SCARLATINA

Definitie:
Scarlatina este o boala infecto-contagioasa specific umana, autolimitanta.
Agentul etiologic:
Scarlatina este determinata de Streptococul -hemolitic de grup A (specia
Streptococus pyogenes).
Sunt coci Gram pozitiv, ce sunt gazduiti pe mucoasa oro sau nazofaringiana,
dar mai pot coloniza tegumentul, mucoasa vaginala si rectala.
Dupa ce se fixeaza pe celulele epiteliale faringiene, streptococul prolifereaza
si secreta o toxina eritrogena care va difuza in organism, producand eruptia.
Procesul epidemiologic
Sursele de agent patogen sunt reprezentate de omul bolnav, cu faringita,
amigdalita, angine, scarlatina, erizipel cu forme clinice tipice sau atipice. Dar sursa
cea mai importanta o constituie bolnavul cu angina streptococica.
Purtatorul preinfectios este contagios 1-3 zile inainte de debut.
Purtatorii sanatosi de streptococ reprezinta o categorie importanta din punct
de vedere epidemiologic.
Modurile si caile de transmitere sunt dependente de rezistenta ambientala a
streptococului, fiind reprezentate de modul direct, in conditii de aglomeratie
(familie, colectivitate) si in general in conditiile vietii neigienice. Prin acest mod
streptococul este diseminat ca urmare a prezentei lui in picaturile septice, realizand
contaminarea si apoi infectia.
Calea de transmitere este aerogena.
Modul indirect intervine in variate circumstante epidemiologice, cand agentul
patogen se poate transmite prin aer, alimente, obiecte, maini contaminate.
Receptivitatea incepe dupa primele 6-12 luni de la nastere (o data cu
epuizarea rezistentei conferite de Ac materni mosteniti), cu un maxim in prima
copilariei.

Factorii dinamizatori-favorizanti in infectiile streptococice influenteaza

forma de manifestare a procesului epidemiologic, fiind de subliniat rolul celor
naturali (umiditate crescuta, temperaturi reduse) sau economico-sociali (starea de
igiena precara, contactul strans din colectivitatile de copii si tineri adulti).
Formele de manifestare a procesului epidemiologic.
Manifestarea sporadica este in prezent caracteristica pentru scarlatina.
Tablou clinic.
Incubatia: 3-6 zile
Debutul: brusc cu febra (38-39), frisoane, odinofagie, cefalee, greata,
varsaturi, inapetenta si uneori dureri abdominale.
La examenul obiectiv faringele este hiperemic, amigdalele sunt hipertrofice,
intens hiperemice sau cu depozite pultacee (albicioase).
Limba este saburala.
Poate apare si adenopatie submandibulara.
Faza de stare incepe o data cu aparitia exantemului si completarea
enantemului.
Exantemul debuteaza pe torace si radacina membrelor, generalizandu-se in
urmatoarele 1-2 zile, dar respecta fata, palmele si plantele. Eruptia este
micropapuloasa, aspra la atingere, nepruriginoasa, pe un pat eritematos deseori
confluent in plaje intinse (dand aspectul classic de piele de rac fiert, culoare care
a sugerat si denumirea bolii).
Exantemul se accentueaza la nivelul pliurilor de flexie (cot, pumn, genunchi),
luand aspect liniar (dungi violacee)- semnul Grozovici-Pastia. Acesta este
considerat patognomonic, dureaza si dupa retragerea exantemului, permitand astfel
un diagnostic retroactiv.
Faciesul pacientului are un aspect palmuit cu hiperemie intensa a obrajilor,
in contrast cu paloarea circumorala si buzele carminate- masca Filatov.
Dupa aproximativ 7-10 zile, exantemul paleste si lasa loc unei descuamari.
Descuamarea este in solzi fini pe trunchi, dar poate forma lambouri compacte pe
palme si plante (unde epidermul este mai cornos).
Enantemul este prezent chiar de la debut, dar se completeaza in faza de stare
prin modificarile de la nivelul limbii, descrise ca ciclul lingual.

In prima zi a fazei de stare limba este acoperita integral de un depozit sabural

alb slaninos, aderent (limba de portelan). Dupa 12-24 ore incepe un proces lent
de descuamare, initial pe margini si varf (faza de V lingual), de unde progreseaza
catre baza limbii. In jurul zilei a 5-a intreaga suprafata apare denudata, intens rosie,
cu papilele gustative proeminand vizibil pe suprafata, luand aspect de limba
zmeurie (de fraga). In convalescenta, reepitelizarea progresiva da limbii un aspect
lucios (limba lacuita).
In faza de stare persista febra, in platou sau cu mici oscilatii, starea generala
proasta se remite treptat, varsaturile se opresc
In faza de convalescenta pacientul poate sa prezinte astenie, stare subfebrila
trecatoare, apetitul este in revenire.
Diagnosticul diferential
Exantemele alergice
Rubeola, eruptia mononucleozica
Diagnosticul pozitiv
1. Date clinice
2. Date epidemiologice (contact infectant)
3. Date de laborator:
Evidentierea sdr biologic inflamator (leucocitoza cu neutrofilie si
eozinofilie, VSH accelerat, fibrinogen crescut)
Prezenta Streptococului -hemolitic in exudatul faringian
Titrul ASLO nu este modificat in boala acuta, dar cresterea dupa
boala exprima evolutia catre sdr poststreptococic sau catre
complicatii tardive (RAA).
Tratament.
- Bolnavul se spitalizeaza
- PENICILINA G (800.000- 3.000.000 UI/zi, in functie de varsta)
- se trece pe MOLDAMIN (benzatinpenicilina) de 600.000 UI (copil) si
1.200.000 UI (adult).
- Moldaminul se repeta 1/saptamana, inca 2-3 saptamani
- Bolnavii alergici la penicilina se vor trata cu ERITROMICINA 30-50 mg/kg
corp/zi, 10 zile
- Tratament simptomatic: antitermice, gargara cu musetel
- Tratament igieno-dietetic: repaus la pat si regim lactohidrozaharat.
Preventia.

Preventia generala urmareste realizarea supravegherii epidemiologice,

clinice si cu laboratorul a colectivitatilor de prescolari, scolari si adolescenti, unde
riscul constituirii unui focar epidemic este mai crescut. Efectuarea triajului
epidemiologic la inceputul activitatii si dupa vacante, in colectivitatile cu risc,
indeosebi cele cu internate, pentru depistarea activa a purtatorilor de Streptococ de
grup A si a potentialelor cazuri de infectie acuta.
Preventia speciala
Dupa prealabila stabilire a disgnosticului clinic si bacteriologic corect al
infectiei streptococice, se va aplica tratamentul cu penicilina in scopul reducerii
riscului de aparitie a primului atac de RAA/GNA.
Preventia specifica cu vaccinuri dar nu este abordabila din punct de vedere
practic.

Masca Filatov

Exantem scarlatiniform

Descuamare furfuracee

Descuamare in lambouri

Ciclul lingual