interventia

Programul triplu P-Positive Parenting are mai multe niveluri de strategii de sprijin
familial, iar scop lui este prevenire a problemelor de comportament, emoionale
i de dezvoltare a copilului prin creterea ncrederii i comportamentul parintilor.
Grupul triplu P implica formarea abilitatilor parintilor pentru a rezolva problemele
de comportament ,se invata strategii pentru ncurajarea dezvoltarii copilului i
strategii pentru prevenirea abateri disciplinare.Metodele de formare a
competentelor pot fi: modelarea, repetitiile, feedback-ul i sarcinile.
Programul P are o baza teoretica puternica, ntemeiat in teoria invatarii sociale,
modele de prelucrare a informaiilor sociale i de cercetare n terapia
comportamentala a familie si a copilul,i psihologia dezvoltarii, precum i
cercetarea n domeniul sanatatii publice.Datorita numeroaselor cercetari programul
P a arata in mod constant ca poate fi eficiente la furnizarea de rezultate pozitive
pentru competentele parentale i prevenirea i gestionarea probleme de
comportament la copil.Acest grup este format din opt sesiuni,.primele doua ore de
sisiune au fost conduse de practicieni instruii dupa un criteriu si perimtandu le
parintilor sa invete prin obeservatie,discutii .practica si feedback. urmarind
sesiunea de grup pentru 15 30 minute la telefon( cte unul pe sptmn timp de 4
sptmni) effectuate de stagiarii instruiti in psihologie care furnizeaz sprijin
suplimentar pentru prini care ca au pus n practic strategiile nvate. Toti
participantii au terminat toate cele patru sesiuni de grup i, n medie, aproximativ
68% din patru sesiuni la telefonie (tai 47%, 88% mame).

Masuratori

Cunoaterea Scalei eficientei Parentale (KEPS; Morawska i colab. 2007) evalueaz

cunotine din
strategii parentale efective care s-au dovedit empirice la mbuntirea nivelului de
competen parentala, i ofera rezultate positive pentru gestionarea i prevenirea
comportamentului problematic a copilului, cu ajutorul mai multor studii clinice
controlat randomizate a Programului Parenting P-pozitive Triple i, ca atare, are o
validitate multumitoare. Corespunzator pentru prinii copiilor cu vrste cuprinse
ntre 2-10 ani msura evalueaz cunotine parentale parcurgand patru larg zone,
care promoveaz dezvoltarea (dezvoltarea relatiilor pozitive, ncurajarea
comportamentului dorit, i predarea de noi competene i comportamente), principii
parentale eficace(asigurarea unui mediu sigur i atractiv, crend un mediu de studiu
pozitiv, avnd realiste asteptari, i avnd grij de sine ca printe), utiliznd
disciplina asertiva (pozitiva), precum i cauzele problemelor de comportament.
ntrebrile sunt

- n format alegere multipl cu respondenii cerandule s indice rspunsul corect la

fiecare 28 de ntrebri din patru posibile rspunsuri. Fiecare ntrebare cu rspuns
corect este notata cu un punct, n timp ce ntrebri incorecte i fr rspunssunt
marcate ca zero. KEPS a demonstrat valabilitate predictiv pentru ambele variabile
printe i copil i scorurile sunt corelate cu alte cunotine parentale frecvent
utilizate msuri care prevd construirea valabilitatii (Winter et al., n conformitate cu
revizuirea). n cadrul unui studiu pilot KEPS a fost demonstrat ca au satisfctoare
fiabilitate testare-retestare (r = 0.70) i consistenta interna (a = 0.73). Coerena
intern n acest studio a fost de asemenea satisfctoare (a = 0.69). Inventarul
comportamentului la copii Eyberg (ECBI; Eyberg i Pincus 1999) este un chestionar
de 36 de puncte care masoara percepiile parentale de comportament problematic
externalizat la copii. Rezultatele chestionarului n dou specific Msuri de
comportament al copilului, un scor intensitat, evaluat pe o scar de tip Likert de 7
puncte, care evalueaz percepiile parentale frecvena de apariie a
comportamentului perturbator probleme i un scor problem care indic numrul de
comportamente percepute de ctre parinte ca fiind problematice pe o scara da / nu.
Prinii cu mai mult de un copil au fost rugati a rspunde n legtur cu copilul cu
cele mai mari dificultati comportamentale . Pentru scopurile prezentului studiu doar
scorurile de intensitate au fost utilizate pentru care interna consisten a fost
ridicat (a = 0.94).Intensitatea scorului clinic de taiere pentru aceast msur este
131.
Scala Parentala (PS;. Arnold et al 1993) este un chestionar de 30-element de
msurare a trei stiluri de disciplina disfuncionala stiluri: delsare (disciplina
permisiv), supra-reactivitate (disciplina autoritar), i ostilitate (utilizarea verbal sau
for fizic). Studiul actual foloseste numai scorul Total i coerena intern a fost
dovedit a fi bun (a = 0.83). Un scor ridicat reprezint o mai mare disfuncie i
clinicul cut-off este 3.1.PS este un valid i de ncredere scar, cu o bun fiabilitate
testare-retestare (r = 0.84) i esterecomandat ca un instrument de msurare a
parentalei indemanari.
Scala parentala de verificare a listei este format din 28 de itemi care este menita s
evalueze sarcini specific de auto-eficacitate la prini.Rate de parinti increzatori se
confrunta cu comportamentul dificil .rata confidentialitati msurat pe o scala de la
0(nu pot sa fac) la 10(pot sa fac). Dou dimensiunile sunt msurate:
comortamnetul auto-eficacitate (de ncredere n relaiile cu comportamentele
specific copilului) i stabilirea auto-eficacitate (ncrederea n diferite setri). Evaluri
itemilor sunt peste medie pentru cele doua domenii. Scar de comportament
auto-eficacitate (14 articole) i stabilirea
Scar Auto-eficacitate (14 articole) si setarile scalei de auto-eficacitate
comportamntala (14 articole) ambele au dovedit ca au o consisten intern (o =
0.97 i respective 0.91) si o fidelitate intrena buna a = 0.89)

Desingul
Studiul a fost masurat in mod repetat de doua ori, implicand participanii de la
dou niveluri de educaie (inferior i superior) in doua perioade de timp (inainte de
interventie si dupa intreventie).Prima intreventie a fost utilizaat astfel incat
scorul dinainte interventie sa fie raportat si utilizat si si ca scorul dupa interventie
. pentru acei participani care nu au finalizat intrevantia dupa.
Analize statistice
Testele t idependente de grup au fost efectuate masurtori ininte de intreventie
pentru a evalua diferentele intre grupuri intre majoritatea variabilelor.
Procedurile au fost utilizate pentru a evalua diferentele iainte de intreventie ntre
grupuri n
de prini pentru disfuncie i Intensitatea compotamentului problematic lacopil.
Teltele t Paired-samples au fost utilizate pentru a detemina daca scorul dupa
intreventie pentru fiecare grup difera semificativ de la scorul dinainte de
intreventie pentru majoritatea varabilelor.
Nivelul de semnificaie a fost stabilit la .05. Pentru fiecare grupa within samples
effect sizes (Cohens d)?????????? au fost calculate pentru fiecare variabila .Cohen d
a fost calculat pe baza medie abaterii standard de la intreventia dinainte
nseamn i media de dupa intreventie
Impactul interveniei a fost evaluat n primul rand in ceea ce priveste semnificaia
statistica pentru orice modificare la fiecare grup in parte.in al doilea rand
semnificatia modificarilor cinice a fost considerata faptul ca daca efectul este
semificativ statistic are sens practic.
Aceste rezultatele au fost efectuate pentru a determina dac proporia de prini
de la fiecare
grup at or above the clinical cut-off?????pentru disfunctia si Intensitatea
compotamentului problematic la copil difera de intreventiile dinainte si dupa .
Impactul interventei a fost, de asemenea, evaluat prin modificare indicelui de
ncredere (reliable change?) ns schimbarea de indicelui de ncredere ar putea fi
doar calculat pentru participanii care au completat dupa intreventie
Mai multe linear regression au fost utilizate pentru a evalua contribuiile unicea
variabilelor predictor parentale care amblele au raportat externalizarea
comportamentul la copil i la inainte de intreventie i modificri din dupa
intreventie .
.

Rezultate

Means si abaterea standard pentru variabile importante sunt prezentate in tabelul

1.Parintii cu o educatie superioara demonstreza seminificativ cunostinte mai mari
asupra strategiilor parentale eficiente dect in cazul celor cu o educatie inferioara.
t (52) = -3.25, p = 0.002. Nu au existat diferene semnificative ntre grupuri asupra
ncrederii t (87) = 0,34, P = 0.738, disfunctilor parentale t (87) = 0,03, P = 0.976,
sau la Intensitatea compotamentului problematic la copil t (84) = -0.21, P =
0.819. v2
Rezultatele au aratat ca proprortia parintilor care este peste nivelul clinic nu au
fost diferite ntre grupurile inainte de testare sau pentru alte disfunctii v2 (1,88)
= 0,68, p = 0.409, sau pentru Intensitatea compotamentului problematic la copil
V2(1,85) = 0,50, P = .076

Efectul de intervenie aupra priniilor cu o educatie infesioara si superioara:

Pentru analiza intent-to-treat , paired-samples t-tests, au fost efectuat pentru a
evalua efectele de intervenie pentru majoritatea variabilelor n ambele grupuri.
Dup cum se poate observa din tabelul 1
la post-intervenie ambii prini,cu o ededucatie inferioara si superioara, au
constatat semnificativ cunoastine mai mari , mai multa ncredere, mai puine
disfunctii, i Intensitatea compotamentului problematic la copil au fost mai mici
dect la pre-intervenie.
Inainte si dupa intreventie means, abaterea standard valorile semnificcative ,
mrimile de efect i intervalul de incredere 95% pentru parintii cu o educatie
inferioara si superioara sunt de asemenea prezentate in tabelul 1.
885 -For parents higher in education the