Sunteți pe pagina 1din 2

CLAUDIU IONESCU, 32, KCCH

De vorb cu

Mare Secretar General,


Supremul Consiliu al Ritului Scotian Antic si Acceptat din Romania

"Rolul Masoneriei este sa controleze


excesele democratiei"
Un eveniment cultural cu totul inedit - dup cunostinta mea, singurul la noi - este aparitia unui volum de
poezii masonice numit Fratele meu. Poeziile apartin Marelui Secretar General al Supremului Consiliu de
grad 33 al Ritului Scotian Antic si Acceptat din Romnia, Ilustrul Frate Virgil Stoenescu.

Logica acestei crti se centreaz pe simbol si pe sincronicitate mai degrab dect pe principiul cauzalittii.
Simbolul nu face dect s constate intreptrunderea dintre absolut si relativ, s confirme vesnica fulgerare a
divinului in cosmos. Putem conchide, astfel, c initiatul are un caracter contemplativ si mistic. In felul acesta,
premonitiile poetilor devin explicabile. As spune c intre rigoare si metafor in expansiune, poezia mea este
poezia unei constiinte in lupt cu propria sa structur problematic, cu solicitrile antagonice ale propriului
eu, cu rnile existentiale ale unui timp aleatoriu, si nu in ultimul rnd, cu rnile unei generatii chinuite de
comunism.
Cartea se cheam Fratele meu din cel putin dou motive. In primul rnd, pentru c sintagma Fratele meu
trimite la Baudelaire - Hypocrite lecteur, mon semblable, mon frere -, cu care incep si termin acest volum,
incheind, practic, in cerc. In al doilea rnd, pentru c titlul se refer la o Frtie care a jucat un rol deosebit in
istoria umanittii. De aceea, cartea nu ar trebui privit dintr-un punct de vedere pur estetic. Sigur c, in
perioada dogmatismului, esteticul a reprezentat un colac de salvare, ins dup aceea, cantonarea excesiv
in acest sector a ingustat puterea de ptrundere in oper. Astfel, cartea mea trebuie privit ca un ansamblu,
ca o manifestare intelectual avnd rezonante multiple. Fraternitatea de care vorbesc se refer la un aspect
esential al existentei mele: ea vizeaz o elit. Nu una discriminatoare. E vorba de o ordine natural, care se
realizeaz din haosul resimtit de umanitate. Cred c aceast tendint ctre o ordine benefic natural, pe
care Fraternitatea a vizat-o intotdeauna, a fcut ca dezastrele pe care le-a cunoscut lumea s fie mai mici.
Comunismul, prin excelent, si-a propus distrugerea elitelor. De fapt, asta a insemnat "omul nou":
distrugerea elitelor. Totul trebuia nivelat, adus la un numitor comun. Toate sistemele totalitare, indiferent c
au fost de stnga sau de dreapta, si-au propus acest lucru. De aceea, Fraternitatea a fost intotdeauna
prigonit att sub regimurile de stnga, ct si sub cele de dreapta.
Cnd ai avut primul contact cu Masoneria?
In perioada studiilor la Paris (1971-1972), unde am fost trimis de Costin Murgeanu pe vremea cnd eram
cercettor stiintific la Institutul de Economie Mondial. Atunci am avut sansa s-i cunosc pe Marcel Schapira
si Ion Vitianu, doi oameni intr-adevr exceptionali. Sigur, contactul cu ei mi-a impus o anumit rigoare
moral (ascez as numi-o), o anumit discretie ce s-a legat armonios cu structura mea interioar. Aici
trebuie spus c sunt dou conditii esentiale pentru a fi acceptat in Masonerie: o conditie moral superioar
si, a doua, o bun conditie material. As vrea aici s dezmint o prere din ce in ce mai des formulat,
conform creia Masoneria ar fi intrat in desuetudine. Nimic mai fals. Masonii, ca si preotii, au umplut
puscriile comuniste. Nu intmpltor am amintit acest lucru. Biserica Ortodox a fost intotdeauna aproape
de Masonerie. Un exemplu demn de retinut este patriarhul Miron Cristea, o personalitate istoric
exceptional, care a fost mason.
Pentru c ai adus vorba, ilustre frate, te rog s insisti asupra controversatei - uneori - relatii Biseric
- Masonerie.
Exist o traditie foarte indelungat in relatia Biseric-Masonerie, care porneste din vechime, de la

rozicrucieni si templieri. S-a ajuns la stabilirea unui cod foarte strict, o masonerie crestin, iar noi toti facem
parte din ea. Credem in Dumnezeu si jurm pe Biblie. Toleranta masonic arat ins c Dumnezeu nu
trebuie numit neaprat Mahomed sau Iisus Hristos. El este Marele Arhitect al Universului. Dumnezeu este in
inima noastr. El este punctul nostru de sprijin pentru a realiza ordinea din haos. Dac Dumnezeu nu mai
este in noi, apare haosul.
Faptul c Romnia se afl intr-o "etern" tranzitie are repercusiuni asupra Masoneriei de la noi ?
Regimului comunist i-au supravietuit foarte putini reprezentanti ai Masoneriei - Nicu Filip, Vladimir Boant,
Constantin Brbulescu, Cezar Balaban, Gheorghe Cercel, Edmond Nicolau si alti ctiva. Acest grup mic a
reusit s pun pe picioare, dup revolutie, Marea Loj National din Romnia (M.L.N.R.). Adevrul este c o
Masonerie este marcat de societatea in snul creia exist. Faptul c Masoneria romn exist astzi se
datoreaz Marelui Maestru al Lojii Nationale, Gheorghe Comnescu, si Suveranului Mare Comandor al
Supremului Consiliu de Rit Scotian Antic si Acceptat, Constantin Iancu. Acesti doi oameni au reusit s aduc
Masoneria pe o pozitie foarte bine vzut, mai ales pe plan international. In primvara acestui an, la
Conferinta de la Rio de Janeiro, Romnia a ocupat un loc la masa marilor puteri masonice si a fost tratat
cu tot respectul. E prima oar cnd a fost primit delegatia romn, iar in aceast privint, Statele Unite au
jucat un rol fundamental. La Rio de Janeiro, Masoneria romn a fost reprezentat de Constantin Iancu si
de mine.
In finalul interviului, te rog s incerci definirea rolului pe care il are Masoneria in zilele noastre.
Rolul Masoneriei este de a corecta excesele democratiei. Spun asta pentru cei intrigati de misterul masonic.
Multora li se va prea paradoxal, dar s ne gndim c Hitler a venit la putere prin mijloace democratice.
Acolo si atunci, Masoneria nu si-a fcut datoria, iar efectele s-au vzut. In ceea ce ne priveste, un exces
periculos ar fi acela de a lsa in desuetudine rolul statului national.