MONITORUL OFICIAL

AL

ROMANIEI
Anur 183

liXVttl

rur.

PARTEA

aat

LEGI, DECRETE, HOTARARI SI ALTE ACTE

Miercuri, 17 iunie 2015

SUMAR
Nr.

Pagina

DECTZ ALE CURT CONSTTTUTTONALE

Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 referitoare la excep(ia de
neconstitutionalitate a dispoziliilor art. 52 alin. (1) lit. b)
din Legea nr 53/2003
Codul muncji ...................... 2-6

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALEADtVItNtSTRATIEt pUBLtCE CENTRALE
1.474.

O.dln al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale

-privind
modificarea Ordinuluj viceprim-ministrului,
ministrul agriculturii gi dezvoltdrii rurale, nr 1.64812A14

.pentru aprobarea Normelor metodologice privind

conditiile de punere 'in aplicare a mAsurii de
promovare a vinurilor, eligibilS pentru finantare in
. cadrul Programului nalional de sprijin al Romaniei in
sectorul vitivinicol 2014-2018, si pentru aprobarea
modelului de contract privind punerea in aplicare a
programelor de promovare a

vinurilor.....

7-9

ACTE ALE INALTEt CURTT DE CASATTE

st JUSTtTIE

Deiizia N. 8 din 27 aprilie 2015 (Completul pentru dezlegarea

unor chestiuni de

drept).........................

10-16

MONITORUL OFICIAL AL RON/ANIEI, PARTEA I, NT' 431/17'VI.2015

DECtlat ALE CURTII coNSTITUTIONALE

'

cuRTEA CONSTITUTIoNALA

DECIZI

A Nr.279

din 23 aPrilie 2015

referitoare la exceplia de neconstitulionalitate a dispoziliilor a'rt' 52 alin. (1) lit. b)

din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Augustin Zegrean
Valer Dorneanu
Petre Lezeroiu
Mircea 9tefan Minea
Daniel-Marius Morar
Mona-Maria Pivniceru
Puskas Valentin Zoltan
Simona-Maya Teodoroiu
Tudorel Toader
Patricia Marilena lonea

o sanctiune accesorie sanctiunii principale ce se stabilegte prin

pregedinte

hotdr6iea de condamnare definitive si nu poate fi anlerioara

acesteia din urmd. Despagubirile care se acorde sunt identice
cu cele care se datoreazd in cazul erorii judiciare si nu
comoenseazi suferinta reala, materiala 9i morala a angajatului
in situalia in care se constate lipsa raspunderii penale.
6. De asemenea, autorii exceptiei considera cd dispoziliile

judecator
judecator

judecitor
judecdtor
judecdtor
judecdtor
judecitor
judecdtor

de lege criticate aduc atingere dreptului la munca, dreptului la un

nivel de trai decent, prevederilor constitutionale referitoare la

magistrat-asislent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror

Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se

afld solulionarea exceptrei de

neconstitu.tionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea
Codul muncii, excep.tie ridicata de Dorina
nr. 53/2003
Marioara Vese 9i lVlarilena Teut in Dosarul nr' 1.824111112014
Seclia I civild 9i care constituie obiectul'
al Tribunalului Bihor
Dosarului Cu4ii Constitulion ale fi . 1.4 1 8D 1201 4.
2. La aoelul nominal lipsesc autorii excep,tiei 9i partea Agenlia
pentru Finantarea Investitiilor Rurale, fa15 de care procedura de
citare este legal indePlinita.
3. Cauza fiind in stare de judecatd, pregedintele acorda
cuvantul reprezentantului Ministerului Public' care pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca
neintemeiata. in acest sens aratd cd suspendarea contractuluf
individual de munci in urma formuldrii unei plangeri penale de
cdtre angajator impotriva salariatului nu are semnificalia unei
sanctiuni. De asemenea considerd ca nu este incalcat dreptul la
munce, de vreme ce salariatul poate desfdsura o altd muncd la
un alt angajator sau chiar la cel qare i-a suspendat contractul
de muncj, dar pe un post cu care nu este incompatibil'

avand

in

CURTEA,
vedere actele si lucrdrile dosarului, constala

urmatoarele:

4. Prin incheierea din

'16 octombrie 2014, pronunlata in

Seclia I civile
de
a
neconstitu!ionalitate a dispoziliilor art. 52 alin-' (1) lit' b)-din
CoOut muncii. Exceptia a fost ridicata de
Legea nr. 5itZO03
Doiina Marioara Vese si l\4arilena Teut cu prilejul solulion6rii
contestaliei formulate impotriva deciziilor de suspendare a
raDorturilor de munca, ca urmare a pldngerilor penale formulale
Dosarul nr. 1.8241111t2014' Tribunalul Bihor

sesizat Curtea ConstitulionalS

cu-

exceplia

imootriva celor doud de cdtre Agenlia de Pleli Pentru Dezvoltare

Rurald 9i Pescuit.
5. ln motivarea excepliei de neconstitulionalitate, autorii
acesteia sustin, in esente, ca dispoziliile criticate' care prevad

posibilitatea suspendArii contraclului individual de munca din

iniliativa angajatorului ca urmare a formuldrii de catre acesta a
unei plAngeri penale impotriva salariatului, sunt contrare

orevederil6r constitutionale care consacri prezumlia de

nevinovatie. Astfel, considera ce mdsura suspenddrii reprezinta

restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati, precum si

celor privind interzicerea discriminirii. Cu privire la acest ultim

aspect arat6 cd existd categorii sociale, aga cum sunt

parlamentarii, marii demnitari ori magistratii, care beneficiaze de

stabilitate in exercitiul functiei pane la pronuntarea unei hoterari
definitive de condamnare, respectiv panA la punerea in migcare
a actiunii penale.
7. in finalul criticii de neconstitu,tionalitate, autorii acesteia
suslin cd textul art. 52 alin. (1) lit b) din Codul muncii cuprinde
un viciu de redactare, intrucat nu prevede termenul pdni la care

opereaze sau inceteaza masura suspenddrii contractului

individual de munca in situalia depunerii plangerii penale de
cdtre angajator impotriva angajatului.
cd exceplia
8. Tribunalul Bihor
- Seclia I civili considerd
de neconstitulionalitate nu este intemeiate, sens in care invoca
Cu4ii Constitutionale.
-iurisprudenta in materiecuadispoziliile
art. 30 alin. (1) din Legea
9. in conformitate
a fost comunicatd
de
sesizare
nr. 4711992, incheierea

oresedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernulu',

precum si Avocatului Poporului, pentru a-gi formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitulionalitate'

10. Pregedinlii celor doui Camere ale Parlamentului,

Guvernul 9i Avoiatul Poporului nu au comunicat punctele de
vedere solicitale.

CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit

de
lege
de
procurorului,
dispoziliile
concluziile
iudecdtorul-raportor,
criticate, raportate la prevederile Constituliei, precum 9i Legea
nr. 47 1 1992, re,tine urmatoarele:
11. Curtea Constitulionala a fost legal sesizale 9i este
competentS, potrivit dispoziliilor art. 146 lit. d) din Constitulie,
gi
art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din.Legea
precum
'nr.47l1gbz,ale
sa solu,tioneze exceplia de neconstitulionalitate' .
12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie
Codul
dispoziliile art. 52 alin. (1 ) lit b) din Legea nr' 53/2003

muncii, republicata in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea l,

nr. 345 din 18 mai 2011 , dispozitii potrivit cdrora "(1) Contractul
suspendal din iniliativa
individual de munce poate
in urmAbarele situa{ii: [. ]
angajatorului
-bj
in cazul in care angaiatorul a formulat dengere penald
impotriva salariatului sau acesta a fost trimis tn iudecaq pentru
fapte penale incompatibile cu funclia delinuta, pAnd la
remenerea definitivd a hofirarii iudecebrerti "

fi

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, NI. 431117.V|.2015

13...Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin cd

.
dispozitiile de lege critjcate contravin urmatoarelor orevederi

art. 23 alin. (11) privind prezumtia de

nevinovdlie, art. 41 alin. ('l ) referitor la dreptul la muncd,'art. 47

constitu(ionale:

alin. (1.) privind nivelul de trai, art. 53 referitor la reslr6ngerea

exerciliului unor drepturi sau libertatj gi art. 16 alin. (1) reieritor
la egalltatea in drepturi a cetetenilor.

14. Examinand excepfia de neconstitutjonalitate, Curtea

constata
dispozitiite art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea
^ca au mai constituit
nr.53/2003
obieci at controlului de

constitutionalitate prin prisma unor critici asemdn6toare celor

invocate in prezenta cauz;. Astfel, atat cu prilejul controlului de

constitutionalitate a prioriefectuat asupra Legii nr. 53/2003, prin
Decizia N.24 din 22 ianuarie 2003, publicataln Monitorul Oficial

al Romaniei, Partea l, nr.72 din 5 februarie 2003. c6t si cu

prilejul solulionarii. unor exieplii de neconstitutionalitate, prin
Decizia nr. 520 din 11 octombrie 2005, publrcaia in Monitorul
Oficial al Romdniei, Partea l, nr. 985 dln 7 noiembrie 2005,
Decizia nr.926 din 18 octombrie 2007, publicata in Monitorui
Oficial al Rom6niei, Partea i, nr. 773 din i4 noiembrie 2007. oii

Decizia nr. 86 din 2Z ianuarie 2011, publicate in Monitorul Oficial

Curtea
Constitulionald a constatat constitutionalitatea dispoziliilor de

al Romaniei, Partea l, nr. 165 din 8 martie 2011,

lege..criticale in raport cu prevederile Legii fundamentale

rerenroare ta prezumtia de nevinovdtie, dreptul la munce si
egalitatea in drepturi. Astfel, prin Decizia nr 24 din 22 ianuarie
2003, Curtea a apreciat ca sunt neintemeiate criticile vizand
Tncdlcarea prezumtiei de nevinovdlie, intrucat, ,,luand mdsura
suspend5rii contractului individual de munca, angajatorul nu se
pronunF_ asupra vinovdliei sau nevinovdtiei angajatului gi nici

asupra raspunderii sale penale, acestea filnd chestiuni a cdror

solutionare intra in sfera de activitate a organelor judiciare", iar
mesura suspenderli are un caracter provizoriu. Cu acelagi prilej,
Curtea a amintit ce gi in situafia in care fapta pentru cbre s_i
formulat plangere penald ori s-a dispus trimiterea in iudecate nu
va atrage respunderea penald, aceasta poate consiitui abatere

disciplinard care poate oferi temeiul desfacerii contractului de

muncd.

cele doud teze ale acestui text de lege, respectiv teza intai,
referiloare la suspendarea contractulul ca rjrmare a formuldrii
p16ngerii prealabile de cdtre angajator impotriva salariatului.
si
teza a doua, privind suspendarea contractului individual db
munce in situatia in care salariatul este t;imis in judecatd pentru

fapte penale incompatibile cu functia detinuta.

19.

Analiza ansamblului reglementarilor referitoare

la

suspendarea raporturilor de munca, a raporturilor de serviciu, la

suspendarea din funclie or] din calitatea detinuta relevd.'ca

regule generale, ci aceasti masure este impusa de situatii cu

caracter temporar. ce fac imposibile desfasurarea activitatii ori a

exercitarii functiel Desi dispozitiile art. 50, art. 51 gi art. b2 din
Legea nr.53/2003 enumerd o serie de temeiuri ale suspenderii
contractului individual de munca _ de drept ori la initiativa

partilor raporlului de muncd

cu caiacter
-, reglementerile
special aplicabile diverselor categorii
socioprofesionale contin
prevederi specifice referitoare la suspendarea raporturilor de
muncd, a raporturilor de serviciu ori a exerciterii unei functii.

adecvate speciflcului activite,tii avute in vedere. Astfel, cu tiflu ile

exemplu, pot fi amintite temeiurile suspenderii din functie ca

urmare a situatiei de incompatibilitate in ca[e se qdseste o
persoanS^in raport cu functia detinute
lspre exemplu: art. 36
Ir. a) orn Urdonanla de urgen!6 a Guvernului nr. g6/2006 Orivind
organtzarea activitelij practicienilor in insolventd, republicatd in
Monilorul Oficial al Romaniei, partea l, nr.724ain 13 octombrie
20111,
9a urmare a aplicarii unei sancliunl disclplinare [spre
eJgmplu: art. 62 alin. (1) tit. c) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecetorilor si procurorilor, republjcatd in Monitorul
Oficial al RomAniei, partea l, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr.567t2eO4 privind statutui

personalului auxiliar de specjalitate al instantelor judecetoregti gi

al parchetelor de pe lange acestea si al personalului carb
functioneaze in cadrul Institutului National de Expertize
Criminalistice, publicatd in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea l, nr. 1.197 din 14 decembrie ZOO4, cu modificerile s;
completdrile ulterioare, sau art. 36 lit. f) din Ordonanta de
urgentd a Guvernului nr. 86/20061. in cazul neindeplinirii unor
obligalii profesionale, a9a cum este plata unor taxe si contributii

15. Prin deciziile mai sus mentionate, Curtea a statuat cd

lart 36-lit c) gi e) din Ordonanla de urgenld a cuvernului
dispoziliile art.52 alin. (1) tit. b) din Legea nr. 53/2003 nu nr. 86/20061 in alte situatii asemAnetoare.
9i
contravin nici dreptului la munce, ,,salariatul nefiind imoiedicat
20. Unele dintre reglementerile cu caracter special nu fac
se se incadreze in perioada suspendarii contractului de munc6 dec6t si nuanleze
cauzele de suspendare prevezute de Codul
la altd unitate sau in alta functie decat cea cu care este muncii. intr-un context adaptat categoriei
socioprofesionale
incompatibile fapta ce constituie obiecjul acuzerii.'
vizate. O astfel de situalie o constituie si acele reglementdri care
'16. De asemenea, prin Decizia
nr. 520 din 11 octombrie vizeaza protejarea prestigiului profesiei ori a functjei exercitate.
2005, Curtea a relinut ce dispozitiile de lege criticate se apljce dispozitii care nlanteaza prevederile
art. 52 alin. (1) lit. b) din
in mod egalfate de toli salarialii care se afle in situalii identice, Legea nr. 53/2003, care
protejarea inlereselor
tind
la
fdrd privilegii si fdra discrimineri.
angajatorului gi a unitdtii ori a instituliei in care isj desfegoare
17. Referitor la raliunile care justifica suspendarea activitatea salariatul. in aceastd situatie se incadieazd iooteza
contractului de munce in cazul formulArii unei pl6ngeri penale punerii in miscare a actiunii penale
impotriva persoanei pentru
de cAtre angajator sau in cazul trimiterii in judecate pentru fapte savrsirea unor infractiuni
ce
aduc
alingere prestigiului
penale incompatibile cu funclia detinute, Curtea Constitutionale
proTesrei
aga cum este situatia practicienilor in insolvenli sau
- Corpului diplomatic si consular
s-a pronunlat prin Decizia nr. 354 din 19 decembrie 2001. a membrilor
[art. 36 lit. h) teza
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. partea t, nr. 16 din intai din Ordonan,ta
de urgenli a Guvernului nr.86/2006 si
14 ianuarie 2002, cand, analizand dispozitiile art. 16 si j7 din art.60 din Legea nr.
26912003 privind Statutut Coroului
Legea nr. 1/1970 privind organizarea si disciplina muncii in diplomatic gi consular al Romaniei, publicate
in Monitorul Oficial
unitdtile socialiste de stat. publicate in Buletinul Oficial, al RomAnlei. Partea l, nr. 441 din ?3 iunie 2003,
cu modificdrile
Partea l, nr. 27 din 27 martie 1970, a statuat ce ..susDendarea ulterioarej
ori a trimiterii in judecatd pentru aslfel de
din functie a salariatilor este o mesure legala care protejeazd infracliuni - asa cum este
funclionarilor publici, al
- ori al practicienilor cazul
unitatea (societate comerciala, regie autonomi etc.) fata de magistralllor
in insolvenld [art. 86 alin. (2) 9i
pericolul continudrii activitStii ilicite si al extinderii consecintelor art. 94 alin. (1) lit.
m) din Legea nr. 188/j999, art. 62 atin. (i)
periculoase ale unei fapte oenale"
lit. a) din Legea nL 303t2004 9i art. 36 lit. h) teza a doua din
18. Curtea constatd cd prin considerentele deciziilor mai Ordonanta de urgenlS a Guvernului nr. 86/20061.
sus amintite a rdspuns criticilor referitoare la mdsura suspendarii
21. Din examinarea acestor texte de lege. iurtea constatd
contractului individual de munci previzuti de dispozitiile art. 52 ce, spre deosebire de reglementirile
speciale aplicabile
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 5312e03, fdrd a face o distinctie intre functionarilor publici, magistratilor, practicienilor
?n insolventi

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. PARTEA I. Nr 431/17.VI,2015

ori membrilor Corpului diplomatic gi consular al Romaniei, art. 52
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 dispune, alaturi de ipoteza

suspendarii contractului individual de munca' ca urmare a

in Judecate a salariatului pentru fapte penale
incompatibile cu funclia detinute (teza a doua a texlului de lege
criticat), gi o situalie unice in ansamblul reglementerilor privind
mdsura suspenddrii, respectiv cea a suspenderii ca urmare a
formulerii unei plangeri prealabile de cdtre angajalor impotriva
salariatului (teza intai a textului de lege criticat), situatie in care

trimiterii

se afld gi autorii prezentei exceptii de neconstitutionalitate.

22. Avand in vedere cele mai sus ardtate, Curtea constatd
ci dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 impun

analiz6 distinctd

a celor doue teze continute.

cauzele

suspendarii contractului individual de munce prevazute de acest

text de lege fiind, in mod evident, diferite. Aceaste examinare
distincte a fost relinuta si prin Decizia nr. 81 din 26 februarie
2015, publicatd in Monitorul Oflcial al Romdniei, Patlea l, nr.273

din 23 aprilie 2015, prin care Curtea constatal

constitullonalitatea aft. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea
nr.53/2003, intrucat numai aceastd teza avea aplicabilitate in

Conven,tia pentru apirarea drepturilor omului si a libert;lilor

fundamentale nu se limiteazi la o simpld garantie procedurale
in materie penala, sfera acestuia de aplicare fiind mai vasti gi
impunand ca niciun reprezentant al statului sau al unei autoritati
publice sd nu declaie cd o persoane este vinovata de o
infractiune, inainte ca vlnovdtia acesteia se fi fost stabilitd de o
'instanld" (Hotdrarea din 4 iunie 2013, pronuntata in Cauza
Teodor impotriva Romeniei, paragraful 36), Curtea
Constitulionale apreciaza in'continuare, in acord cu cele retinute
prin Decizia nr. 24 din 22 ianuarie 2003, ca, dispun6nd
suspendarea contractului de munce, angajatorul nu se pronun,ta
asupra vinovdtiei sau nevinova,tiei angajatului gi nici asupra

respunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a caror

solulionare intra in sfera de activitate a organelor judiciare. De
asemenea, nici nu se poate sustine ca aceasta masura ar putea
fi echivalata cu ceea ce instanla europeane intelege prin
acuzalie de vinovalie penala formulata de un ,,reprezentant al
statului sau al unei autoritati publice", inainte de pronunlarea

in

instanlei. In sfargit, Curtea amintegte ce suspendarea

contractului indivjdual de munce in ipoteza legala analizate nu
imbrace forma unei sanctiuni penale gi nici chiar cea a unei

nr.53/2003.

sanc(iuni disciplinare.
26. Deopotrive, Curtea, amintind jurisprudenta sa, in care a

litigiul

cadrul cdruia fusese invocatd exceptia de

neconstitutionalitate a dispoziliilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea

23. De altfel, o noua analiza a textulul de lege criticat se

impune cu atat mai mult cu cat Curtea constatd ca, prin
modificdri legislative recente, legiuitorul are tendinla de a spori
garanliile ce insolesc suspendarea raporturilor de munce ori
suspendarea din functie, pentru a asigura nu numai caracterul

statuat ca principiul constitutional al egalitelii in drepturi nu

presupune uniformitate, astfel

ci

situatii diferite justifice si uneori

chiar impun un tratament juridic (Decizia nr. 1 din 8 februarie

1994, publicatd in l\4onitorul Oficial al Romaniei, Partea l, nr.69

din 16 martie 1994), apreciazd ca nu pot fi relinute nici criticile

referitoare la incalcarea art. l6 alin. (1) din Constitutie, intrucat
legiuitorul este liber se stabileascd condilii diferite referitoare la

obiectiv al acestei masuri cu ample consecinte pentru cel cdruia

i se aplica, dar si faptul cd intervine in cazuri bine fundamentate,
cat mai pulin supuse incertitudinilor. in mod concret, Curtea are ' suspendarea raporturilor de munci, a raporturilor de serviciu, a
in vedere modificdrile operate de art. 71 pct. 4 din Legea functiei ori a activitalii, atat timp cat are in vedere categorii socioN.25512013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 13512010 profesion-ale diferite, care nu se afli in situa,tai comparabile.
privind Codul de procedurd penala 9i pentru modificarea si
27. In sfargit, Curtea apreciaze ca fiind lipsite de temei si

completarea unor acte normative care cuprind dispozi!ii

procesual penale, publicata in l\4onitorul Oficial al Romaniei,
Partea l, nr. 515 din 14 august 2013, asupra dispoziliilor art. 62

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 30312004, modificeri care au avut ca
efect deplasarea momenlului cand este dispusa suspendarea
din funclie a magistratului de la punerea in miscare a actiunii

penale
potrivit reglementerii anterioare
la trimiterea Tn
judecate a acestuia
potrivit reglementdrii actuale.
24. Nu mai pulin relevant este gi faptul cd, in contextul

modificdrilor legislative amintite, Curta a constatat, prin Decizia

nr. 270 din 23 aprilie 2015, neconstitutionalitatea dispoziliilor
art.48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 56712004 privind statutul
personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecetoresti si
al parchetelor de pe ldngi acestea 9i al personalului care

func{ioneazd in cadrul Institutului National de Expertize

Criminalistice, relinind, in esen,ta, ce acest text de lege, prin
care se reglementa suspendarea din functie a personalului
auxiliar din justitie la momentul punerii in migcare a actiunii
penale impotriva acestuia, este neconstitutional, urmand ca in
acest caz suspendarea sd aiba loc la momentul trimiterii in

judeca!d.

25. In consecinla, trecand la examinarea dispozi,tiilor art. 52

alin. (1) lit. b) teza intai din Legea nr. 53i2003, Curtea observe
ce iniliativa suspenddrii contractului individual de muncd este

ldsate in aceastd ipoteze legala in totalitate la dispozi,tia

angajatorului, cel care formuleazi plangerea prealabila gi
dispune, in acelagi timp, suspendarea raportului de munce.
Desigur, aga cum s-a retinut in jurisprudenla constitulionala,
suspendarea raportului de munce nu are semnificatia incelcerii
prezum.tiei de nevinovetie. Chiar dacd in jurisprudenla sa Curtea
Europeani
Drepturilor Omului
statuat ce principiul
prezumtiei de nevinovdlie consacrat de art. 6 paragraful 2 din

criticile referitoare la incelcarea prevederilor constitutionale

privind nivelul de trai, de vreme ce salariatul suspendat nu este

impiedicat sd munceascd pe durata suspenderii intr-un alt loc de
munce, asigurandu-gi astfel venitul necesar traiului.
28. Cat privegte problema conformitatii dispozitiilor de lege
analizate cu prevederile constitutionale privind dreptul la munce,

Curtea reline cd art. 41 alin. (1) din Constitutie se referd la

dreptul la muncd, prevazind cd acesta ,,nu poate fi ingrddit.
Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupafiei, precum si a
locului de munce este liberd." AtI.6 pct. 1 din Pactul international
cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale prevede
totodate ce ,,statele pe1i la prczentul Pact recunosc dreptul la
muncA ce cuprinde dreptul pe care il are orice persoane de a
obfine posibilitatea se-gl c6gt/ge existenla printr-o munce liber
a/easa sau acceptaa gi vor lua mesuri potrivite pentru

garantarea acestui drept." Deopotrivd, art. 23 pct. 1 din

Declaralia Universald a Drepturilor Omului stabilegte ce,,orice
persoane are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale,
la condilii echitabile gi satisfec oare de muncA, precum gi la
ocrotirea impotriva gomajului", in timp ce art. 15 alin. (1) din

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene proclamA cd

,,orice persoanA are dreptul la muncd ti dreptul de a exercita o
ocupatie alease sau accepbte in mod liber."
29. Avdnd in vedere toate aceste reglementeri, precum gi
cele statuate prin Decizia nr- 513 din 20 iunie 2006, publlcate in
l\4onitorul Oficial al Romaniei, Partea l, nr. 598 din 11 iulie 2006,
in sensul cd prevederile constitutionale referitoare la dreptul la

muncA asigur; oricdrei persoane posibilitatea de a exercita

profesia sau meseria pe care o doregte, in anumite conditii
stabilite de legiuitor, dar nu vizeazd obliga,tia statului de a
garanta accesul tuluror persoanelor la loate profesiile, Curtea
Constitutionala a retinut in mod corecl in jurisprudenla sa ci

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 431/1 Z.VI.2O1 5

art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 nu impiedice

salariatul sa se incadreze in perioada suspenderii contractului
de munce la alta unitate sau in altd functie decit cea cu care
este incompatibile fapta ce constituie obiectul acdzdrii.
30. Cu toate aceslea, Curtea observe ca dreptul la munci
este un drept complex, ce implicd diferite aspecte, dintre care
libertatea alegerii profesiei gi a locului de muncd reprezintd
numai una dintre componentele acestui drept. Astfel, odata
dobandit un loc de munc6, acesta trebuie se se bucure de o
serie de garantii care sA-i asigure stabilitatea, neputand fi de
conceput ca prevederile constitutionale ar asigura libertatea de
a obline un loc de munca, dar nu si garantarea pastrerii

acestuia, cu respectarea, evidenta, a conditiilor gi limitelor

constitutionale. In acest sens sunt cele statuate de Curtea
Constitulionald prin Decizia nr. 383 din 7 iulie 2005, publicatd in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.792 din 31 august
2005, in care s-a aritat ci cea mai importante garanlle pentru
exercitarea dreptului la muncd o constituie stabilirea limitativd
prin lege a cazurilor in care gi a motivelor pentru care incetarea
raporturilor.juridice de munce poate avea loc din initiativa si din
voin,ta unilaterald a angajatorului. Prin aceeasi decizie, Curtea a

precizat ce ,,persoana care accede la o activitate economice pe

baza liberei sale iniliative gi utilizeazd fo4d de munca salariate
are obliga,tia sa respecte reglementerile legale referitoare la
incheierea, executarea 9i incetarea contractelor individuale de
munce."
31. Ca atare, Curtea apreciazd cd, des-i nu se poate vorbi de
o negare a dreptului la muncd, in sensul impiedicerii persoanei

de a alege liber o profesie ori un alt loc de muncd, in egali

masurd nu se poate omite cd masura suspenderii contractului
individual de munce reprezinte o restrangere a exercitiului
dreptului la muncd, lesatd de dispozi(iile art. 52 alin. (1) lit. b)
teza intai din Legea nr. 53/2003la dispozitia angajatorului, astfel
ce se impune a fl analizat dace sunt indeplinite conditiile
constitutionale referitoare la restringerea exerciIiului unor

drepturi sau liberteti, prin efectuarea unui test de

propo4ionalitate (aga cum preved dispozj'!iile art. 53 din

Constitutie, dezvoltate in jurisprudenla Cu4ii Constitutionale prin

Decizia nr. 266 din 21 mai 201 3, publicatd in Monitorul Oflcial al
Romaniei, Partea l, nr 443 din 19 iulie 2013, Decizia nr.462 din
17 septembrie 2014, publicata ?n Monitorul Oficial al Rominiei,
Partea l, nr. 775 din 24 octombrie 2014, oti Decizia nr. 13 din
15 ianuarie 2015, publicata in l\4onitorul Oficial al Rominiei,
Partea l, nr. 175 din 13 martie 20'15), pentru a verifica dace
aceastd restrangere este rezonabila, proportionald cu obiectivul
urmerit gi nu transforma acest drept intr-unul iluzoriu/teoretic.
32. Aga cum a staluat Curtea Constitulionala prin Decizia
nr. 266 din 21 mai 2013 9i Decizia nr. 462 din 17 septembrie
201 4, pa.a$aful 30, conform principiului proportionalita,tii,,,orice
mesurd luat5 trebuie se fie adecva6
capabile in mod obiectiv

indispensabile
se duce Ia indeplinirea scopului, necesare
pentru indeplinirea scopului gi propo4iona6 - justul echilibru
scopului
intre interesele concrete pentru a fi corespunzeloare

urmdrit. Astfel, in vederea realizdrii testulu j de propo4ionalitate,

Curtea trebuie, mai intai, sA stabileasce scopul urmdrit de
legiuitor prin masura criticate gi daca acesta este unul legitim,

intrucat testul de propo(ionalitate se va pulea raporta doar la

un scop legitim." De asemenea, Curtea a precizat prin Declzia
N.266 din21 mai 2013 c; pentru corecta aplicare a testuluieste
necesara examinarea 'fiecdruia dintre cele 3 elemente in ordinea
resoectiva.
33. Urmand reperele mai sus aritate, Curtea va analiza in
continuare dace mesura suspendarii contractului individual de
munca in ipoteza art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai din Legea
nr.53/2003 este justificatd de un scop legitim, daca este
adecvate acestui scop, necesard si dace se pdstreaza un just

echilibru intre drepturile si interesele in concurs pentru a fi

corespunzatoare scopului urmdrit. Astfel, raportandu-se la cele
retinute prin Decizia nr. 354 din 19 decembrie 200'1, Curtea
retine ca suspendarea din funclie a salarialilor este o m5sure
legalS care tinde sd protejeze interesele angajatorului fatd de
pericolul continudrii activitS!ii ilicite 9i al extinderii consecintelor
periculoase ale unei fapte penale. Prin urmare, restrangerea
exercitiului dreptului la munca este justificata, in aceaste situatie,

de apdrarea drepturilor 9i iptereselor angajatorului, care pot

imbrdca atat o formd patrimoniald, cat si una nepatrimoniald si
pot avea natura unor drepturi fundamentale, aga cum esle
dreptul de proprietate, dar gi de necesitatea protejarii Iibertetii
economice, consacrate de art. 45 din Constitutie, care
presupune, intre altele, si dreptul angajatorului de lua masurile
necesare bunei desfasureri a activitalii economice. Astfel,
masura suspenderii contractului individual de munca in ipoteza
legald analizata se circumscrie conditiilor art. 53 alin. (1) din
Legea fundamentala, potrivit cdrora ,,exerciliul unor drepturi sau
al unor libeftdti poate fi restens numai prin lege si numai dace
se impune, dupd caz, pentru: aperarea [...] drepturilor gi a
li be ftdtilor cetdte nilor [...]. "
34. Referitor la caracterul adecvat gi necesar al restr6ngerii
exercitiului dreptului la muncd in raport cu scopul urmdrit, Curtea
aDreciaza ce susDendarea contractului individual de munca
reprezintd o masure adaptate scopului urm6rit gi este capabila,
abstract, sd indeplineascd exigenlele acestuia. Desi
protejarea drepturilor salariatului, aflat
raporturi de
subordonare fala de angajator, reprezintd o forme de a asigura

in

in

insdsi protectia dreptului la munca, ca drept fundamental,

legiuitorul este linut, in egala mdsure, se asigure proteclia
drepturilor angajatorului, prin instituirea unor mdsuri apte sd
realizeze in mod concret scopul propus. Prin urmare, protectia
dreptului la muncd nu poate fi absolutizate cu consecin,la
afectdrii dreptului angajatorului de a-gi exercita libertatea
economice, asa cum de altfel a statuat Curtea gi prin Decizia
nr. 1.459 din 8 noiembrie 2011, publicatd in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea l, nr 30 din 1 3 ianuatie 2012, iar suspendarea
contractului individual de muncd aoare ca o mesurd adecvata
in imprejurdrile in care mentinerea in activitate a salariatului ar

fi de naturd se atraga consecinte negative asupra activitatii

economice, afectand drepturile gi interesele angajatorului.
Curtea apreciaze, deopotrivd, ce reglementarea posibilitatii
angajatorului de a suspenda contractul individual de munci in
situatia in care considere cd interesele sale ar fi afectate prin
men,tinerea in activitate a salariatului, ca urmare a activitalii
prezumat ilicite a acestuia, este un instrument necesar pentru a

asigura protec,tia efectivd a drepturilor

s,i

inlereselor sale.

propo4ional al mesurii
reglementate de art. 52 alin. (1)lit. b) teza intai din Legea
nr.53/2003, respectiv al rcalizerii unui echilibru just intre
drepturile in concurs, anume dreptul la munce gi dreptul
angajatorului de lua mesurile necesare bunei desfegureri a

35. Cat priveste caracterul

activitelii economice, Curtea re,tine cd suspendarea contraclului

individual de muncd, din initiativa angajatorului, atunci cand
existe temeiuri pentru a aprecia ca activitatea ilicitd a salariatului
ar periclita interesele angajatorului, trebuie se se supuna unor
conditii care se asigure cd aceastd masura nu are un caracter
arbitrar. Altfel spus, Curtea considere cd, in mesura in care

legea asigura angajatorului posibilitatea de a dispune

susoendarea contractului individual de muncd in vederea
protejarii intereselor sale economice, ca o expresie a art.45 din

Constitutie, o astfel de mesuri, cu consecinle ample asupra

drepturilor salariatului, trebuie inso'!ita de garantia unei decizii
obiective gi temeinic fundamentate din partea angajatorului. In
acest sens, Curtea reline cd mesura suspendarii determine

incetarea temporare

obligatiilor pe4ilor ce izvorasc din

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I,

lege
;;;ii;"f";;; "r.p"noJrii nu op"r"rze de drept 9i nici nu esle
o exprimare a voinlei salariatului, ci a angajatoruiui. Mai mult,
contractul individual de munca, iar, in ipoteza textului de

NT'

431/17.VI'2015

civile contractuale, a unei despdgubiri egale cu salariul-9i

celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendirii
contractului. De asemenea, salariatul suspendat ar putea ocupa

je situatijaitor bategorii socio- un aft loc de muncd pe perioada suspenderii, aga cum a relinut
Curtea reline ce, spie deosebire
jurisprudenla sa. Garanliile mai
profesionale, cand suspendare a opereaza ca urmar6 a punerii chiar Curtea Constitulionale in
pastrarea
lbcului de munce 9i la
la
se
refera
judecati,
aratate
sus
acte
in
penale
gi/sau
a
trimiterii
in migcare a acliunii
Ji"pu"" a" magistrali, avand un caracter obiectiv, extrinsec aslgurarea dreptului la salarju dupd incelarea suspendarii,
in mod liber un alt loc
iaporturilor Ointr'e cel iare desfdgoard activitatea profesionald gi precum 9i la dreptul salariatului.de a alege
pe
Chiar
durata
susp.endirii.
9i in aceste condilii,
institulia, autoritatea ori corpul profesional din care face parte, de munca
cauzelor de suspendare nu
suspendarea contractului de muncd in ipoteza art. 52 alin. (1) Curtea apreciaze ca reglementarea
emiterii
unor decizii arbitrare
posibilitatea
poate
deschisd
ldsa
tit. O) teza intai din Legea nr. 53/2003 se poate dispune de cetre

pentru ca proteclia dreptului la munca

angil"to1. ca urmard a plangerii penale pe iare tot el o ori netemeinice,
ca restrangerea exercitiului acestui drept
presupune,
intre
allele,
depinzand,
foriruleazd impotriva salariatului, de voinla acestuia
impuse de art. 53 alin. (2)
cerintele
constitutionale
respecte
gi
se
munce
de
d;;p;i;"t, cauza suspe^ndarii contractului
nu doar asigurarea unor mesuri
instituirea aceslei masuri. ln aceste condilii, curtea considerd referitoare la propo4ionalitate, 9i
reparator ori a unor solu,tii allernative'
lj resoectarea qarantiilor de obiectivitate si de temeinicie ale cu caracter
Asa fiind. curtea constatd ci in urma efectudrii testului
;;";ii-d" .;"p,"a;J"i" oirpu"" de angajjtor poate fi in mod 37.
vizand mdsura restrangerii exerciliului
propo4ionalitate
1t1tit. b) de
facil pusasubsemnul indoielii, de vreme"ce art.8Z
"tin.
munci,
suspendarea contractului individual de
la
teza'intdi din Legea nr. 53/2003 lasd aprecierea temeiilui de dreptului
unei plSngeri penale de cdtre
al
formuldrii
ca
efect
suspendare, in iitregime, la dispozitia anga.jatorului ale c6rui munci
nu intrunegte conditia
salariatului
impotriva
gi,
angajator
uneori,
decizii sunt susceptib'ile a fi calincate drept iubiective
fiind
excesiva in raport cu
propotional,
mdsura
caracterului
de
chiar abuzive, maj ales in contextul raporturilor contractuale
art.52alin (1)
dispozitiile
ca
astfel
trebuie
atins,
ce
obiectivul
pr""uprn
o
semnificative
muncd care, prin natura ror,-neconstitutionale'
sunt
5_3/2003
interactiune umand. Astfel, nu trebuie omis cd aceste raporturi lit. b) teza intai din Legea nr.
lit' b)
art' 52 alin'
privegte
dispoziliile
ceea
ce
in
38.
angajator,
de
fata
a
salariatului
presupun o suooroonare
-(1)
ca
acestea
constate
Curtea
nr'
53/2003'
caracterizata prin executarea unei munci sub autoritatea teza a doua din Legea
in litigiul in cadrul cdruia a fost invocata
angalatorului, care are indrituirea de a da ordine gi directive, de nu sunt aplicabile
neindeplinind condilia
neconstitulionalitate,
de
a conlrola prestarea run",, gi de a sancliona incdlcdrile exceptia
sivdrgite de catre angajat.
trebuie se aiba
36. Desigur, Curtea reline ce aft. SZ alin. (2) din Legea cereia obiectul excepliei de neconstitulionalitate
exceplia'
fost
ridicata
a
in
care
cauzei
cu
solulionarea
legdturd
pe;tlu
dreptulile
proteclie
nr. 53/2003, instituind o masura Oe
dispoziliilor
de neconstitulionalitalg ,asalariatului suspendat a cdrui nevinovetie a fost constatatd, Prin urmare, excep,tia
Legea nr' 5312003 urmeazA
(1)lit.
b)tezaadouadin
art.52alin.
activitalii
a
acesta
cdtre
de
pieveOe posiUilitatea reluerii
anterioare gi plata, in temeiul normelor 9i principiilor

rdspunderii

a fi respinse ca inadmisibile.

precum si al art'
39. pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) gi al art. 147 alin. (4) din constitutie,

1-3,

al

art.11alin.(1)lit.A.d)sialart.29dinLegeanr.4Tl1992,cuunanimitatedevoturi'

CURTEA CONSTITUTIONALA
in numele legii

DECIDE:

Teutin Dosarul nr' 1'824111112014

Admite excep,tia de neconstitutionalitate ridicate de Dorina Marioara Vese 9i Marilena
Codul muncii
Legea nr' 53/2003
Sec,tia I civila gi constate cd dispozitiile art. 52 alin. (1 ) lit b) teza intai din
al Tribunalului Bihor
sunt neconstitu!ionale.
52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea
2. Respinge, ca inadmisibile, exceplia de neconstitu,tionalitate a dispozitiilor art.
Seclia I civild'
Bihor
Codul muncii, exceptie ridicati de aceiagi autori in acelaqi dosar al Tribunalului
nr. 53/2003
Definitiva si general obligatorie.
Bihor- Seclia I civile 9i se publice
Decizia se comunica celor dou; Camere ale Parlamentului, Guvernului 9i Tribunalului
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea l.
Pronuntata in sedinla din data de 23 aprilie 2015'
1.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,

Patricia Marilena lonea

I\4ONITORUL OFICIAL AL RON/ANIE I, PARTEA I, Nr 431/17.VI.2015

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMtN|STRAT|Et pUBLtCE CENTRALE
rv NtSTERUL AGRTCULTURI

gt DEZVOLTAR| RURALE

ORDIN
privind modificarea Ordinului viceprim-min istru lqi,
ministrul agriculturii gi dezvoltirii rurale, nr. 1.64812014
pentru aprobarea Normelor metodologice privind condifiile
de punere in aplicare a mesurii de promovare a vinurilor,
eligibili pentru finanlare in cadrul Programului nalional
de sprijin al Rominiei in sectorul vitivinicol 2014-2018,
9i pentru aprobarea modelului de contract privind punerea
in aplicare a programelor de promovare a vinurilor
Vezand Referatul de aprobare al Direcliei generale politici agricole si strategii
nr. 159.721 din 25 mai 2015 9i Avizul Comisiei Europene Ares (20'15) 58697 din
8 ianuarie 2015,
avand in vedere prevederile Regulamentului delegat (UE) ff.90712014 al
Comisiei din 11 maftie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/20'13
al Parlamentului European si al Consiliuluiin ceea ce priveste agentiile de pldti si
alte organisme, gestiunea financiara, verificarea gi inchiderea conturilor, garantiile
9i utilizarea monedei euro, ale Orienterilor Uniunii Europene privind ajutoarele de
stat in sectoarele agricol si forestier gi 'in zonele rurale pentru perloada 20142020, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 204 din 1 iulie
2014, precum si ale Regulamentului delegat (UE) N. 61212014 al Comisiei din
11 martie 2Q14 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1 .30812013 al
Parlamentului European gi al Consiliului prin modificarea Regulamentului (CE)
nr.555/2008 al Comisiei in ceea ce privegte noile mesuri din cadrul programelor
nalionale de spri.jinire a sectorului vitivinicol,
in temeiul art. 3 alin. (1t) si (12) si al art.7 din Hoterarea Guvernului
N. 57812014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea

Uniunii Europene pentru producdtorii din sectorul vitivinicol in perioada

2014-

2018, cu completerile ulterioare,

inbazaad. '10 alin. (5) 9i (6)din Hoterarea Guvernului nr. 1.185/20'14 privind
organizarea gi funclionarea Ministerului. Agriculturii si Dezvoltdrii Rurale, cu
modificdrile 9i completdrile ulterioare,

ministrul agriculturii gi dezvoltirii rurale emite prezentul ordin.

Art. l.
- Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii si dezvolterii rurale,
nr. 1 .64812Q14 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de
punere in aplicare a mesurii de promovare a vinurilor, eligibila pentru finanlare in
cadrul Programului national de sprijin al RomAniei in sectorul vitivinicol 20142018, 9i pentru aprobarea modelului de contract privind punerea in aplicare a
programelor de promovare a vinurilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 833 din '14 noiembrie 2014, se modificd dupd cum urmeaza:
f . in anexa nr. 1, la articolul 2, litera d) va avea urmitorul cuprins:
pentru submasura de promovare prin informare a vinurilor
,d) solicitanli
produse in Uniunea Europeani: forme asociative profesionale ale producetorilor
din sectorul vitivinicol, organiza,tii interprofesionale din sectorul vitivinicol, institulii
sau autoritdli publice, dupd caz, cu respectarea prevederilor legale in vigoare care
propun programe de promovare a acestor vinuri, iar pentru submasura de
promovare a vinurilor in ldri te(e: societd,ti romanesti producdtoare de vinuri cu

D.O.C.gi/sau l.G.gi/sau vinuri pentru care se indici soiul vitei-de-vie, forme

asociative profesionale ale producdtorilor din sectorul vitivinicol, organizalii
interprofesionale din sectorul vitivinicol ai cdror membri produc si exportd vinuricu

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.431/17.VI.2015

D.O.C. si/sau l.G- si/sau vinuri pentru care se indice soiul vilei-de-vie, instjtulii sau
autorita{i publice, dupe caz, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, care
propun programe de promovare a acestor vinuri; accesarea mesurii de promovare
a vinurilor de cdtre institutii sau autoritdti publice se poate face numai in asociere,

incheiata in conditiile legii, cu una sau mai multe dintre formele asociative
profesionale mentionate anterior "
2. in anexa nr. 2, anexa nr. 12 la contract ,,Cursuri de schimb utilizate gi

formular decont" se modifice gi se inlocuiegte cu anexa care'face parte

integranti din prezentul ordin.
Art. ll.
Prezentul ordin se publice in N4onitorul Oficial al Romdniei. partea l.

p. Nlinistrul agriculturii si dezvolterii rurale,

Dumitru Daniel Botenoiu.

secretar de stat

Bucuresti, 9 iunie 2015.

Nr. 1.474.

ANEXA
(Anexa nL 12 la contract)

Cursuri de schimb utilizate 9i formular decont

1. Constituirea garanliei aferente avansului, plate avans, justificare pa4iald/finale a avansului se va

face astfel:
Cursul de schimb utilizat de beneficiar pentru conslituirea garantiei aferente avansului, cererea de
platd in avans, justiflcarea pa4ialeflnale avans este ultimul curs de schimb stabilit de Banca Centrale
Europeand (8CE) in luna anterioard celei in care este depusa cererea de plate, 1n conformitate cu
prevederile art.37, 38 gi 40 din Regulamentul delegat (UE) nr.90712014 al Comisiei din 11 martie 2014
de completare a Regulamentulul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea
ce priveste agenliile de plali s.i alte organisme, gestiunea financiard, verificarea si inchiderea conturilor,
garanliile gi utilizarea monedei euro.

Acest curs de schimb este utilizal gi de Agenlia de Plali gi Intervenlie pentru Agricultura 6.Pl.A.)
pentru verificarea constituirii de cdtre beneficiari a garanliei aferente avansului, plata avans, justificare
partiale/finala avans.
2. Pentru plati intermediard gi sold
Cursul de schimb utilizat de beneficiar este ultimul curs de schimb stabilit de BCE in luna anlerioare
celei in care este depusi cererea de plata.
Cursul de schimb utilizat de A.Pl.A. pentru efectuarea plalii cetre beneflciar este penultimul curs de

schimb stabilit de BCE inainte de luna pentru care se declard cheltuielile sau veniturile alocate, in
conformitate cu art. 11 alin. (1) paragraful al doilea din Regulamentul delegat (UE) nr.90712Q14, adicit
penultimul curs stabilit de BCE inaintea lunii in care se efectueaza plata.
Formularul 04 ,,Decont de cheltuieli pentru justificare pa(ialdlfinalS avans/plata intermediarA ............./
sold in cadrul contractului ...
,".) este document de lucru comun, ini.tiat de beneficiar gi completat gi
verificat de A.Pl.A

..

Beneficiarul are obligatia de a-l completa (rubricile 1-18) gi de aJ transmite catre A.P.|.A. atat in
format electronic, pe adresa de e-mail: promovare@apia.org.ro, cat gi pe suport hartie, semnat gi Stampilat
(la depunerea cererii de justlficare avans/plata intermediare/sold).

')

Formularul este reorodus ln facsimil.

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA l, Nr. 431/17.V|.2015

E';

;.i54

;t
3E

;:
1:g
t-

;sile
a

EeI

iei
aZ

:ii;q
:
9i
_t;;

i?

EE
a?
AE

;r

B?

.:!!

ta la

':.

.*. :

ta.i

t:
!a
!3

E;4E

3_

li:i
!i::

2;; i
.q!!!

Eq4i

ii! i
i;!;
. +; i
.E

! i.!

::

-:i-:.
aazai

i:;::-i
i:; i i
:.i.: ! i

93a

10

lvloNlroRuL oFlclALAL RoMANlEl,

PARTEA l, Nr' 431117

v!2015

ACTE ALE INALTEt CURTI DE CASATIE

9l JUSTITIE

iNALTA CURTE DE CASATIE 9I JUSTITIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA

Nr.8

din 27 aprilie 2015

Dosar nr. 2941112015

nr. 18.699/306/2013, in vederea pronunJirii unei

Tarcea - vicepregedintele inaltei Cu(i de Dosarulprealabile
cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
hoterari
Casalie gi Justilie
711
si urmaloarele din Codul de procedurd
art.
aolicarea
in
pregedintele comPletului
asigurdtorii infiintate in cadrul unui
masuri
unor
existenla
civild,
lcivile
. - presedlntele Secliei
Lavinia Curelea
penal asupra bunurilor unei persoane fizice sau juridice:
pregedintele delegat al Secliei proces
'
Roxana Popa
- a ll-a civile
a) susDenda executarea silita inceputd de un creditor
qarantat,
al carui drept de ipoteca asupra acelora9i bunuri a
presedintele Secliei de
lonql Barbe
- contencios administrativ si fiscal 6evenit opozabil tefiilor anterior infiintarii masurii asiguratorii din
lulia Cristina

Mirela Sorina Popescu

Nina Ecaterina Grigorag
Viorica Cosma
Alina luliana Tuca

Simona Lala Cristescu

Alina Sorinela Macavei
lleana lzabela Dolache
Constantin Branzan
Carmen Trdnica Teau
Rodica Dorin
Ruxandra Monica Duld
Gheorghila Lulac
luliana Meiereanu
Cezar Hincu
Carmen Maria llie
Canldr
Angela Dragne
Ani Maria Dascdlu
gtefan Pistol
Elena

Mariana Ghena
Simona Daniela Encean
-

pregedintele Secliei penale

iudecdtor la Seciia I civile
judecetor la Seciia I civili

judecdtor la Seciia I civila

orocesul Denal?

b) determine nulitatea actelor de executare

iudecator-raPortor
judecator la Seclia lcivile
judecator la Sectia I civild
ludecdtor la Seclia a ll-a civila
judecator la Sectia a ll-a civile
judecetor la Seclia a ll-a civile
judecator la Seclia a ll-a civila
judecator-raPortor
judecetor la Seclia a ll-a civild
judecator la Seclia - de
contencios administrativ 9i fiscal
judecator la Sec,tia de
contencios administrativ 9i fiscal

judecdtor la

Sec{ia

de

contencios administrativ 9i flscal

judecetor la Seclia de
contencios administrativ 9i flscal
judecdtor la Seclia , de
contencios administrativ 9i fiscal
judecdtor la Seclia penald
judecdtor la Sectia penala

judecator la Seclia penala

judecetor-raPortor
judecetor la Sectia penala

judecitor la Seclia penalA

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce

formeazi obiectul Dosarului nr. 2941112015 a fost constituit
conform dispoziliilor art. 520 alin (8) din Codul de procedura
civila si ale ai.. 275 alin. (1) din Regula-mentul privind
organizarea gi functionarea administrativa a inaltei Curti de
Cisatie si Juitilie, iepublicat, cu modificdrile 9i completerile
ulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator lulia Cristina

Tariea, vicepregedintele lnaltei Curli de Casalie si Justilie.
La sedinta de judecata participa doamna Adriana
Stamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu
disDozitiile arl.276 din Regulamentul privind organlzarea 9l
functionarea administrativd a inaltei Cu4i de Casatie si Justitie'
reoublicat, cu modificerile si completarile ulterioare'

'inalta Curte de Casalie Justitie

Completul pentru
9i
in e.xal]lale
luat
a
drept
de
dezlegarea unor chestiuni
I civild in
Seclia
Sibiu
Tribunalul
de
formulata
sesizirea

ulterioare

infiinidrii mesurii asigurdtorii din procesul penal asupra acelora9l

bunuri, impiedicand astfel executarea silitd inceputa de un
creditor garantat?

Magi-tratu!asistent prezintS referatul cauzei, aratand ce la

dosar iu fost depuse practica judiciara 9i raportul intocmit de

iudecdtorii-raoortori. Se mai refera asupra faptului ca raportul a

iost comunicat oartilor, in conformitate cu dispozitiile art 520
alin. (10) din Codul de proceduri civila, care au depus puncte de
vedere in lermenul prevdzut de lege' 9i ce la data de 24 aprilie
2015 s-a comunicat punctul de vedere al procurorului general'

care a opinat, in principal, in sensul respingerii sesizdrii ca

inadmisibile, iar pe fondul sesizerii a apreciat ca sechestrul
asigurator penal conslituie un impediment la inilierea o-ri, dupe
caz, continuarea executdrii silite a unui bun asupra carula au
fost constituite garanlii reale.
Se ia act cd dupa renumerotarea textelor, ca urmare a
reoublicdrii Leqii nr. 134/2010 privind Codul de procedurd civila
in Monitorul Oiicial al Romaniei. Partea 1 ff.247 din 10 april'e
2015, art. 711 din Codul de proceduri civila a devenit art' 712'

Ca urmare, toate referirile din cuprinsul prezentei decizii la

art.71'1 si urmdtoarele din Codul de procedure civil5 se vor
considera ca fiind fdcute , an 712 9i urmatoarele din Codul de
procedure civile.

'

in urma deliberarilor, inalta Curte de Casalie 9i Justitie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept remane in
oronuntare asrpra .esizerii privind pronunlarea unei hotdrari
preala bile.

iNALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata,
constald urmitoarele:
1. Titularul 9i obiectul sesizarii
Seclia I civilS a dispus, prin incheierea
Tribunalul Sibiu
- publiia
din data de 23 decembrie 2014 in
pronun'fatd in sedinla
bo.rrui nt. I A.OSgleO6lZO t S, aflat pe rolul acestei instanle, in
aoel. sesizarea inaltei Cu(i de Casatie si Justitie in temeiul
Jisoozitiilor art. 519 din Codul de procedure civila, in vederea
pronunidrii unei hotarari prealabile cu privire la urmAtoarea

chestiune de drept: in aplicarea art. 711 9i urmetoarele din Codul

de procedure civile, existenla unor masuri asiguretorii inninlale
in cadrul unui proces penal asupra bunurilor une' persoane
fizice sau juridice: a) suspendi executarea silita inceputa de un

cLoitor garantat, al caiui orept de ipoteca asupra acelorali

bunuri idevenit opozabil te4ilor anterior infiintdrii mdsurii

asiguratorii din procesul penal?; b) determina nulitatea actelor

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. PARTEA I. NI. 431117.V:.2015

de executare ulterioare infiintdrii mesurii asiguratorii din procesul

penal asupra aceloragi bunuri, impiedicand aslfel executarea

silite inceputa de un creditor garantat?
2. Expunerea succinti a procesului
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecdtoriei Sibiu la data
de 25 noiembrie 2013 sub nr. 18.699/306i 2013, contestatoarea

Direclia de Investigare a Infrac.tiunilor de Criminalitate

Organizatd gi Terorism a solicitat, in contradictoriu cu intimatii
BRD
GSG
S.A.
S. si garantii ipotecari C. l.
- Sucursala
gi C. -l. C., anularea
formelor
de executare silite efectuate in
dosarul executional nr. .../AJ2013 al Societetii Civile Profesionale

de Executori Judecetoregti Asociali H. R. gi P

1., anularea

publicatiei de vanzare imobiliard n(. ...12013 din acelagi dosar,

vizend vanzarea prin llcitalie publice a imobilului situat in S.,

str. D. C. nr. ..., precum si suspendarea executdrii silite pand la
solutionarea contestatiel la executare.
Prin Sentinla civife nr. 2.383 din 22 aptllie 2014, Judecdtoria
Sibiu a respins ca neintemeiatd exceptia tardivitdtii completerii
contestatiei; exceplia lipsei calitdtii procesuale active, exceplia

lipsei de interes a contestatoarei gi exceplia inadmisibilitatii

contestaliei la executare. A respins contesta,tia la executare
formulatd de Directia de Investigare a Infractiunilor de
Criminaljtate Organizata 9i Terorism in contradictoriu cu intimalii
BRD
- GSG S.A. - Sucursala S. si C. l. si C. l. C. ca
neintemeiatd.
Pentru a hotdri astfel instanta a retinut ca la data de
7 noiembrie 2013 s-a comunicat contestatoarei un exemplar din
publicafia de v6nzare nr. ... din ... 2013, intocmitd de executorul
judecdtoresc H. R., cu privire la imobilul situat in S., str. D. C.

nr..... jud. S., inscris in cartea funciard, ce urma a fi scos la

licitalie publice in data de 3 decembrie 2013, ora 13,30, prelul
de pornire fiind flxat la 45.000 euro. Proprietarii acestui imobil
era^u numilii C. l. 9i C. l. C., in calitate de garanli ipotecari.
ln cuprinsul publicatiei de vAnzare imobiliare se arate ce
vanzarca imobilului in litigiu se realizeazd la solicitarea
creditoarei S.C. BRD
intrucat debitorii-garanf i
- GSG suma
- S.A.,
ipotecari datoreazd acesteia
totale de 381.086,28 euro

reorezentand credit-dobanzi si comisioane calculate si

neincasate, in temeiul titlurilor executorii constand in contract
de credi| novatie N. ...12011 , modificat prin aclele adilionale
nr. ...12012 gi ff. .-.12012, contract de credit-novalie N. -..12011 .
contracle de ipolecd nr....12011 si nr. ,../2011 autentificate, la
care se adauga cheltuielile de executare.
in acelagi timp, imobilul urm6rit era grevat gi de alte sarcini,
nolate in cartea funciara.
Fald de aceasti stirre de fapt, instanla de fond a apreciat ce
trebuie sa analizeze care dintre cele doue oroceduri va avea
intaietate: desfdgurarea procedurii executarii silite conform
normelor de procedurd civila sau sechestrul asigurator instituit
potrivit Codului de procedurd penald.
Asa fiind, a retinut cd executarea siliti a fost incuviin,tata prin
incheierea nr.2.107lCC din 10 aorilie 2013. in temeiul art. 665
alin. (3) din Codul de procedure civildl, la solicitarea creditoarei
garanti C. L si
GSG
S.C. BRD
- S.A. impotriva debitorilor
C. l. C., ca -la acel moment nu s-a retinut niciun impediment care
si conducd la respingerea cererii de incuviintare a executdrii
silite si ce, odatd incuviintatd executarea silitd, este permis
creditorului sa ceard execulorului judecdtoresc sa recurgd

11

Instanla a avut in vedere si dispoziliile art. 163 din Codul de

procedurd penale din 1968, conform caruia mesurile asiguretorii
se iau in cursul procesului penal 9i constau in indisponibilizarea,
prin instituirea unui sechestru asigurdtor, a bunurilor mobile gi
imobile, in vederea confiscdrii speciale, precum si in vederea
reparerii pagubei produse prin infractiune. Ca atare, sechestrul
este instituit pentru a se asigura despigubirea pd4ilor civile din
dosarul penal.
Or, in prezenta cauza, pd4ile civile din dosarul penal vin in
concurs cu intimata S.C. BRD
creditor iDotecar.
- GSG - S.A..imobilul
La momentul instituirii sechestrului penal,
era afectat
de.ja de o ipotecd, drept urmare a unui contract de imprumut cu
garantie imobiliara. De aceea, sechestrul instituit potrivit art. '163
din Codul de procedurd penald din '1968 nu poate sd constituie
un impediment la inilierea gi/sau continuarea executarii silite, ci,
ulterior valorificirii bunului 9i adjudecerii acestuia liber de orice
sarcini, sechestrul se va menline asupra sumei de bani rezultate

din diferenla dintre prelul de v6nzare si valoarea creantei

garanlale.
Executarea silitd demaratd de creditorul iDotecar ce detine
un titlu executoriu, prin care incearce recuperarea creanlei sale,

nu are nicio legdture cu cauza penale in care a fost dispusd

mesura asiguretorie a sechestrului. Asadar, este vorba despre

un fals conflict intre acliunea penala in care a fost dispus

sechestrul gi executarea silite demarata de creditor pentru
recuperarea unei creanle certe, lichide 9i exigibile.
Chiar dac6 sechestrul asigurator se poate transforma, ca
urmare a unei hotarari de condamnare, intr-un sechestru
gi astfel creanla statului dintr-una
definitiv executoriu
eventuald sau sub conditie
intr-una simplS
in niciun caz
legalitatea masurii asigurdtorii nu are vreo -,
inraurire asupra
posibilitatii de executare silita a creantei puse in executare.
In concluzie, instanta de fond a relinut cd prin instituirea
sechestrului si indispon ibilizarea bunului potrivit art. '163 din
Codul de procedura penala nu s-a realizat in mod automat o
blocare a demaririi sau a continuarii executerii silite initiale de
cdtre un creditor ipotecar.

impotriva acestei sentinle, in termen legal, a declarat apel

contestatoarea, care a solicital modificarea in parte a sentintei
gi anularea executerii silite iniliate de Societatea Civile
Profesionala de Executori Judecatoregti Asociali H. R. si P l. in

dosarul de executare ...1N2013 si a publicatiei de vanzare

imobiliare nr. ... din ... 2013.
Cererea de apel a fost intemeiata pe aceleasi considerente
promovate prin contestatia la executare.
'11 decembrie 2014, intimata S.C.
S.A. a solicitat sesizarea inaltei Cu4i de

La termenul din data de

BRD

GSG

- si Justilie- in vederea pronun,tdrii unei hotarari prealabile

Casatie
cu privire la dezlegarea urmdtoarei probleme de drept:
in interpretarea dispoziliilor art. 711 si urmdtoarele din Codul
de procedura civile, existenta unor mesuri asigurdtorii infiinlate

in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane

fizice sau juridice:

a) suspenda executarea silite inceputd de un creditor

garantat al cdrui drept de ipoteca asupra aceloragi bunuri a
devenit opozabil tertilor anterior infiinterii masurii asiguretorii din
procesul penal?;

b) determind nulitatea actelor de executare

ulterioare

infiint5rii mesurii asiguritorii din procesul penal asr..rpra aceloragi

simultan ori succesiv la toate modalitallle de executare

bunuri, impiedicdnd astfel executarea silita inceputa de un

prevdzute de lege in vederea realizdrii drepturilor sale.

creditor garantat?

1Art. 666 alin. (3) din Codul de procedurd civile dupd renumerotare, ca urmare a republicdrii Legii rt. 13412A10 privind Codul de prccedurd civilS in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 247 din 10 aprilie 20'15.

12

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 431/17.VI.2015

3. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizirii

Prin incheierea pronuntata in daia de 23 decembie 2Q14 in
Dosarul nr. 18.699/306/201 3, Tribunalul Sibiu
Seclia I civile a

Interesul ocrotit de sechestrul asigurator penal este unul

general, al societatii, spre deosebire de sarcinlle civile (ipotecii,
gaj etc.) care sunt instituite conventional, pentru protejarea unui
singur creditor in raport cu actele debitorului care ii pot vdtdma
interesele.
lpoteca, ca drept real accesoriu, dg garantare, nu are drept
efect indisponibilizarea bunului, proprietarul acestuia pestrand

'

- de Casatie si
constatat admisibilitatea sesizarii Inaltei Cu4i
Juslitie, conform art.5'19 din Codul de procedurd civild, motivat
de urmetoarele considerente:

3.1. De lAmurirea modului de interpretare/aplicare

toate atributele dreptului sAu, recunoscut de lege, jnclusiv

dispozi,tiilor art. 711 si urmdtoarele din Codul de procedurd civild

depinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat temeiul de drept
aretat produce efectul suspenddrii executdrii sillte gi al anuldrii
aclelor de executare (existenla unor masuri asigurdtorii infiintate

dreptul de dispozilie sub toate aspectele.

Contrar interpreterii' intimatei-creditoare, sechestrul

asiguretor penal este complet diferit de cel civil atdt din punctul

in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane

fizice sau juridice suspendi execularea silita inceputd de un
creditor garantat sau determine nulitatea actelor de executare

de vedere al naturii juridice, cat gi al efectelor pe care le

prod uce.

Or, prin combinarea normelor care reglementeazi sechestrul

asigurdtor civil cu cele care guverneazd sechestrul asiguretor
penal, pentru a ajunge la concluzia doritd, intimata-creditoare

ulterioare infiinlarii mesurii asiguratorii din procesul penal asupra

acelorasi bunuri).
3.2. Problema de drept enun,tatd este noue, deoarece, prin
consultarea jurisprudenlei, s-a constatat ca asupra acestei
probleme lnalta Curte de Casalie si Justitie nu a statuat printr-o
altd hotdrire.
3.3. Problema de drept nu face obiectul unui recurs in
interesul legii in curs de solutionare. conform evidentelor inaltei
Curli de Casa{ie gi Justilie consultate la data de '18 decembrie

nu urmdreste altceva decat legitimarea unei lex teftiae.

lntrucat art. 249 alin. (2) din Codul de procedura penald nu
distinge, indisponibilizarea generati de instituirea sechestrului
asiguretor asupra bunului imobil in cauze vizeaze atat efectele

actelor civile anterioare, cat gi pe cele ale aclelor ulterioare

aplicdrii mdsurii respective.
Eventuala ordine de preferinle a creantelor poate fi pusa in

2014.

disculie

4. Punctul de vedere al pa4ilor cu privire la dezlegarea

chestiunii de drept
4.1. Apelanta Direc,tia de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizati gi Terorism, prln note de gedinle, a
solicitat respingerea cererii de sesizare a Inaltei Curti de Casatie
si Justitie, aratand ce:
Potrivit art. 5'19 din Codul de oroceduri civili. de lSmurirea
chestiunii de drept ce se solicite a fi supus6 analizei inaltei Curti
de Casalie gi Justilie trebuie se depindd solutionarea pe fond a
cauzea cu care este investitd instanta de trimitere.
Agadar, textul citat reglementeazi posibilitatea sesizdrii
^Inaltei
Curti de Casatie si Justitie cu lemurirea unei chestiuni
prejudiciale, care trebuie se aibA un caracter prealabjl, adice sA
preceada judecata pe care instanta de controljudiciar o va face
asupra fondului cauzei.
Conform Dic[ionarului explicativ al limbii romane, prin
preaiabiT se in(elege ,,care trebuie cercetat inainte de inceperea
unei actiuni principale, care trebuie examinat inainte de a trece
mai departe, preparator, preliminar, anticipat, anterior", iar prin

prejudicial ,,care precede o judecatA, care trebuie judecata in

primul rind, preliminar".

Or, in spele ,,chestiunea de drept" invocatd de intimatd

reprezinte, in realitate, chiar problema de fond (litigioase) a
cauzei. A-da eficientA cererii intimatei ar echivala cu pronuntarea

de cetre lnalta Curte de Casatie si Justilie asupra fondului, in

locul instantei de control judiciar, legal lnvestitii in acest sens.

Contestatoarea-apelantd a opinat in sensul cd prin

intermediul procedurii orevdzute de art. 519 din Codul de
procedura civila intimata urmdreste, de fapt, se obtind efectul
generat de institulia recursului in interesul legii.
Ce este aqa o arate chiar faptul cd intimata face o simpld
analize a practicii judiciare in materie, departajand-o in functie
de nalura solutiilor, favorabile sau defavorabile.
Pe fondul chestiunii, a aretat ca in interpretarea dispozitiilor
an.249 alin. (1) si (2) din Codul de procedure penald, mesurile
asiguretorii penale constituie misuri procesuale cu caracter real
intrucat, pe perioada activitetii lor, au ca efect indisponibilizarea

bunurilor asupra cdrora au fost instituite, anume impiedici

incheierea oricdrui act juridic civil avand ca obiect instreinarea
acestora, inclusiv executarea silita, efectul de indisponibilizare
resfrangandu-se asupra intregii situatii (realitdli) juridice a
bunurilor, inclusiv asupra oricerei sarcini a tertilor cu privire la
acestea.

gi analizati

numai dupd ridicarea definitivd

sechestrului asigurator penal, care nu reprezinte o m6sura cu

caracter dispozitiv ci imperativ.
lndisponibilizarea reglementate de aft.249 alin. (2) din Codul

de procedure penald nu reprezintd o alternativd de care sa nu

se tina seama, ci o cerinte absolutd in aplicarea legii. Bunurile
sunt scoase din circuitul civil pe durata procesului penal, ceea ce

inseamne ce nu pot fi vandute la licitatie chiar daci existi

.

cererea de executare silitd a creditorilor iootecari.

Bunurile se afld in afara circuitului civil pand la solutionarea
cauzei in mod definitiv, dupS cum prevede art.397 din Codul de
procedura penala. Agadar, in ipoleza instituirii unui sechestru
asigurator in baza arl.249 din Codul de proceduri penale nu

se inlaturd dreptul de urmdrire preferentiala al creditorului

ipotecar, ci are loc, ope /egis, o temporizare a executdrij silite.

Ulterior instituirii sechestrului asigurdtor penal gi pane la

ridicarea deflnitivd a acestuia, bunul nu mai poate face obiectul
niciunui act sau niciunei operaliuni juridice cu caracter civil,
indiferent ce este vorba despre un tert de buna-credinta.
Contrar opiniei creditoarei, in ipoteza adjudecarii bunului la
licitalie publica, acesta nu trece liber de sarcini in proprietatea
adjudecatarului, ci grevat de sechestrul asiguretor penal
(desigur, atata vreme cat acesta nu a fost ridicat de organul
judiciar penal competent pe calea prevdzutd de lege).
A primi argumentele creditoarei ar insemna ca executorul
judecetoresc sd poate dispune ridicarea sechestrului asiguritor
penal prin intocmirea actului de adjudecare, ceea ce ar genera
o slare de anomie.
4.2. lntimata S.C. BRD
GSG
S.A., prin cererea depuse
la termenul de judecatd din 11 noiembrie 2014, si-a exprimat
urmetorul punct de vedere:

In cursul procesului penal, in conformitate cu dispozitiile

art. 163 gi urmdtoarele din Codul de procedurd penala din 1969
(art. 249 9i urmetoarele din Codul de procedurd penale) pot fi
luate de cdtre procuror sau de cdtre instanla de judecatd
trei mesuri aslguretorii: sechestrul penal propriu-zis (art. 165 gi
art. 166 alin. 'l 9i 2 din Codul de procedura penald din 1969);
inscriplia ipotecare (art. '166 alin. 3 din Codul de procedurd
penala din 1969); poprirea (art. 167 din Codul de procedure
oenald din 1969).
Potrivit Codului de procedura penald din 1969, mdsurile
asiguretorii in vederea repardrii pagubei (in noul Cod de
procedura penala gi in vederea garanterii executdrii cheltuielilor
judiciare) se iau asupra bunurilor invinuitului (in noul Cod de

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA I. Nr. 431/17.VI.2015

proCedura penala, suspect), a inculpatului sau a persoanei

responsabile clvilmente, iar misurile asigurdtorli in vederea
conflscdrii speciale si a garantarii execugrii pedepsbi amenzii se
iau doar asupra bunurilor invinuitului sau inculpalului (persoand

fizice sau persoane juridicd).

IJ

Conform art. 110 alin. (3) lit. h) din Ordonanla Guvernului

nr.9212003 privind Codul de procedura fiscald, republicata, cu

modificdrile gj completdrile ulterioare (Codul de procedure

fiscal4, ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul
hotararii instantei judecatoresti sunt titluri de creanle.

Masurile luate in cursul procesului penal asupra bunurilor

Instituirea sechestrului penal nu poate duce Ia suspendarea

naturd
asiguretorie. Scopul evident al acestor masuri este urmdtorul:

legali a executdrii silite in cazul in care un alt creditor ce detine

un titlu executoriu impotriva invinuitului sau inculpatului a

debitorul
invinuivinculpat sau parte responsabila civilmente) sa nu igi

solicitat executarea silitd a imobilului sechestrat, intrucat cauzele

unei persoane fizice sau juridice au, asadar,

prin infiintarea sechestrului se urmaresle ca

privind suspendarea legale a executdrii silite sunt expres

gi

risipeascd/ascundd averea.

limitativ previzute de lege, iar printre acestea nu se regasesc si

Avand in vedere cele expuse mal sus, in ipoteza in care

bunul asupra caruia a fost luate mesura asigurdtorie fecuse in
prealabil obiectul unei ipoteci, valabil constituitd 9i opozabilS

cele privind instituirea sechestrului penal asupra bunurilor

te4ilor, executarea desfasurandu-se cu privire la un astfel de

bun in temeiul unui titlu executoriu, existe un concurs intre o
mesure asigurdtorie care apere o incertitudine si o mdsurd
executorie care aperd o certitudine. adica executarea silita
demarate de creditorul iDotecar.
in contestaliile la executare formulate de parchet, cum este
gi cazul in spe,ta de fala, acesta nu menlioneazd in realitate
niciun temei legal pentru care sechestrul penal poate sa
blocheze o executare silitd care se desfagoard in baza unui titlu
executoriu, incuviinlate de altfel de instantd.
Este evident ce un asemenea temei nu exista.
Pe cale de consecintd, nicio dispozilie legald nu se opune
ca bunul secheslrat sd fie vandut la licitatie; desigur, in mesura

in

care se produce

iegire din patrimoniul debitorului

(invinuiuinculpat) a bunului sechestrat, suma.de baniincasate in

schimb se va subroga cu titlu particular, flind grevate de aceleagi
sarcini, in sensul in care se vor acoperi chelluielile de executare,
se va pldti creditorul ipotecar gi intreaga suma ramasa va fi
pastrate la dispozilia organului de urmdrire penala pentru a fi
utilizatd pentru scopul pentru care a fost infiinlatd masura.
S-a invocat, de asemenea, gi lipsa de interes a parchetelor
in astfel de acliuni, avand in vedere ce gi dace debitorul ar fi
condamnat definitiv si actiunea civild ar fi admise, tot creditorul
ipotecar ar avea prioritate in cazul executdrii, in temeiul dreptului
de iootece valabil constituit.

5. Punctul de vedere al completului de judecati cu

privire la dezlegarea chestiunii de drppt

Punctul de vedere al completului de judecatd investit cu
solulionarea apelului in Dosarul nr. 18.699/306/2013 al
Tribunalului Sibiu asupra chestiunii de drept pendinte, exprimat
prin incheierea de sesizare in vederea pronunldrii unei hoterari
prealabile, este in sensul ca masura asiguretorie instituitd de

organul de cercetare penale nu constituie un impediment in

continuarea executerii silite, deoarece procedura de executare
silitd nu are legature cu cauza penald in care a fost dispuse
masura asiguretorie, iar bunul imobil, sechestrat de procuror sau
de instanta de judecata in cadrul unui proces penal nefinalizat,
poate fi vandut.

Mdsurile asiguratorii sunt mesuri de indisponibilizare gi

conseryare de natura sa impiedice partea adverse ca in timpul
procesului sa distruge sau sd instriineze bunurile ori, dupd caz,
se igi diminueze activul patrimonial.

Misurile asigur6torii nu sunt mdsuri de executare silit5, ci

mijloace procesuale care intrd in continutul actiunii civile 9i care

au ca scop doar asigurarea pa4ii, prin indisponibilizarea

bunurilor urmdribile ale debitorului sau a celor ce formeaze
obiectul litigiului, asupra posibilitelii de realizare efectivA a
in naturd).
In cadrul procesului penal, mesurile asigurdtorii au acelagi

exe^cutarii silite (prin echivalent sau

caracter, de indisponibilizare a bunurilor mobile sau imobile ale

invinuitului sau inculoalului.
Agadar, intr-un proces penal, partea civile (statul
cum este
cazul in spete) nu de{ine un titlu executoriu.

mobile sau imobile ale persoanei urmdrite penal.

ln situalia analizatd, respectiv in cazul instituirii sechestrului
penal asupra unui bun imobil al invinuitului sau inculpatului de
cdtre procuror sau instan{a de judecata, este vorba despre o
creantd conditionata ce isi are izvorul in fapta ilicitd cauzatoare
de prejudicii si care angajeazd respunderea civild delictuale a

acestora, creanle care se va pldti ln ordinea de preferinli

stabilitd de art. 563 9i 564 din Codul de procedura civild de la
1

865.

in speld, este vorba despre o creanta sub conditie

suspensive. care se indeplrneste in momentul rdm6nerii
definitive a hotararii judec6toresti penale.
In ceea ce priveste conflictul intre sechestrul asigurator penal
gi executarea silite demarata in baza unui titlu executoriu civil,

dispoziliile procesuale civile devin izvor de drept procesual

penal. Agadar, dispoziliile penale in materia mdsurilor
asiguritorii se completeaza cu cele din materia procesual civild,
in temeiul art.2 alin. (2) din Codul de procedurd civila. Intre
dispozitiile procesual civile si cele procesual fiscale existd
compatibilitate in ceea ce privegte obiectul mdsurilor asiguratorii.
Dispoziliile art. 129 din Codul de procedur; fiscald se referi
la poprire gi la sechestru asigurator, iar determinarea aceslora
sub aspectul naturii gi obiectului lor se face dupe dreptul comun,
reprezentat de legea procesual civili.
Institulia mdsurii asiguretorii nu nagte in patrimoniul statului
(in calitate de potential creditor) un drept de preferinta faF de alli

creditori decat in conditiile si limitele impuse de legislalia in

vigoare, aga cum prevad in mod expres dispozitiile ad. 2.328
dln Codul civil si ale art. 153 djn Legea nr.7112011 pentru
punerea in aplicare a Legii nr. 28712009 privind Codul civil, cu
modific5rile si completdrile ulterioare.
Instituirea mesurii asiguratorii a sechestrului penal nu poate
impiedica executarea silita pornite de un creditor ipotecar,

penlru cd s-ar nesocoti toate dispoziliile care reglementeaze

drepturile acestuia prevdzute de art.

.327 1i 2.345 din Codul civil.

Nu poate fi primitd sustinerea apelantei conform cdreia, in

situatia executerii silite a bunului ce face obiectul sechestrului,
creditorul ipotecar trebuie sa parcurgd procedura contesta,tiei
prevezute de art. 250 din Codul de procedure penala, deoarece
executarea silite nu este conditionata de ridicarea sechestrului,
iar odati finalizatd procedura, sechestrul se va stremuta asupra
sumei de bani oblinutd din vanzare, care a ramas dupe plata
creantei creditorului urmiritor.
6. Jurisprudenta

instanlelor na!ionale in materie

6.1. Jurisprudenta Tribunalului Sibiu: prezentandu-gi

jurisprudenla proprie, instanla de sesizare a depus doue
sentinle pronunlate de Judecatoria Sibiu, cu solu!ii contrare.
6.2. Jurisprudenla altor instanle din lara: majoritar, instantele

care au avut pe rol asemenea cereri au concluzional ca

existenla unor mdsuri asiguretorii infiinlate in cadrul unui proces
penal nu suspende executarea silitd inceputa de un creditor

garantat

gi nu determina nulitatea actelor de

executare

ulterioare.

6.3. Jurisprudenla inaltei Cu4i de Casalie gi Justitie

- lasi
dosar au fost depuse deciziile nr. 1.392 din 23 aprilie 2013

14

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I,

nr. 3.507 din 1 iunie 2006, pronunlate de Sectia penala a inaltei

Cu4i de Casalie 9i Justilie, prin care s-a rqlinut.prio. ritatea

creanlei ipotecare fale de sechestrul asiguretor instituit. de
procuior in temeiul dispoziliilor art. 163 din Codul de procedura
penald din 1968.
7. Jurispruden!a Cu4ii Constitu!ionale
in urma verificdrilor efectuate nu s-au identiflcat decizii

pronuntate de Curtea Constitulionald cu privire la textele de lege

urmetoarele dln Codul de
orocedure civila.
De asemenea, Ministerul Public - Parchetul de pe lange
lnalta Curte de Casatie si Justilie a comunicat ce la nivelul
civil nu s-a verificat 9i nici nu
Seclieijudiciare
- Serviciuljudiciar
se v'erificd, in prezent, practica iudiciara, in vederea promovdrii
unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce
'fotmeaza obiectul sesizarii.
8. Raportul asupra chestiunii de drept
Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din
Codul de proceduri civili, s-a apreciat ce nu sunt indeplinite
condiliile de admisibilitate a instituliei juridice privind
pronunlarea unei hotd16ri prealabile reglementate de dispoziliile

in discutie, respectiv art. 711 9i

art. 519 din Codul de procedure civild deoarece: problema

enuntatd nu i9i gesegte rezolvarea prin interpretarea art. 711 9i

urmdtoarele din Codul de procedurd civild care constituie

obiectul prezentei sesizdri; intrebarea formulata nu are ca obiect

interpretarea punctuale a unui text de lege, ci ,,interpretarea
dispoziliilor art.711 9i urmetoarele din Codul de procedurd
civila", iar pe de altd parte, solu,tionarea pe fond a cauzei nu
depinde de rezolvarea unei chestiunide drept cuprinsein textete
de lege indicate in sesizarea adresate inaltei Cu4i; in cauzd,

Sectia penale s-a pronunlat punctual asupra

inalta Curte
chestiunii de-drept a cdrei rezolvare se solicita, prin Decizia
n.. 1.392 din 23 aprilie 2013, in Dosarul nt 42316412012/a1:
chestiunea de drept a carei dezlegare se solicitd gi-a clarificat
intelesul in practica instanlelor, aceslea stabilind, majoritar,
aceeasi interpretare.
AsLipra fondului sesizerii, judecatorii-raportori au apreciat cd
existen.ta unor mdsuri asigurdtorii infiin(ate in cadrul unui proces
penal asupra bunurilor unei persoane fizice sau juridice: a) nu
suspenda executarea silitd inceputd de un creditor garantat.al
cirui drept de ipotecd asupra acelorasi bunuri a devenit opozabil
tertilor anterior infiinterii mesurii asiguretorii din procesul penal;

NT.

431/1 7'VI'20'1 5

Prin aceasta reglementare, legiuitorul a instituit o serie de

condi!ii de admisibilitate pentru declangarea procedurii de

sesizare in vederea pronuntdrii unei hotdrari prealabile, condilii
care trebuie se fie intrunite in mod cumulativ, dupa cum
urmeaza:

de judecata;

unei cauze aflate in curs

- existenta
instanta care sesizeazd inalta Curte de Casalie 9i Justilie
cauza in ultima.instan!a;
sa judece
cauza care face obiectuljudecdlii se se afle in competenla
- a unui complet de judecatd al inaltei Cur{i de Casalie 9i
legala

Jultitie, al curtii de apel sau al lribunalului investit sa solulioneze

cauza,

solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecatd

si

deoindd de chestiunea de drept a cerei lamurire se cere:

chestiunea de drept a cdrei ldmurire se cere se fienoua;
chestiunea de drept nu a fecut obiectul statuarii Inaltei
de
Casafie si Justitie gi nici obiectul unui recurs in interesul
Cu(i
legii in curs de solulionare.

Primele oatru conditii de admisibilitate sunt indeplinite,

intrucat litigiul in legdturd cu care s-a formulat sesizarea este Tn
curs de judecatd, tribunalul investit cu solutionarea apelului

urmeazd

sa solulioneze cauza in ultimd instante,

prin

oronuntarea unei iroterari judecdtoreqti care, potrivit art. 634

atin. (t ) pct. 4 din Codul de procedurd civilA, este definitiva.
cauza care face obiectul judecdlii se afla in competenta legald

unui complet de judecata al tribunalulul investit sa

solutioneze, iar solulia ce se va pronunta pe fondul cauzei

deDinde in mod direct de chestiunea de drept a carei lemurire se
cere.

in ceea ce privegte condilia ca inalta Curte de Casatie

si

in situatia exceptionalil in care lnalta Curte de Casatie

si

Justitie sa nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de.d-rept, se

constatd cd in cauza aceasta cerin{d nu este indeplinite.
Textul art. 519 din Codul de procedura civila impune conditia
ca asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizerii pentru
oronuni"r"" unei hotdrari prealabile inalta Curte de Casalie si
iustitie sd nu fi statuat (in recurs in interesul legii sau in recurs
in caiatie) qi respectiva problemd de drept sa nu faca obiectul
unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

Justitie s-a pronunlat deia, sub orice formd, asupra problemei

in dilculie, iar interpretarea date este una eronate, existe
Dosibilitaiea unei schimbdri de jurisprudenle, inse calea hoterarii

prealabile, raportul intocmit de iudecdtorii-raportori 9i chestiunea

de drept ce se solicita a fl dezlegate, constat; urmdtoarele:

orealabile nu mai este deschisi.

Secfia penal6 s-a pronunlat
Or, in cauzd, inalta Curte
drept
a cdrei rezolvare se solicite,
de
chestiunii
asupra
ounctual
Dosarul
prin Decizia nr. 1.392 din 23 aprilie 2013,
nr. 423164120121al, refinand urmatoarele:
,,in aceastd succesiune togico-juridice inalta Curte constatd
cA la data instituirii sechestrului asigurdtor penal, imobilul era
afectat de o ipotecd urmare a unui contract de imprumut cu

Completul pentru
dezbaterii, inalta Curte de Casa!ie 9i Justitie
dace. in raport
are
a
analiza
drept
de
dezlegarea unor chestiuni

imorumutului. s-a procedat la executarea silite a imobilului care

a Tost virndut ta licitatie, apoi adiudecat de catre creditorul

b) nu determind nulitatea actelor de executare

ulterioare

infiinlarii mAsurii asigurdtorii din procesul penal asupra acelora9l

bunuri, neimpiedicand astfel executarea silite incepute de un

creditor garantat.

f . inalta Curte
Examinand sesizarea in vederea pronunfdrii unei hotdrari

Prealabil analizei in fond

problemei de drept supuse

cu intiebarea formulatd de titularul sesizdrii, sunt indeplinite

cumulativ condiliile de admisibilitate in vederea pronun!6rii unei

hotarari preala6ile, fatd de prevederile art. 519 din Codul de

procedure civila.

Potrivit dispozitiilor amintite, ,,Daca, in cursul iudecev' un

complet de judecaia at inaltei Cufti de Casatie ;i Justilie, al cu.tlii
de apel sau al tribunalulut. investit cu solutionarea cauzet tn
ultime instantd. constatend cd o chestiune de drept, de a cArei

ldmurire depinde solulionarea pe fond a cauzei respective, este

noud si asupra acesteia inalta Cufte de Casalie 9i Justilie nu a
statuif 9i nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in
curs de'solulionare, va putea solicita inaltei Cu4i de Casalie 9i
Justfle sd pronunte o ho6rare prin care sd dea rezolvare de
principiu chestiunii de drept cu care a fost sesiza6".

oarantie lmobiliard. intrucdt

' in aceastd impreiurare,

tDotecar.

ln

nu s-a realizat

restituirea

situalia imobilului s-a schimbat,

acesta devenind proprietatea petentei B D., care nu avea

bgeture cu faptele care constltuie obiectul rapoftului iuridic
d6dus judecdlii. Pe de altd parie, este evide ca executorul s-a

gdsit 7n fala unui concurs intre o crean{e ipotecara ,i ^o

"prezumtivd'creanld a unor prezumtivi creditori chirografari Ca
'atare,
creanta ipotecard a avut prioritate 9i are prioritate chiar 9i
in ipoteza in care pdrlile ve6mate au un drept de creanle.
impotriva proprietaiutui imobilutui, dar fiind vorba de creditori

chirografari. acestla i9i vor sati sface^pretentiile in masury ry c?r:

va mai remene ceva din acel bun. lmprumutul garantat a tost tn
valoare de 300 mii de euro, imobilul fiind adiudecat la 60 mii de
euro.

MONITORUL OFICIAL AL ROIVANIEI, PARTEA I, Nr. 431/17.VI.2015

'Potrivit aft. 163 din Codul de procedure penald2 mAsurile

asigurebrii se iau in cursul procesului penal de procuror sau
instanla de judecatd gi constau in indisponibllizarea, prin
instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile. in
vederea confiscarii speciale. a repararii pagubelor produse prin
infracliune, precum gi pentru garantarea executdrii pedepsei
amenzii. Mesurile asigurdtorii in vederea repardrii pagubei se
pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpalutii si ate
persoanei responsabile civilmente, pana b concurenta valorii
probabile a pagubei.
Drept urmare, sechestrul este instituit pentru a se asigura
despAgubirea pd4ilor civile. Or, in situatia de fate, chiar in iazul
in care se va incuviinla si se va dispune despdgubirea pAlibr
vetemate care au formulat cereri de constituire de pafte civild.
acestea vin in concurs cu petenta din prezenta cauzd, 8.D.,
creditoare ipotecare, care in aceaste imprejurare are prioritate,
urmand a fi satisfdcuE prima, intrucet ipoteca este un drept real
accesonu ce acordd titularului sau un drept de urmdrire a
bunului in'mena oricui s-ar giisi ti un drept de preferinta in.
privinla satisfacerii creantei sale fa6 de ceilalti creditori.
Chiar si in raport cu alli creditori ipotecari, petenta ar fi avut
dreptd se fie prima despegubiE. intrucet dintre doi creditori cu
rang diferit cel cu rang prioritar, deci cel care a inregistrat-o mai
inai, in cazul de fag 8.D., are int^ietate, avend dreptul se se
despegubeascd integral din pretul imobilului ipotecat si numai
d.upe aceea si din ce ramene urmand a fi chemaii sa se
despegubeascd mai

intii creditorul ipotecar

de rang subsecvent

Si abia dupe aceea creditorii chirografari.

Potrivit aft. 518 alin. 3 din Codut de procedurd civild3. de ta

data intabulArii proprietdtii transmise prin actul de adjudecare
imobilul rdmdne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind
garantarea drepturilor de creantd, creditorii
cazul
- fed a firealiza
benefi ciarilor notdrii sechestrului asiguretor
pu6ndu-si
aceste drepturi numai din prelul obtinut. gijurisprudenla inalteiCurlide
, /n acesl sens, este gi practica
Casatie gi Justitie
Sectia penald, in sensul ca dacd un imobil
asupra ceruia a-fost instituit sechestrul asiqurator a fost
valorificat prin vanzarea la licitatie pubtica, iar o-pafte din pretul
oblinut a fost distribuit creditorilor, mentinerea mdsurii
asiguretorii asupra imobilului nu se mai justifice. ci sechestrul
asiguretor va fi mentinut numai asupra sumei nedistribuite

creditorilor gi asupra altor bunuri ale inculpatului, pene b

concurenla valorii prejudiciului cauzat (Decizia penaE nr. 3.507
din 1 iunie 2006)".
Nici condi,tia noutalii chestiunii de drept a cdrei lamurire se
solicite nu este ?ndeplinite. Din interpretarea gramaticald a
art. 519 din Codul de procedu d civile: ,,Dace in cursutjudeceli,
un complet de judeca6 al inattei Cu4i de Casatie si Justitie, al
cutlii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei
in ufime instan. con$aEnd ca o chestiune de drept, de a cerei
lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respecflye. este
noud ti asupra acesteia inalta Curte de Casatie si Justitie nu a
statuat gi nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in
curs de solutionare, va putea solicita inaltei Cufti de Casatie si
Justlfie sa pronun,te o ho6rere prin care sd dea rezolvare de
principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizatd", rezultd cd

noulatea chestiunii de drept ce face obiectul sesizdrii este o

condilie diferitd de aceea a nepronuntdrii anterioare a instantei
supreme asupra respectivei chestiuni de drept ori de cea a
inexistenlei unui recurs in interesul legiiin curs de solutionare cu

privire la acea chestiune de drept, numai in acesl fel

justificandu-se folosirea conjunctiei ,,gi" in cuprinsul normei
citate.
2
3

Codulde procedurd penald din 1968.

Codulde procedure civilS de la 1865.

't5

Prin urmare, condi,tia noutdtii unei chestiuni de drept, in

sensul art. 519 din Codul de procedurd civile, nu poate fi
apreciatd ca fiind indeplinita numai din impreiurarea cd inalta
Curte de Casatie si Justilie nu a statuat asupra chestiunii de

drept respective, fie printr-o decizie de spe,td, fie printr-o decizae

in interesul legii.
In
. lipsa unei definilij a,,nouta,tii" chestiunii de drept gi a unor
criterii de determinare a aceqteia in cuprinsul textului analizat,
rdmane atributul inaltei Cu(i de Casatie si Justitie, sesizati cu
pronuntarea unei hotd16ri prealabile, s6 hot6rascd dace
che^stiunea de drept a cdrei dezlegare se sollcitd este noue.

In doctrina, s-a exprimat opinia potrivit cdreia sesjzarea

instantei supreme ar fi justificate sub aspectul indeplinirii
elementului de noutate atunci cand problema de drept nu a mai
fost analizata in doctrina
in interpretarea unui act normativ
mai vechi
ori decurge -dintr-un act normativ intrat in vigoare
recent sau-,relativ recent, prin raportare la momentul sesiz5rii.
De asemenea, problema de drept poate fi considerat5 noud Drin
faptul ca nu a mai fost dedusa judecdtii anterior.
Titularul sesizerii solicitd interpretarea unor dispozifii legale
pe care le apreciaze ca fiind noi, ca urmare a faptului ci lunt
cuprinse in Legea nr. 134t201O privind Codul de procedura

civila. lnse, analizand comparativ dispozitjile art.

7.1.1 si

urmdtoarele din Codul de procedura civila, indicate de titularul

sesizdrii gi care sunt cuprinse in cartea a V-a tiflul lcapitolul Vl.
intitulat ,,Contestatia la executare", cu dispozitiile art. 39H04
din cartea V capitolul I sectiunea a Vl-a, intitulatd .,Contestatia la
executare , din Codul de procedurd civild de la 1865, se
constatd c; noile dispozlfii preiau vechile reglementari si le aduc
anumite completeri care vin sa valoflfice solutii ale doctrinei si
jurisprudenter anterioare si care sunt irelevante sub aspectelb
care intereseaza prezenta cauzd.
Or, imprejurarea cd aceleasi dispozilii sunt cuprinse intr-o

alta reglementare, chiar dacd mai detaliata si nuantate decat

cea anterioare. nu conferA acestor dispgzitii caracter de noutate

in sensul art. 519 din Codul de proceduri civile.

Mai mult, reglementdrile anterioare au fost analizate in

doctrina mai veche, problema de drept cercetati in prezentul

raport flind solutionate in sensul ce in situatia in care sechestrul
asigurdtor nu a devenit definitiv, chiar daca creanta resoectivd

are un grad de preferinle superior, in lipsb altor

bunuri
urmeribile, nu va putea fi impiedicatd urmarirea pornite de cetre

un creditor chirografar sau pentru o creanld cu un rang de

preferinld inferior, dar care posedd un ti u executoriu.
In consecin(d, cati vreme problema de drept ce face obiectul
prezentei sesizdri a mai fost analizate in doctrind, in

interpretarea unui act normativ mai vechi, dar care cuorindea o

reglementare similara sub aspectele care intereseaze in

prezentul raport, caracterul de noutate se pierde si face
inadmisibila sesizarea inaltei Curti in temeiul art. 519 di; Codul

de procedura civild.
in acest sens, practica inaltei Cu4i de Casatie si Justitie
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este
constantd, o solutie similara fiind adoptatd prin Decizia nr.6 din
23 iunie 2014, publicatd in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea l, nr. 691 din 22 seDtembrie 2014.
in plus, in doctrind s-a suslinut ci aceasta chestiune de drept
trebuie sd prezinte o dificultate suficient de mare. ce oroblema
de drept supuse dezbaterii trebuie si fie una veritabilS, legatd de
posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauzi

ca acest text este incomplet, fie cd nu este corelat cu alte

dispozilii legale, fie pentru ce se pune problema

in vigoare.

ci

nu ar mai fi

16

'

I\4ONITORUL OFICIALAL RONiIANIEI. PARTEA I, Nr, 431/17,VI.2015

Prin urmare, in sensul art. 519 din Codulde procedura civila,

sesizarea inaltei Cu4i de Casalie gi Justilie trebuie sa aibe ca

obiect o probleme de drept care neceslte cu'pregnanld a fi

ldmuri gi care prezinta o dificultate suficient de mare, in
mesurA si reclame intervenlia instanlei supreme, in scopul
inldturdrii oricirei incertitudini care ar putea plana asupra
securitatii raporturilor juridice deduse judecetii.
Or, nici aceaste condilie nu este indeplinite in cauza.
Din studierea jurisprudenlei puse la dispozilie de cu4ile de
apel se observi ce instantele au pe rol cauze similare de o buna
perioade de timp, pronuntand in aceasti materie hotirari
definitive. in acest moment, practica este orientatd majoritar
cdtre acelagi gen de solulie. Astfel, hotararile judecatoregti aflate
la dosar cuprind, in ceie mai multe cazuri, solulia de respingere
a contestatiilor la executar.e formulate de parchet, retinandu-se,

in principal, ca p mesure asigurdtorie instituitd intr-un dosar

penal nu poate constitui un impediment la inilierea sau
continuarea executarii silite, iar creanta ipotecara are prioritate
chiar si in ipoteza in care o parte vetamate ar avea un drept de
creanta impotriva proprietarului imobilului supus urmeririi silite.
Prin urmare, chestiunea de drept a cerei dezlegare se solicite
si-a clarificat intelesul in practica instantelor, acestea stabilind,
in marea lor majoritate, aceeasi interpretare.

Pe de alte parte, doctrina apdrute dupd adoptarea noului Cod

de oroceduri civild este constante in a afirma cd instituirea unui
sechestru asigurator nu poate constitui un impediment la

inilierea s.i/sau continuarea executarii silite, indiferent de materia

in care acesta a fost instituit.

Existenla unei practicii cristalizate in timp a instanlelor ti
jurisprudenlei spre
orientarea majoritari
anumite
interpretare a normelor analizate, coroborate cu argumentele
oferite de doctrini, fac ca, pe de o parte, chestiunea de drept
supuse dezbalerii se igi piarde caracterul de noutate in sensul
art. 519 din Codul de procedurd civile, iar pe de altd parte, ca
problema de drept se nu mai prezinte o dificultate suficient de
mare, in mesure sd reclame interventia instanlei supreme prin

pronuntarea

unei hotarari prealabile. Prin

utilizarea

mecanismului de interpretare a legilor se poate realiza cu

usurinld, aga cum de altfel au procedat majoritatea instantelor
nalionale, interpretarea normelor ce fac obiectul sesizarii inaltei
Cu4i de Casalie gi Justitie, astfel incat scopul procedurii
pronunterii unei hotdrari prealabile
care este acela de a da

dezlegari asupra unor probleme veritabile gi dificile de drept

nu este atins in ptezenla cauza.

Pentru aceste considerente, constatand ce nu sunt indeplinite cumulativ condiliile de admisibilitate prevezute de dispoziliile
art. 519 din Codul de proceduri civila, in temeiul art. 521 alin. (1) din Codul de procedure civilS,

iNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

ln numele leqii

DECIDE:
prin incheierea pronunlati in data de
Respinge ca inadmisibile sesizarea formulate de Tribunalul Sibiu
- Seclia I civila,
23 decembrie 2014 in Dosarul nr. 18.699/306/2013, aflat pe rolul acestei instanle, privind pronunlarea unei hoterari prealabile

pentru dezlegarea modului de interpretare gi aplicare a dispozitiilor art. 711 gi urmaloarele din Codul de proceduri civile.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedure civile.
Pronuntatd in sedinte publicd asldzi,27 aprilie 2015.
VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistra!asistent,
Adriana Stamatescu

EDITOR: GUVERNUL ROMANIEI

'1, Bucuregti; C.l.F. RO427242,
,f,4onitorul Oflcial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul
Bucureiti
S.A.
Sucursala
IBAN: RO55RNC80082006711100001 Banca Comercial5 Romand
'Unirea"

MONITORT'L

OFICIAL

Tlparul. .,Monitorul Ollcial R A.

Monitorul Oficial al Romeniei. Partea l, nr.431i 17.V|.2015 conline 16 pagini.

Prelul:3,20lei

lssN 1453-4495