestezii (furnicaturi), hiperestezie severa (sensibilitate crescuta a
receptorilor nervosi) si durere. Durerea poate fi intensa si deseori se accentueaza in
timpul noptii.
O complicatie aparte a bolii diabetice o constituie ulcerele la nivelul picioarelor.
Acestea se datoreaza distributiei anormale a presiunii cauzate de neuropatia diabetica.
Evolutia infectiilor la diabetici este in general mai grava. Sunt intalnite infectii ale pielii,
ale tractului urinar, ale aparatului respirator, infectii fungice (candidoza) etc.
Tratamentul dietetic in diabetul zaharat fara complicatii
Exista mai multe forme de diabet zaharat, dintre care cele mai importante sunt:
a) Diabetul zaharat insulino-dependent (juvenil) care apare, in general, sub
varsta de 40-45 ani si raspunde favorabil la tratamentul cu insulina;
b) Diabetul zaharat insulino-dependent (de maturitate), care apare peste varsta
de 40-45 de ani si care este echilibrat numai prin regim alimentar, eventual asociat cu
tratament cu sulfamide si biguanide;
c) Diabetul zaharat senil, care debuteaza pste 65 de ani si care poate fi insulinodependent sau independent, in acest din urma caz echilibrat numai prin regim alimentar.
Alimente permise si interzise in cele mai importante forme de diabet zaharat:
carnea, pestele de toate sorturile, mezelurile de orice fel, organe, conserve de
carne si peste;
branzeturile fermentate toate (telemea, cascaval, branza de burduf, branzeturi
topite), branza de vaci, casul, urda;
oua, sub orice forma;
grasimi: unt, smantana, frisca, untura, slanina, uleiuri vegetale de orice tip;
legume cu continut sub 5% glucide: andive, ardei gras, castraveti, ciuperci,
conopida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, ridichi, salata verde, spanac, varza,
vinete, bame, in cantitati rezonabile;
fructe cu continut sub 5% glucide: pepene galben si verde, nuci, grepfrut, lamai in
cantitati potrivite;
bauturi nealcoolice;
preparatele cu zaharina.

Alimentele interzise in diabetul zaharat

zaharul si toate produsele zaharoase;

prajiturile de orice fel, preparate cu zahar;
bomboane, ciocolata, rahat, halva;
siropuri;
biscuiti preparati cu zahar, inghetata;
fructe bogate in zaharoza: struguri, pere bergamote, curmale, stafide, smochine,
castane;
toate bauturile alcoolice, mustul.

Alimente care trebuie consumate numai cantarite

paine care contine in medie 50 g% glucide;

pastele fainoase si derivatele de cereale: fidea, taitei, macaroane, spaghete, orez,
gris, care cantarite crude au in jur de 70 g% glucide, iar in stare fiarta contin
numai 20 g% glucide (prin imbinare cu apa glucidele se dilueaza);
laptele dulce sau batut, iaurtul, branza de vaci, casul, urda care contin in medie 4
g% glucide;
legumele cu un continut pana la 10 g% glucide: ceapa, morcovul, patrunjelul
radacina, prazul, telina, sfecla;
legume cu un continut de 15 g% glucide: mazare verde boabe, pastarnac;
legume cu continut pana la 10 g% glucide: capsuni, cirese de mai, coacaze rosii,
corcoduse, portocale (cantarite fara coaja), mandarine, alune, mere cretesti sau
domnesti, fragi;
fructe cu continut pana la 15 g% glucide: afine, cirese de iunie, dude, gutui, mere
ionatane, piersici, zmeura, caise;
fructe cu continut pana la 20 g% glucide: struguri, prune, pere bergamote, banane.

Sarea poate fi folosita normal, iar condimentele sunt permise toate (cele picante in
cantitate moderata). Sunt permise supele de oase, carne, sau din legume mai sarace in
glucide.